ICCJ. Decizia nr. 3868/2012. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3868/2012
Dosar nr. 8564/296/2010*
Şedinţa publică de la 2 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, la data de 17 mai 2011, reclamanta C.F. a solicitat anularea Deciziei nr. 5309 din 13 decembrie 2010 şi a certificatului de încadrare în grad de handicap din 21 iulie 2010 emise de pârâtele Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Ministerului Munci, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap - Consiliul Judeţean Satu Mare şi obligarea pârâtelor la încadrarea într-un grad de handicap adecvat situaţiei sale, respectiv a celui anterior stabilit prin certificatul anterior emis la 20 iulie 2009.
În motivarea cererii sale, reclamanta a susţinut că, deşi situaţia sa medicală nu s-a îmbunătăţit, dovadă fiind actele medicale anexate, prin actele contestate s-a stabilit că nu se încadrează în niciun grad de handicap, în condiţiile în care, prin certificatul anterior, emis la 20 iulie 2009, a fost încadrată în grad accentuat de handicap pentru aceleaşi afecţiuni.
2. Apărările pârâţilor Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului judeţean Satu Mare
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, sub raportul neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004, solicitând să fie respinsă acţiunea ca inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, a arătat că prin Decizia nr. 5309 din 13 decembrie 2010, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi a confirmat certificatul eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Satu Mare, cu respectarea strictă a criteriilor aprobate prin Ordinul comun nr. 762 al M.M.F.E.S. şi nr. 1992 al Ministerul Sănătăţii Publice din 2007.
Pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Satu Mare a solicitat prin întâmpinare respingerea acţiunii ca neîntemeiată, afirmând că cele două acte contestate sunt eliberate conform prevederilor legale, respectiv a Legii nr. 448/2006 şi a Ordinului M.M.F.E.S. nr. 762/2007 şi al Ministerului Sănătăţii nr. 1992/2007.
3. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 183 din 30 septembrie 2011, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a dispus următoarele:
- a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;
- a admis acţiunea formulată de reclamanta C.F. împotriva pârâţilor Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, succesor al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap - Consiliul Judeţean Satu Mare.
- a anulat Decizia nr. 5309 din 13 decembrie 2010 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Certificatul de încadrare în grad de Handicap din 21 iulie 2010 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap - Consiliul Judeţean Satu Mare şi a obligat pârâtele la încadrarea reclamantei în gradul de handicap avut anterior.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, invocată de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Bucureşti, instanţa a respins-o ca nefondată, reţinând în considerente faptul că reclamanta a formulat contestaţie împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap, conform prevederilor art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, în urma soluţionării căreia s-a emis Decizia nr. 5309 din 13 decembrie 2010 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, context în care, reclamanta a învestit instanţa cu anularea ambelor acte administrative, potrivit art. 902 alin. (4) din Legea nr. 448/2006.
Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut că reclamanta a beneficiat de încadrarea în gradul de handicap accentuat pe perioada 20 iulie 2009 - 21 iulie 2010, ca urmare a emiterii de către pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Satu Mare a certificatului de încadrare din 20 iulie 2009.
S-a mai reţinut că la data expirării valabilităţii primului certificat, deşi reclamanta suferea de aceleaşi afecţiuni, s-a emis un nou certificat, prin care s-a stabilit că aceasta nu se încadrează în niciun grad de handicap, deşi din înscrisurile medicale depuse la dosar nu rezultă faptul că reclamanta s-a vindecat.
În acest context, prima instanţă a apreciat că încadrarea în gradul de handicap accentuat reprezintă o acceptare din partea pârâtei a situaţiei reclamantei, care a produs deja efecte juridice, astfel că, reclamanta beneficiază de principiul unui drept câştigat.
În condiţiile în care, actele normative invocate de pârâtă la data emiterii ambelor certificate de încadrare sunt aceleaşi, iar din actele medicale nu rezultă ca aceasta nu mai suferă de afecţiunea ce a determinat stabilirea iniţială a gradului de handicap accentuat, prima instanţă a ajuns la concluzia că neîncadrarea în grad de handicap este nelegală.
4. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale, care a invocat, în mod generic, prevederile art. 299 - 316 C. proc. civ. şi a susţinut că hotărârea instanţe de fond a fost dată cu aplicarea greşită a legii, deoarece, raportat la afecţiunea principală a intimatei-reclamante, în speţă, neoplasm de col uterin stadiul IB, nu sunt incidente dispoziţiile capitolului 6, pct. II, 1 din Ordinul comun nr. 762 din 31 august 2007 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Ministerului Sănătăţii Publice.
În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate, cu consecinţa menţinerii valabilităţii actelor administrative atacate.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate şi în raport de cadrul legal aplicabil, Curtea îl va respinge ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin certificatul de încadrare în grad de handicap din 20 iulie 2009 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, intimata-reclamantă C.F. a fost încadrată în grad accentuat de handicap, ca urmare a afecţiunilor de care aceasta suferă, atestate de acte medicale certificate.
La data expirării valabilităţii acestui certificat, respectiv în anul 2010, Comisia Superioară a persoanelor cu handicap a emis Decizia nr. 5309/2010, a cărei anulare se solicită, prin care s-a stabilit că intimata-reclamantă nu se încadrează în niciun grad de invaliditate.
Din actele medicale depuse la dosar şi necontestate de recurenta-pârâtă rezultă însă că de la data emiterii primului certificat şi până în prezent, starea sănătăţii intimatei-reclamante nu numai că nu s-a ameliorat, dar chiar s-a agravat, aceasta având ca afecţiune principală neoplasm de col uterin stadiul IB.
Cum în intervalul de 1 an ce a trecut de la emiterea primei decizii prin care Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap a stabilit încadrarea între-un grad accentuat de invaliditate, nu a intervenit nicio modificare cu privire la starea sănătăţii sau a diagnosticului pus intimatei-reclamante, înlăturarea din partea aceleiaşi comisii a oricărui grad de invaliditate este total nejustificată.
De altfel, recurentul-pârât nici cu ocazia judecăţii în fond şi nici cu ocazia judecării recursului nu a făcut vreo probă care să justifice din punct de vedere medical înlăturarea oricărui grad de handicap în raport de afecţiunile de care în mod incontestabil suferă intimata-reclamantă.
Aşa fiind, în mod corect, instanţa fondului a reţinut că în lipsa altor probe medicale, intimata beneficiază de principiul unui drept câştigat recunoscut prin prima decizie emisă în anul 2009.
În lipsa oricăror alte probe care să înlăture cele reţinute la data stabilirii unui grad accentuat de handicap, Curtea constată că intimata-reclamantă este o persoană cu handicap în raport de prevederile art. 2 din Legea nr. 448/2006, care definesc persoanele cu handicap ca fiind „acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficienţelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu şanse egale la viaţa societăţii, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul integrării şi incluziunii sociale”.
În consecinţă, în raport de cele mai sus reţinute şi în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale împotriva Sentinţei nr. 183 din 30 septembrie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3861/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3873/2012. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
