ICCJ. Decizia nr. 4247/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
RO M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4247/2012
Dosar nr. 670/46/2011
Şedinţa publică de la 19 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la 20 mai 2011, N.G. a formulat contestaţie împotriva raportului de evaluare din 18 aprilie 2011, întocmit de Inspecţia de Integritate a Agenţiei Naţionale de Integritate, în lucrarea din 17 noiembrie 2010, solicitând constatarea netemeiniciei şi nelegalităţii acestuia, cu consecinţa anulării raportului.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că data la 17 noiembrie 2010, Agenţia Naţională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că reclamantul, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului local Curtea de Argeş nu a respectat regimul juridic al incompatibilităţilor, în sensul că simultan a deţinut calitatea de ales local cu cea de "angajat cu contract individual de muncă la Serviciul Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeş ce face parte din aparatul propriu al consiliului local".
S-a mai arătat că prin contractul individual de muncă din 5 ianuarie 2009, reclamantul a fost numit şef sector la Serviciul Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeş, iar prin H.C.L. Curtea de Argeş nr. 65/2008, reclamantului i-a fost validat mandatul de consilier local pentru perioada 2008 - 2012.
De asemenea, s-a menţionat că prin decizia din 15 septembrie 2010 a Directorului Serviciului Public de Gospodărire Comunală, reclamantului i-a încetat contractul individual de muncă la serviciul public, iar prin Ordinul Prefectului Judeţului Argeş nr. 234/2011 s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local.
A arătat reclamantul, că în raportul de evaluare s-a reţinut că acesta recunoaşte starea de incompatibilitate, justificat de insuficienta cunoaştere a legii la data validării mandatului de consilier local, astfel că s-a concluzionat asupra nerespectării obligaţiilor legale referitoare la regimul incompatibilităţilor.
S-a mai susţinut că soluţia autorităţii pârâte este rezultatul greşitei interpretări a Legii nr. 215/2001.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 376/F-CONT din 9 septembrie 2011, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamantul N.G., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate, a anulat raportul de evaluare din 18 aprilie 2011, întocmit de Inspecţia de Integritate din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate şi a obligat pârâta Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate la plata sumei de 304 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către reclamant.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut că reclamantul a fost angajat în funcţia şef sector, referent, cu contract individual de muncă în cadrul Serviciului Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeş, începând cu data de 5 ianuarie 1999, potrivit contractului din 5 ianuarie 1999.
Prin Hotărârea Consiliului Local Curtea de Argeş nr. 65/2008, N.G. a fost validat în calitate de consilier local potrivit art. 31 alin. (5) din Legea nr. 215/2001.
Prin decizia din 15 septembrie 2010, reclamantului i-a încetat contractul individual de muncă în cadrul Serviciului Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeş din iniţiativa angajatorului, ca urmare a concedierii colective, prin reorganizarea serviciului şi înfiinţarea SC S.P.U. SRL, decizia producând efecte începând cu 23 septembrie 2010.
Prin Ordinul Prefectului Judeţului Argeş nr. 234/2010 s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local deţinut de N.G. în cadrul consiliului Local Curtea de Argeş având în vedere prevederile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.
Ca atare, s-a apreciat că în perioada 19 iunie 2008 - 23 septembrie 2010, reclamantul a deţinut concomitent calitatea de consilier local şi pe cea de angajat cu contract individual de muncă în cadrul Serviciului Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeş.
Curtea a reţinut că potrivit art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv.
Curtea a mai reţinut că, prin art. 110 din Legea nr. 286/2006 a fost introdus în Legea nr. 215/2001, art. 1562 potrivit căruia "Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii descentralizate ale ministerelor se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale."
Prin urmare, în opinia curţii de apel, dispoziţiile art. 36 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 215/2001, în forma în vigoare la data validării mandatului de consilier local, prevedea faptul că autoritatea publică, Consiliul local, exercită atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local.
Astfel s-a reţinut că în interpretarea literală a art. 36 alin. (2) lit. a), art. 61 alin. (3) - (5) şi art. 73 din Legea nr. 215/2001, ipoteza textului art. 88 alin. (1) litera c) din Legea nr. 161/2003 nu este îndeplinită, reclamantul fiind angajat, însă nu în cadrul aparatului de specialitate, ci în cadrul unui serviciu public organizat de Consiliul Local.
S-a reţinut în argumentare că, din contractul de muncă semnat de reclamant la data de 5 ianuarie 1999, rezultă că acesta a fost angajat de conducătorul serviciului public respectiv iar nu de către primar.
Totodată, s-a reţinut că potrivit art. 81 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 215/2001, Consiliile locale, la propunerea primarului, aprobă, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de interes local, fără a se naşte un raport juridic direct cu salariaţii.
Ca atare, s-a apreciat că situaţia reclamantului, de angajat cu contract de muncă în cadrul unui serviciu public local nu se încadrează în ipoteza legii, care are în vedere calitatea de angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv.
3. Recursul declarat de către Agenţia Naţională de Integritate
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Piteşti a declarat recurs Agenţia Naţională de Integritate, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8, 9, precum şi art. 3041C. proc. civ.
Recurenta susţine că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit cadrul, prin aceea că a confundat aparatul de specialitate al primarului cu cabinetul primarului şi a operat o distincţie nepermisă între aparatul de specialitate al primarului şi aparatul de specialitate al serviciului public.
