ICCJ. Decizia nr. 4455/2012. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4455/2012
Dosar nr. 611/2/2011
Şedinţa publică de la 31 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea Curţii de apel
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 4868 din 6 septembrie 2011 a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a constatat calitatea pârâtului C.Gh. de lucrător al Securităţii.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că pârâtul C.Gh. a fost verificat ca urmare a înregistrării cererilor nr. P2769/07 din 9 februarie 2009; nr. P 1099/09 din 2 iunie 2009; nr. P 10864/10 din 23 septembrie 2010 adresate CNSAS de V.S., N.M. şi C.D.C., cereri prin care se solicită stabilirea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor I 1212; I 47152; R 237985.
Urmare acestor verificări, reclamantul a întocmit nota de constatare DI/I/2762 din 26 noiembrie 2010, în temeiul căreia a fost sesizată instanţa cu prezenta acţiune, fiind ataşate înscrisurile identificate în arhiva fostei Securităţii privitoare la pârât.
Conform documentelor ataşate, pârâtul a avut gradul de locotenent major (1974, 1975) şi respectiv, căpitan (1981, 1982) în cadrul I.J.S. Galaţi - Serviciul 1.
În calitate de angajat al fostei Securităţi, în dosarul I 305 - titular ADC, pârâtul a dispus următoarele măsuri: instruirea informatorilor pentru a obţine date de la obiectiv; obţinerea de probe de scris de la maşina de scris marca „E.”, ce a aparţinut obiectivului şi a folosit-o în perioada în care au fost difuzate fiţuicile cu conţinut duşmănos; efectuarea unui studiu la domiciliul obiectivului în scopul analizării posibilităţii introducerii „TO” (tehnică operativă); în scopul stabilirii preocupărilor obiectivului şi legăturilor pe care le are în oraş va fi pus în filaj pe o perioadă de 2 - 3 zile.
Prima instanţă a reţinut că măsurile de supraveghere şi încadrare informativă a lui A.D.C preconizate în planul de măsuri în dosarul de urmărire informativă din data de 9 februarie 1981, semnat olograf de cpt. C.Gh. au fost puse în aplicare, aşa cum rezultă din: Nota de analiză în DUI „A.” din 29 mai 1981, vizată de pârât, Notele de filare şi identificare din 10 februarie 1981, emise de UM X Galaţi către I.J. Galaţi - Serviciul 1, Nota privind filajul cu intermitenţă asupra lui „A.” din 12 februarie 1981 emisă de I.J.S. Galaţi - Serviciul „F” şi notele informative furnizate de informatorii „T.” şi „Ş.”.
Astfel, în acest caz, urmărirea informativă a titularului dosarului nu s-a realizat pentru că acesta era cunoscut ca „fost legionar”, ci pentru suspiciunea că acesta ar fi autorul unor fiţuici cu conţinut duşmănos ce fac obiectul acţiunii „C.”.
De asemenea, prima instanţă a mai reţinut că pârâtul a desfăşurat şi activităţi de recrutare a unui student la Facultatea de Tehnologia şi Chimia Produselor Alimentare şi Tehnica Pescuitului Galaţi, în scopul supravegherii informative a studenţilor străini din cadrul grupei 15 a anului I din unitatea de învăţământ menţionată.
Conform rapoartelor întocmite de pârât, la datele de 2 iunie 1981 şi 27 februarie 1982 colaboratorul „P.” (numele conspirativ al numitului P.F.) a furnizat un număr de 37 note informative referitoare la studenţi străini, dar şi la studenţi români semnalaţi cu unele manifestări ostile statului român, informaţii ce s-au verificat, dovedindu-se a fi reale.
Întrucât numitul P.F. a dovedit ataşament deplin faţă de organele de securitate, pârâtul a propus trecerea acestuia din categoria colaboratorilor în cea a informatorilor.
În altă ordine de idei, prima instanţă a constatat că pârâtul a efectuat activităţi de recrutare a colaboratorilor şi pentru supravegherea unor persoane, foşti legionari ca B.G., V.M., N.G., însă urmărirea acestor persoane nu era motivată de caracterul extremist al acestei grupări, ci de faptul că aceştia erau oponenţi ai regimului comunist.
