ICCJ. Decizia nr. 4819/2012. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4819/2012
Dosar nr. 508/42/2012
Şedinţa de la 15 noiembrie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Titu, prin primar, a chemat în judecată Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia de Control Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună suspendarea executării notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, încheiată la data de 1 februarie 2012 sub nr. CA 9314 din 8 februarie 2012.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin titlul executoriu reprezentat de Nota de constatare sus-menţionată, înregistrată la Registratura Primăriei oraşului Titu sub nr. 1414 din 10 februarie 2012, privind proiectul cod SMIS intitulat ”Extindere Şcoală Generală nr. 1 Titu” beneficiar UAT Titu, a fost obligată la plata sumei de 43.580,93 RON şi a contestat Nota la MDRT, contestaţia fiind înregistrată la nr. 17607 din 7 martie 2012.
Referitor la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, se arată că la data de 19 martie 2010 a fost încheiat contractul de lucrări nr. 3019 cu Asociaţia SC ”E.C.C.” SRL şi SC ”R.” SRL, având un preţ de 723.928 RON fără TVA şi o durată de 12 luni de la data constituirii garanţiei de bună execuţie şi predarea amplasamentului pentru execuţia obiectivului.
Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal prin Sentinţa civilă nr. 1970 din 17 mai 2012 a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi în baza art. 334 raportat la art. 158 alin. (1) C. proc. civ. a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că în cauză se solicită suspendarea executării notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, încheiată la data de 1 februarie 2012 sub nr. CA 9314 din 8 februarie 2012 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia de Control Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, care este autoritate publică centrală.
La rândul său, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal prin Sentinţa nr. 247 din 18 iulie 2012 a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Ploieşti şi a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal.
Totodată, a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat cauza pentru soluţionarea acesteia ÎCCJ.
Adoptând această soluţie Curtea de Apel Ploieşti a reţinut că în cauză este vorba de un litigiu având ca obiect o creanţă bugetară, potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, în sumă de 43.580,93 RON, deci sub 500.000 RON, creanţă fiscală în sensul prevederilor Codului procedură fiscală care atrage competenţa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului şi care se stabileşte în funcţie de criteriul valoric.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21, art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.
Aşa cum rezultă din lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că litigiul are ca obiect o creanţă bugetară în sumă de 43.580,93 RON, creanţă fiscală în sensul prevederilor Codului de procedură fiscală, aşa încât competenţa materială a instanţei se stabileşte conform art. 10 alin. (1) din legea contenciosului administrativ.
În interpretarea şi aplicarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut, cu caracter unitar, că aceste dispoziţii instituie două criterii de determinare a competenţei materiale a instanţei de fond, după cum urmează:
1. criteriul poziţionării în cadrul sistemului administraţiei publice (rangul autorităţii centrale sau locale) a autorităţii publice emitente a actului atacat;
2. criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuţiei sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat.
Cu alte cuvinte, dacă litigiul are caracter fiscal, în sensul că priveşte taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, competenţa se stabileşte în funcţie de valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege pentru departajarea competenţei tribunalului de cea a curţii de apel fiind suma de 500.000 RON, fără a avea relevanţă rangul autorităţii publice emitente a actului contestat sau care este parte în contractul administrativ.
În cauză, fiind vorba de un litigiu având ca obiect suspendarea executării notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare vizând o creanţă în valoare de 43.580,93 RON, aferentă fondului UE - conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa materială a instanţei de contencios administrativ se stabileşte în funcţie de criteriul valoric şi revine, în speţă, Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Dâmboviţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Titu prin Primar şi pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2012.
Procesat de GGC - LM
| ← ICCJ. Decizia nr. 4812/2012. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 4856/2012. Contencios → |
|---|