Referitor la aparatul de specialitate al primarului, recurenta arată că deşi legea nu oferă o definiţie a sintagmei, totuşi din art. 36 alin. (2) lit. a) al Legii nr. 215/2001 rezultă că atribuţiile acestui aparat sunt stabilite de consiliul local. Din această situaţie, afirmă recurenta, se degajă incompatibilitatea reţinută în sarcina intimatului, care, a exercitat în acelaşi timp calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local Curtea, precum şi pe cea de angajat cu contract individual de muncă la Serviciul Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeş, fiind întrunită ipoteza normei cuprinse în art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
4. Apărările intimatului N.G.
Prin întâmpinarea depusă în şedinţa publică de dezbatere a recursului, calificată de instanţă ca reprezentând concluzii scrise, intimatul N.G. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Reiterând principalele considerente ale sentinţei, intimatul a punctat în sensul că Legea nr. 215/2001 nu reglementează vreun aparat de specialitate al serviciului public şi, prin urmare, un astfel de aparat nu există iar subordonarea serviciilor publice locale este, în baza art. 61 alin. (5) din lege, faţă de primar iar nu faţă de consiliul local. Ca urmare, potrivit intimatului, neexistând identitate între aparatul de specialitate al primarului şi serviciul public de interes local, nu există identitate nici între calitatea de angajat cu contract individual de muncă la serviciul public de interes local şi cea de angajat cu contract individual de muncă la aparatul de specialitate al primarului, şi, deci, consideră că nu s-a aflat sub incidenţa prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor din concluziile scrise, cât şi sub toate aspectele, după cum permit dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru argumentele expuse în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Intimatul-reclamant N.G. a supus controlului de legalitate raportul de evaluare din data de 18 aprilie 2011, prin care recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a constatat că s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 iunie 2008 - 23 septembrie 2010, când a deţinut simultan calitatea de consilier local şi cea de angajat cu contract individual de muncă în cadrul Serviciului Public de Gospodărire Comunală Curtea de Argeş.
Prima instanţă a reţinut, în esenţă, că situaţia reclamantului de angajat cu contract de muncă în cadrul unui serviciu public local nu se circumscrie ipotezei normative, care reclamă existenţa unui contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv.
Acest punct de vedere nu este împărtăşit de instanţa de control judiciar care consideră, dimpotrivă, că din interpretarea sistematică şi teleologică a dispoziţiilor Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale - art. 36 alin. (2) lit. a), art. 36 alin. (3) lit. b) - şi a celor cuprinse în Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei - art. 80 şi art. 88 alin. (1) lit. c) - se degajă cu claritate existenţa stării de incompatibilitate pe care a reţinut-o recurenta în actul administrativ atacat.
Potrivit dispoziţiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, funcţia de consilier local este incompatibilă, între altele, cu "calitatea de angajat cu contract de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv".
În perioada de referinţă, intimatul-reclamant a fost angajat cu contract individual de muncă la Serviciul Public de Gospodărie Comunală Curtea de Argeş, serviciu înfiinţat, potrivit art. 73 din Legea nr. 215/2001, de către consiliul local.
Interpretarea pe care judecătorul fondului a dat-o sintagmei "aparat propriu al consiliului local" este excesiv de formalistă şi a condus la o concluzie contrară scopului normei care a instituit incompatibilitatea analizată.
Suprapunerea terminologică realizată prin art. 110 din Legea nr. 286/2006 între denumirea de "aparat propriu de specialitate al consiliului local" şi denumirea de "aparat de specialitate al primarului" nu acoperă integral sensul sintagmei utilizate de legiuitor în art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003: "aparat propriu al consiliului local". În lipsa unei definiţii legale a acestui concept, în procesul de interpretare a normei legale într-un sens care să aibă în vedere finalitatea urmărită de legiuitor, nu se poate face abstracţie de existenţa unui conflict între îndatoririle pe care le presupun cele două activităţi desfăşurate simultan de către intimat.
Este evident că în virtutea prerogativelor conferite prin art. 36 din Legea nr. 215/2001, intimatul, în calitate de consilier local avea atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea Serviciului Public de Gospodărie Comunală Curtea de Argeş - alin. (2) lit. a) -, putând aproba, la propunerea primarului, inclusiv statul de funcţii al serviciului menţionat - alin. (3) lit. b) - în cadrul căruia era angajat, în acelaşi timp, cu contract individual de muncă, scopul reglementării fiind tocmai de a exclude efectele negative pe care le-ar putea genera o astfel de situaţie în planul transparenţei în exercitarea funcţiilor publice.
Prin urmare, contrar celor reţinute de prima instanţă, Înalta Curte constată că în perioada 19 iunie 2008 - 23 septembrie 2010 intimatul-reclamant s-a aflat în stare de incompatibilitate.
Soluţia adoptată în această cauză este conformă cu jurisprudenţa Înaltei Curţi în cauze similare, reflectată, de ex., în Decizia nr. 1254 din 8 martie 2012.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2005 raportat la art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va admite recursul şi se va modifica sentinţa în sensul respingerii acţiunii ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei nr. 376/F-CONT din 9 septembrie 2011 a Curţii de Apel Piteşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamantul N.G. ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2012.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 4244/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4254/2012. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