Dirijarea informatorilor din subordine pentru a informa despre „foştii legionari” avea ca scop obţinerea unor informaţii legate de „discuţiile pe teme politice purtate de aceştia, cu ce persoane le poartă, care le sunt opiniile, ce atitudini au faţă de muncă, dacă discută duşmănos politica statului”, în acest sens fiind notele informative furnizate în dosarul R233257.
Concluzionând, prima instanţă a apreciat că, în cauză sunt întrunite cerinţele art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru ca pârâtul să fie considerat lucrător al fostei Securităţi, iar în această calitate a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului (dreptul la viaţă privată prev. de art. 12 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 17 Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor - art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice).
2. Recursul formulat de pârâtul C.Gh.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul C.Gh. invocând motivele de modificare prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Recurentul nu şi-a structurat criticile formulate în motive de recurs însă, din modul cum şi-a expus punctul de vedere, rezultă că hotărârea curţii de apel este combătută sub următoarele aspecte:
- încălcarea dispoziţiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., instanţa de fond preluând ad-literam afirmaţiile reclamantului fără să procedeze la o analiză a probelor din dosar;
- în mod greşit s-a reţinut calitatea sa de lucrător al Securităţii, în sensul O.U.G. nr. 24/2008, câtă vreme nu a fost probat faptul că ar fi contribuit la instrumentarea dosarelor persoanelor menţionate de reclamant ca fiind încadrate informativ:
- sentinţa este lipsită de temei legal, în sensul că nu s-a dovedit cu probe că sunt incidente dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, instanţa de fond confirmând calitatea sa de lucrător al Securităţii fără să se facă dovada faptului că, în această calitate, a fost desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau ştirbit în mod efectiv drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei, în sensul respingerii acţiunii reclamantului C.N.S.A.S.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, a actelor de la dosar, cât şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru argumentele expuse în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Intimatul C.N.S.A.S. a învestit instanţa de contencios administrativ, în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu o acţiune având ca obiect constatarea calităţii de lucrător al Securităţii a recurentului - pârât C.Gh.
Verificările au fost efectuate de C.N.S.A.S. ca urmare a solicitărilor formulate în acest sens de către trei persoane: V.S., N.M. şi C.D.C.
Cu toate acestea, în cuprinsul notei de constatare DI/I/2762 din 26 noiembrie 2010 întocmită de Direcţia Investigaţii din cadrul C.N.S.A.S., la punctul 5: „Procesarea materialului arhivistic până la data de 1 august 2011, din care rezultă următoarele documente, emise sau avizate de persoana verificată (…)” nu se face nicio trimitere la dosarele indicate de V.S., N.M. şi C.D.C, ci la dosarele nr. I 305 - titular A.D.C.; nr. R. 292506 - titular P.F. şi nr. R.233257 - titular P.N., fără a se dovedi, însă, că persoanele urmărite în respectivele dosare au formulat cereri de verificare.
Numai în finalul cererii de chemare în judecată s-au menţionat cotele dosarelor nr. I 1212; I 47152; R 237985 indicate de V.S. N.M. şi C.D.C.
Prima instanţă nu a verificat regularitatea şi limitele învestirii sale, ci a examinat „pe fond” susţinerile reclamantului, prin prisma dosarelor I 305 - titular A.D.C.; R. 292506 - titular P.F. şi R.233257 - titular P.N., ajungând la concluzia că s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/1999 în privinţa pârâtului C.Gh., respectiv că prin activitatea desfăşurată de pârât, ca ofiţer al Securităţii a „a suprimat sau îngrădit drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului”.
Această soluţie nu este însă împărtăşită de instanţa de recurs care va reţine preponderent în motivarea soluţiei argumente care ţin de procedură iar nu de fondul cauzei.
Aşa cum rezultă din cele expuse anterior, verificarea calităţii pârâtului de lucrător al Securităţii s-a realizat la cerere, în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, acesta nefăcând parte dintre categoriile de persoane supuse verificărilor din oficiu, conform art. 3 din aceeaşi ordonanţă.
