ICCJ. Decizia nr. 4818/2012. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4818/2012
Dosar nr. 281/36/2012
Şedinţa de la 15 noiembrie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta Administraţia Naţională a Apelor Române prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a chemat în judecată pârâţii Compania Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând restituirea dreptului de administrare asupra imobilului Lacul natural Oltina, în suprafaţă de 2505 ha situat în Oltina judeţul Constanţa.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că acest loc este proprietatea Statului Român, aflându-se în domeniul public al acestuia, fiind dat în administrarea reclamantei prin O.U.G. nr. 107/2002.
Cu toate acestea, susţine reclamanta, Lacul Oltina se află în posesia şi administrarea pârâtei Compania Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, autoritate care în mod nelegal şi-a însuşit dreptul de administrare asupra terenului, deşi prin Legea nr. 317/2009 are atribuţii doar cu privire la administrarea fondului piscicol.
Prin întâmpinarea formulată pârâta Compania Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Medgidia faţă de valoarea mare a bunului revendicat.
Judecătoria Medgidia, prin Sentinţa civilă nr. 248 din 26 ianuarie 2012 a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că prin prisma calităţilor celor două părţi, dreptul real revendicat este un drept subiectiv civil de natură administrativă.
Analiza raportului juridic de natură administrativă reţine instanţa, nu este de competenţa instanţei civile, cu atât mai mult cu cât dreptul real revendicat este constituit printr-un act administrativ - O.U.G. nr. 107/2002 - iar compararea titlurilor celor care pretind drepturi reale asupra bunului imobil presupune analiza actului administrativ, activitate jurisdicţională de competenţa materială a instanţei de contencios administrativ.
La rândul său, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 241 din 15 mai 2012 a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia.
Totodată, constată ivit conflict negativ de competenţă şi înaintează cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.
Adoptând o astfel de soluţie, această instanţă a reţinut că pricina de faţă are ca obiect revendicarea imobiliară şi nu anularea unui act administrativ, fiind astfel de competenţa instanţei civile.
În plus, reţine instanţa de fond, obiectul cererii nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ, nici din perspectiva art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât obiectul cererii nu îl reprezintă nici anularea unui contract asimilat actelor administrative.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21 şi art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunţa, în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Aşa cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, litigiul de faţă priveşte solicitarea reclamantei Administraţia Naţională a Apelor Române de a i se restitui dreptul de administrare asupra Lacului Oltina judeţul Constanţa, în suprafaţă de 2505 ha.
Acţiunea a fost motivată în drept pe dispoziţiile art. 3 din Legea Apelor nr. 107/1996 pct. I 3. din anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică, H.G. nr. 1705/2006 privind aprobarea inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al statului, art. 2 şi 4 din O.U.G. nr. 107/2002 Anexa 3 la O.U.G. nr. 107/2002, Legea nr. 317/2009 şi art. 136 alin. (4) din Constituţie.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 554/2004 "persoana vătămată printr-un act administrativ unilateral nemulţumită (...) poate solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi eventual reparaţii pentru daune morale.
Cauza de faţă are, însă, ca obiect revendicarea unui bun imobiliar nu anularea unui act administrativ, astfel că, soluţionarea pricinii revine instanţei civile.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) teza a doua din Legea nr. 554/2004 sunt asimilate actelor administrative şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică.
Cum obiectul cererii nu îl reprezintă nici anularea unui contract asimilat actelor administrative în sensul Legii nr. 554/2004 rezultă că în mod corect Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, a reţinut că competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Judecătoriei Medgidia ca instanţă cu plenitudine de competenţă în materie civilă.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral Constanţa şi pe pârâţii Compania Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi Statul Român - prin Ministerul Finanţelor Publice în favoarea Judecătoriei Medgidia, judeţul Constanţa.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2012
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 4810/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4909/2012. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
