ICCJ. Decizia nr. 3916/2012. Contencios

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3916/2012

Dosar nr. 11976/2/2009

Şedinţa publică de la 3 octombrie 2012

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea formulată la data de 22 decembrie 2009, Consiliul Concurenţei a fost chemat în judecată de 24 societăţi comerciale din judeţul Vrancea, pentru a se dispune anularea deciziei nr. 62 din 7 decembrie 2009 referitoare la încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996.

Astfel, SC F.C.I. SRL, SC S. SRL, SC P. SRL, SC Pi. SRL, SC L.C. SRL, SC F.I. SRL, SC P.S.M. SRL, SC I.A.N. Prod SRL, SC R. SRL, SC P.I. SA, SC C. a SRL, SC Cr. SRL, SC E. SRL, SC M.M. SRL, SC Pa. SRL, SC M.A. SRL, SC P.L.P. SRL, SC F. SRL, SC St. SRL, SC O.C. SRL, SC G.P.G. SRL, SC Su. SRL, SC S.M.C. SRL şi SC N.P. SRL au solicitat a se constata că prin actul administrativ contestat s-a reţinut în mod nereal săvârşirea unei practici concertate având ca obiect şi ca efect fixarea unui nivel al preţului de vânzare a pâinii în judeţul Vrancea şi, în consecinţă, s-a dispus sancţionarea a 31 societăţi comerciale cu amendă cu valori cuprinse între 2.953 RON şi 1.909.455 RON, reprezentând 3% din cifra de afaceri.

Acţiunea a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 377 din 24 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a reţinut existenţa unei forme de coordonare între agenţii economici implicaţi, precum şi a legăturii de cauzalitate între practica concertată şi comportamentul pe piaţă al acelor societăţi.

S-a constatat de asemenea că au fost respectate prevederile Legii nr. 21/1996 privind desfăşurarea investigaţiei de către inspectorii de concurenţă, fără a fi necesară autorizarea judiciară prealabilă prevăzută de art. 37 şi 38 din acelaşi act normativ.

Pe fondul litigiului, instanţa de fond a reţinut că, astfel cum s-a convenit la întâlnirea din 28 martie 2007 a agenţilor economici, înţelegere consemnată în procesul verbal al şedinţei desfăşurate la sediul D.A.D.R. Vrancea, s-a realizat creşterea simultană a preţului de vânzare a pâinii în judeţul Vrancea, aria geografică reţinută ca piaţă relevantă fiind corect definită prin decizia contestată.

Împotriva sentinţei au declarat recurs cele 24 societăţi comerciale reclamante, respectiv SC F.C.I. SRL, SC S. SRL, SC P. SRL, SC Pi. SRL, SC L.C. SRL, SC F.I. SRL, SC P.S.M. SRL, SC I.A.N. Prod SRL, SC R. SRL, SC P.I. SA, SC C. SRL, SC Cr. SRL, SC E. SRL, SC M.M. SRL, SC Pa. SRL, SC M.A. SRL, SC P.L.P. SRL, SC F. SRL, SC St. SRL, SC O.C. SRL, SC G.P.G. SRL, SC Su. SRL, SC S.M.C. SRL şi SC N.P. SRL, precum şi separat SC P.I. SA.

Recurentele au invocat ca motive formale de nelegalitate a actului administrativ nerespectarea prevederilor art. 36 alin. (2), art. 37 şi 38 şi, respectiv, art. 43 din Legea nr. 21/1996, în sensul că nu a existat o dispoziţie a Preşedintelui Consiliului Concurenţei pentru declanşarea investigaţiei şi nici autorizaţiile prealabile impuse de normele în vigoare, nu s-a efectuat inventarierea documentelor ridicate cu ocazia inspecţiei şi nici nu au fost consemnate indiciile care să confirme necesitatea verificării, precum şi poziţia reprezentanţilor tuturor agenţilor economici implicaţi.

Pe fondul litigiului, recurentele au învederat că nu a existat o înţelegere anticoncurenţială, nefiind întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii contravenţionale, respectiv, încălcarea unor norme imperative, acţionarea cu vinovăţie şi legătura de cauzalitate între acţiunile agenţilor economici şi fixarea unui nivel minim al preţului de vânzare a pâinii în judeţul Vrancea.

