ICCJ. Decizia nr. 4151/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 4151/2012

Dosar nr. 807/2/2012

Şedinţa publică de la 16 octombrie 2012

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea formulată reclamantul B.G. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi D.E.G.

Prin Încheierea din 13 martie 2012 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în baza art. 1551 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei.

Pentru a pronunţa a această soluţie instanţa de fond, a avut în vedere faptul că reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţia procesuală stabilită în sarcina sa prin rezoluţia preşedintelui de complet, respectiv nu a precizat obiectul juridic al cererii de chemare în judecată şi nu a depus două exemplare ale cererii de chemare în judecată, în vederea comunicării către pârâţi, deşi a fost legal citat cu această menţiune.

Împotriva hotărârii instanţei de fond, reclamantul B.G. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Recurentul arată că nu a avut cunoştinţă despre măsurile dispuse de instanţă deoarece este o persoană privată de libertate.

Examinând cauza şi încheierea recurată în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 113 alin. (1) C. proc. civ. „La cererea de chemare în judecată se vor alătura atâtea copii de pe cerere câţi pârâţi sunt”.

Conform art. 114 alin. (1) C. proc. civ. „La primirea cererii de chemare în judecată preşedintele sau judecătorul care îl înlocuieşte va verifica dacă aceasta întruneşte cerinţele prevăzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere să completeze sau să modifice cererea şi să depună, potrivit art. 112 alin. (2) şi art. 113, cererea şi copii certificate de pe toate înscrisurile pe care îşi întemeiază cererea”.

Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că: „Reclamantul va completa cererea de îndată. Atunci când completarea nu este posibilă, cererea se va înregistra şi i se va acorda reclamantului un termen scurt. În cazul în care cererea a fost primită prin poştă, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile ei, cu menţiunea că, până la termenul acordat, urmează să facă completările sau modificările necesare”.

De asemenea, alin. (3) stabileşte că „Acordarea termenului, potrivit alin. (2), se face, în toate cazurile, cu menţiunea că neîndeplinirea în acest termen a obligaţiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecăţii”.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă, fără putinţă de tăgadă, că instanţa a respectat prevederile legale sus-citate.

La primirea cererii instanţa a pus în vedere reclamantului să-şi îndeplinească obligaţiile legale.

Ulterior, la termenul de judecată din 13 martie 2012, constatând că reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite, în temeiul dispoziţiilor art. 1551 C. proc. civ., Curtea de Apel în mod corect a suspendat cauza.

Instanţa de control judiciar analizând susţinerile recurentului constată că acesta sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că încheierea pronunţată de Curtea de Apel este temeinică şi legală.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de B.G. împotriva Încheierii din 13 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 16 octombrie 2012.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4151/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs