ICCJ. Decizia nr. 4111/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4111/2012
Dosar nr. 12156/2/2010
Şedinţa publică de la 12 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă:
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 12156/2/2010, astfel cum a fost precizată la termenul de judecată din data de 8 iunie 2011, reclamantul P.C. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Justiţiei, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestuia să procedeze la menţinerea d-nei Ţ.D. în funcţia de expert tehnic judiciar, dar în specialitatea pe care o dovedeşte cu diplomă universitară, precum şi obligarea la restituirea onorariului de expert încasat necuvenit.
Prin Sentinţa nr. 4961 din 8 septembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu şi a respins acţiunea reclamantului ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004 precum şi art. 8 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din aceeaşi lege, în raport cu care a apreciat că acţiunea promovată de reclamant nu se încadrează în ipotezele avute în vedere de legiuitor prin dispoziţiile legale enunţate, întrucât nu vizează anularea unui act administrativ tipic sau asimilat, situaţie faţă de care demersul său judiciar este inadmisibil în contencios administrativ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P.C.
În mod sintetic, prin cererea de recurs s-a arătat că argumentele pentru care prima instanţă a respins acţiunea sunt extrem de sumare şi că prin soluţia pronunţată s-a acceptat practic ca Ţ.D. să fie abilitată expert tehnic într-o specialitate care nu se regăseşte în Nomenclatorul guvernamental al specializărilor universitare.
Examinând cauza în conformitate cu dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., prin prisma obiectului dedus judecăţii şi a normelor legale care reglementează materia contenciosului administrativ - Legea nr. 554/2004 modificată şi completată - Înalta Curte reţine că recursul este nefondat şi îl va respinge în consecinţă pentru cele ce vor fi punctate în continuare:
Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată la data de 17 mai 2011, s-a solicitat instanţei de contencios administrativ să o excludă pe Ţ.D. din evidenţa B.C.E.T.C. de pe lângă Ministerul Justiţiei deoarece specializarea "proprietate intelectuală/industrială" este fictivă, cu consecinţa constatării nulităţii absolute a actelor întocmite de aceasta în calitate de expert tehnic judiciar în Dosarul nr. 808101/3/2009 al Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a civilă.
În evaluarea acestei acţiuni, în mod judicios instanţa fondului s-a raportat la prevederile art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, observând că acţiunea formulată de reclamantul P.C. nu se circumscrie ipotezelor avute în vedere de legiuitor, mai exact prevederilor legale care lămuresc condiţiile în care se poate sesiza instanţa de contencios, obiectul acţiunii judiciare întemeiate pe actul normativ în discuţie şi soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa.
Reclamantul nu a cerut, aşadar, anularea unui act administrativ aşa cum este acesta definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, nu a invocat refuzul nejustificat al autorităţii pârâte în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din aceeaşi lege (act administrativ asimilat), astfel că în mod corect s-a invocat din oficiu de către judecătorul fondului excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi, în mod argumentat, s-a admis această excepţie ceea ce a condus la soluţia respingerii acţiunii ca inadmisibilă.
Critica recurentului care vizează o insuficientă motivare a soluţiei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, nu va fi primită câtă vreme judecătorul fondului citează fiecare din textele legale la care face trimitere şi explică în concret că demersul judiciar al reclamantului nu se circumscrie obiectului unei acţiuni în contencios administrativ sub rigorile Legii nr. 554/2004.
De altfel, instanţa de control judiciar constată că prin critica extrem de generală la care recurge recurentul nu se combate excepţia inadmisibilităţii, ci dimpotrivă preocuparea recurentului-reclamant rămâne aceea de a aprecia asupra faptului că un expert tehnic contabil exercită, în opinia sa, fără drept această profesie şi că specializarea sub care expertul funcţionează este una fictivă, aspecte care exced competenţelor instanţei de contencios administrativ.
Văzând aşadar şi dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de P.C. împotriva Sentinţei nr. 4961 din 8 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4110/2012. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4119/2012. Contencios → |
|---|