Astfel, recurentele au arătat că, în contradicţie cu cele reţinute de instanţa de fond, la şedinţa din 28 martie 2007 desfăşurată la sediul Asociaţiei procesatorilor din sectorul de morărit şi panificaţie Focşani la care au fost prezenţi atât agenţi economici, cât şi reprezentanţi ai autorităţilor publice judeţene nu s-au discutat probleme privind politici sau practici anticoncurenţiale, care să se încadreze în prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996.

Referitor la procesul-verbal datat 28 martie 2007, s-a menţionat că înscrisul respectiv constituie un document fabricat pro causa, fiind de altfel, declarat fals în Dosarul nr. 104/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.

S-a învederat de asemenea, că nici celelalte documente ridicate cu ocazia inspecţiei nu demonstrează existenţa unor indicii ale unei înţelegeri sau practici anticoncurenţiale, necesitatea majorării preţului de vânzare a unor produse de panificaţie fiind determinată de condiţiile obiective impuse de scumpirea materiilor prime şi a utilităţilor şi de implementarea obligatorie a normelor de siguranţă alimentară.

Recurentele au precizat că inexistenţa unei practici anticoncurenţiale este demonstrată şi de faptul că toţi producătorii din industria de panificaţie din judeţul Vrancea, ce nu sunt membri ai asociaţiei şi nu au fost investigaţi, au practicat preţuri similare celor practicate de societăţile comerciale implicate.

Un alt motiv de recurs priveşte existenţa unor cazuri de exonerare de răspundere, în condiţiile art. 5 alin. (2) lit. a) şi d) raportat la lit. e) şi art. 5 alin. (5) din Legea nr. 21/1996, întrucât faptele considerate ca fiind anticoncurenţiale nu au produs efecte economice la nivelul pieţei relevante, ponderea pe piaţa judeţului a agenţilor economici investigaţi fiind de 10%.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele prezentate şi de dispoziţiile legale invocate, Curtea va constata că recursurile sunt fondate, urmând a fi admise şi a se dispune modificarea sentinţei atacate şi anularea deciziei contestate în partea referitoare la societăţile recurente, ce vor fi exonerate de plata sancţiunii contravenţionale aplicate de Consiliul Concurenţei.

Astfel, prin decizia nr. 62 din 7 decembrie 2009 emisă de intimat şi menţinută de instanţa de fond s-a constatat încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996 de către 31 agenţi economici din judeţul Vrancea, prin săvârşirea unei practici anticoncurenţiale constând în fixarea unui nivel al preţului de vânzare a pâinii în judeţ şi s-a dispus, în consecinţă, sancţionarea contravenţională, cu amendă cuprinsă între 2.953 RON şi 1.909.455 RON, reprezentând 3% din cifra de afaceri.

Referitor la motivele de recurs privind încălcarea prevederilor art. 36 alin. (2), art. 37, 38 şi 43 din lege, criticile formulate nu sunt întemeiate.

Astfel, în cauză, inspecţia a fost dispusă prin ordin emis de Preşedintele Consiliului Concurenţei, verificările vizând spaţiile deţinute legal ca sedii de către societăţile comerciale implicate, nefiind necesară autorizarea prealabilă a preşedintelui tribunalului, obligativitatea acesteia fiind prevăzută de lege doar în situaţia când investigaţia se extinde şi asupra spaţiilor sau mijloacelor de transport aparţinând conducătorilor, administratorilor, directorului şi altor angajaţi ai întreprinderilor ori asociaţiilor de întreprinderi, ceea ce nu a fost cazul în speţă.

Sub acest aspect, au fost respectate dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 21/1996, prevederile art. 37 şi 38 din acelaşi act normativ nefiind incidente.

Nici critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 43 din lege nu are suport, agenţii economici implicaţi în investigaţie fiind citaţi în vederea audierii, neprezentarea unora dintre ei neconstituind un impediment pentru continuarea inspecţiei.

Asupra fondului litigiului, Curtea reţine că din ansamblul probelor administrate în cauză, inclusiv actele noi prezentate în faza recursului, nu s-a demonstrat existenţa înţelegerii anticoncurenţiale în sensul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, nefiind întrunite condiţiile antrenării răspunderii contravenţionale a societăţilor comerciale recurente.