Potrivit art. 1 alin. (7) „persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor securităţii şi a colaboratorilor acestora, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă”.
(8) De drepturile prevăzute la alin. (1) - (7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând soţul supravieţuitor şi după aceea rudele în ordinea proximităţii legăturii de rudenie. În cazul rudelor de acelaşi grad, au acces la dosar toţi în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimţământul tuturor.
(9) Exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1) - (3), (6) şi (7) se face personal sau prin reprezentant cu procură specială şi autentică.”
Prin urmare, legiuitorul a reglementat procedura verificării, la cerere, a calităţii de lucrător al securităţii, doar pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului ce formează obiectul cererii persoanei îndreptăţite.
În ce priveşte cererea formulată de V.S. la 9 februarie 2009, prin care a solicitat accesul la propriul dosar întocmit de fosta Securitate şi verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului I 12127 - titular G.V.V., Înalta Curte constată că nu poate fi avută în vedere pentru verificarea calităţii de lucrător a pârâtului, nefiind întrunite condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege, întrucât, petenta V.S. nu este subiect al dosarului indicat, ci V.V.G.
Această situaţie de fapt rezultă chiar din cerere, care se referă la dosarul privind pe V.V.G. dar şi din actele depuse la dosar din care rezultă că dosarul de urmărire informativă privea pe V.V.G.
În cauză nu s-a făcut dovada faptului că V.S. este rudă până la gradul al patrulea cu titularul dosarului de urmărire informativă.
Cât priveşte documentaţia care provine din dosarul nr. I 47152 - titular N.M. şi dosarul nr. R 237985 - titular C.D.C., Înalta Curte observă că, deşi aceste persoane au formulat solicitare de verificare a calităţii de lucrător a pârâtului, în cuprinsul notei de constatare a C.N.S.A.S. nu se face nicio referire la activităţile derulate de fostul angajat al Securităţii în legătură cu aceste persoane.
În optica instanţei de control judiciar, nu se poate constata calitatea de lucrător al Securităţii, în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, în lipsa unor probe concludente în ceea ce priveşte implicarea recurentului-pârât în instrumentarea dosarelor indicate în cererile formulate de N.M şi C.D.C.
După cum rezultă din prezentarea situaţiei de fapt, dosarele menţionate în nota de constatare: nr. I 305 - titular A.D.C.; nr. R. 292506 - titular P.F. şi nr. R.233257 - titular P.N., precum şi înscrisurile provenind din arhive pe care se întemeiază argumentaţia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, exced prezentei cauze, întrucât nu s-a dovedit că persoanele urmărite (ori succesorii prevăzuţi de lege) au formulat solicitarea la care se referă art. 1 alin. (7) din ordonanţa de urgenţă, precitat.
Interpretarea extensivă a art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 ar rupe echilibrul rezonabil care trebuie asigurat între drepturile subiective ori interesele legitime private ale persoanelor verificate şi interesul public pentru protejarea căruia acţionează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Din această perspectivă, Înalta Curte reţine că nota de constatare în baza căreia Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a formulat acţiunea expune implicarea recurentului-pârât în trei dosare ale unor persoane diferite, între care nu figurează V.S, N.M. şi C.D.C, după cum probele administrate în dosarul primei instanţe, cu toate că demonstrează activitatea desfăşurată de recurentul-pârât în calitatea sa de ofiţer al fostei Securităţi, nu privesc fapte ori demersuri concludente îndreptate împotriva persoanelor respective.
În raport de motivul de recurs analizat în precedent, care va antrena admiterea recursului în sensul solicitat, examinarea tuturor celorlalte critici din memoriul de recurs a devenit de prisos.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1), pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va admite recursul şi se va modifica sentinţa în sensul respingerii acţiunii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de de C.Gh. împotriva Sentinţei nr. 4868 din 6 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 octombrie 2012.
Procesat de GGC - LM
← ICCJ. Decizia nr. 4420/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4426/2012. Contencios. Litigii Curtea de... → |
---|