Astfel, la data de 6 iunie 2007, inspectorii de concurenţă au ridicat de la sediul SC D.I. SRL Focşani un document intitulat „minuta din 28 martie 2007”, încheiat la sediul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vrancea, în care erau consemnate problemele dezbătute la întâlnirea membrilor Asociaţiei procesatorilor din sectorul morărit-panificaţie din judeţul Vrancea, înscris pe baza căruia s-a declanşat investigaţia, constatându-se încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale vizând fixarea unui preţ minim de vânzare a pâinii.

La baza deciziei contestate au stat şi adresa din 3 decembrie 2008 a D.A.D.R. Vrancea şi tabelul anexat conţinând participanţii la întrunirea din 28 martie 2007, precum şi actul din 20 ianuarie 2009 întocmit de SC D.I. SRL Focşani în care se consemnează că sumarul şedinţei din 28 martie 2007 ar fi fost înmânat directorului societăţii respective de către preşedintele asociaţiei procesatorilor din sectorul morărit-panificaţie din judeţul Vrancea.

Referitor la aceste înscrisuri, s-a declanşat urmărirea penală de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 104/P/2010, prin rezoluţia din 19 august 2010 dispunându-se scoaterea de sub urmărirea penală a celor 3 persoane învinuite şi totodată, constatându-se că actele respective conţin date nereale, a fost sesizată instanţa civilă pentru desfiinţarea lor, potrivit art. 245 alin. (1) lit. c1) C. proc. pen.

Prin sentinţa civilă nr. 2050 din 4 aprilie 2012 a Judecătoriei Focşani, definitivă prin decizia nr. 175 din 13 septembrie 2012 a Tribunalului Vrancea s-a admis acţiunea formulată de Parchet, precum şi cererea de intervenţie în interes propriu a 31 societăţi comerciale, printre care şi cele 24 recurente din cauza de faţă şi s-a dispus desfiinţarea parţială a adreselor din 3 decembrie 2008 şi din 20 ianuarie 2009, precum şi desfiinţarea tabelului nominal anexat adresei nr. GG/2008 şi a documentului intitulat „minuta nr. 28 din 28 martie 2007”.

Prin aceeaşi hotărâre a fost respinsă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Consiliul Concurenţei, instanţele reţinând că documentele a căror desfiinţare s-a dispus conţin date ce nu au corespondent în realitate.

Chiar dacă sentinţa nr. 2050/2012 nu este irevocabilă, din coroborarea datelor ce rezultă din probele administrate în cauză reiese că situaţia de fapt reţinută în decizia emisă de Consiliul Concurenţei, menţinută de instanţa de fond, nu reflectă realitatea.

Astfel, nu se poate stabili existenţa unei înţelegeri anticoncurenţiale în fixarea preţului de vânzare a pâinii, care să fi fost pusă în practică de către societăţile comerciale recurente, creşterea preţurilor în perioada martie - aprilie 2007, practicată de toţi producătorii din sectorul morărit – panificaţie din judeţul Vrancea, fiind naturală şi spontană, determinată de condiţiile economice concrete.

Nu s-a făcut dovada în cauză că majorarea preţului pâinii a fost urmarea acţiunii concertate desfăşurate de societăţile comerciale recurente, nerezultând încălcarea prevederilor legale în materie de concurenţă, respectiv a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996.

În consecinţă, constatând fondate recursurile declarate, Curtea le va admite şi va dispune modificarea sentinţei atacate, în sensul anulării în parte a deciziei nr. 62/2009 a Consiliului Concurenţei şi al exonerării societăţilor comerciale recurente de plata amenzilor contravenţionale stabilite.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de SC P.I. SA, precum şi recursul formulat de SC F.C.I. SRL, SC S. SRL, SC P. SRL, SC Pi. SRL, SC L.C. SRL, SC F.I. SRL, SC P.S.M. SRL, SC I.A.N. Prod SRL, SC R. SRL, SC P.I. SA, SC C. SRL, SC Cr. SRL, SC E. SRL, SC M.M. SRL, SC Pa. SRL, SC M.A. SRL, SC P.L.P. SRL, SC F. SRL, SC St. SRL, SC O.C. SRL, SC G.P.G. SRL, SC Su. SRL, SC S.M.C. SRL şi SC N.P. SRL prin administrator judiciar provizoriu A.C. IPURL Focşani, împotriva sentinţei civile nr. 377 din 24 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată şi, în consecinţă, anulează în parte decizia Consiliului Concurenţei nr. 62 din 7 decembrie 2009 referitor la societăţile recurente, pe care le exonerează de plata sancţiunii contravenţionale.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2012.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3916/2012. Contencios