ICCJ. Decizia nr. 4826/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4826/2012
Dosar nr. 1149/54/2012
Şedinţa publică de la 16 noiembrie 2012
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin acţiunea formulată, reclamantul E.L.C. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurale şi Pescuit Bucureşti, atacând decizia Comisiei de contestaţii, materializată în raportul final pentru măsura 112, sesiunea 01 iulie 2011, publicat pe site-ul agenţiei la 03 mai 2012 şi notificările cererilor de finanţare eligibile neselectate pentru finanţare din 07 mai 2011 - raportul de selecţie în vederea finanţării din 03 mai 2012, notificarea solicitantului privind modificarea punctajului aferent criteriilor de selecţie din 15 martie 2012 - raportul de evaluare rectificat din data de 31 ianuarie 2012 şi menţinerea notificării beneficiarului din 07 februarie 2012 - raportul de selecţie din data de 31 ianuarie 2012.
De asemenea, reclamantul a solicitat restabilirea situaţiei anterioare prin menţinerea raportului de evaluare din data de 08 decembrie 2011 şi a raportului de selecţie din 31 ianuarie 2012 şi, pe cale de consecinţă, obligarea paratei la încheierea contractului de finanţare şi suspendarea executării actelor administrative conform art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.
Reclamantul a mai solicitat decizia comisiei de contestaţii materializata în raportul final pentru măsura 112 sesiunea 01 iulie 2011 publicat pe site-ul agenţiei la 03 mai 2012 şi notificările cererilor de finanţare eligibile neselectate pe finanţare cu din 07 mai 2011 - raport de selecţie în vederea finanţării din 03 mai 2012.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin notificarea din 10 decembrie 2011 a fost înştiinţat că cererea sa a fost declarată eligibilă şi a fost punctată la criteriul S4 cu 20 de puncte şi prin notificarea din 07 februarie 2012 a fost înştiinţat să se prezinte în vederea semnării contractului de finanţare.
La termenul din 25 mai 2012, reclamantul a depus precizări privind obiectul acţiunii, arătând că înţelege să conteste, în plus faţă de acţiunea iniţială, notificarea solicitantului privind contestaţia depusă emisă de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurale şi Pescuit.
Pârâta a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de suspendare şi respingerea pe fond a acţiunii.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 703 din 22 iunie 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea astfel cum a fost precizată, şi a anulat notificarea din 15 martie 2012, raportul de evaluare rectificat din 15 martie 2012 referitoare la reclamant, şi decizia comisiei de contestaţii din 09 mai 2012, în ceea ce îl priveşte pe reclamant, şi a obligat pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti să încheie contractul de finanţare cu reclamantul.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că atât notificarea din 10 decembrie 2011, cât şi notificarea din 07 februarie 2012 au caracterul unor acte administrative, au intrat în circuitul civil prin comunicarea lor către reclamant şi, în consecinţă, sunt supuse principiului irevocabilităţii actelor administrative. Astfel, instanţa reţine că aceste acte administrative nu mai pot fi revocate prin manifestarea unilaterală de voinţă a pârâtei, în sensul contrar.
În considerarea acestui principiu, actele administrative rectificative contestate de reclamant nu pot fi apreciate ca valabile.
Nota internă din 14 februarie 2012 este dată pentru o abordare unitară a criteriului de selecţie S4, însă aplicarea ei în cazul reclamantului este retroactivă, după ce acestuia i s-a notificat, la data de 10 decembrie 2011, eligibilitatea şi acordarea punctajului de 20 la criteriul S4.
Această notă internă nu constată fraude, însă interpretarea dată de către pârâtă, prin notificarea solicitantului privind modificarea punctajului aferent criteriilor de selecţie din 15 martie 2012 este incorectă.
Instanţa de fond a apreciat că verificarea se realizează conform ghidului valabil la momentul iulie 2011, nu a unui alt ghid din noiembrie 2011, ale cărui cerinţe reclamantul nu mai putea să le îndeplinească.
Condiţiile de accesare şi eligibilitatea se verifica la momentul depunerii proiectului (a cererii de accesare şi a dosarului) în funcţie de criteriile în vigoare la acel moment, care erau previzibile şi accesibile reclamantului şi faţă de care acesta a putut să-şi conformeze conduita.
Aplicarea cerinţelor unui ghid ulterior, pentru documente pe care reclamantul le-a depus conform ghidului din iulie 2011, nu este legală.
În consecinţă, s-a apreciat că suplimentarea de către pârâtă a cerinţelor în afara solicitărilor din ghidul valabil în sesiunea iulie 2011 nu poate fi apreciată ca legală de către instanţă, ca de altfel, nici aplicarea cerinţelor unui ghid din noiembrie 2011, neprevizibil şi neaccesibil reclamantului la momentul depunerii proiectului sau.
De asemenea, instanţa de fond a reţinut că atât prin nota internă, cât şi prin ghidul solicitantului valabil în iulie 2011, pârâta nu are competenţe să analizeze semnături şi să se bazeze pe suspiciuni proprii, ci trebuie să verifice documente, iar reclamantul a depus adeziunea şi adeverinţa de membru, cooperativa agricolă are act constitutiv şi statut, precum şi certificat de înregistrare, deci sunt documente care să îi certifice existenta juridică legală.
3. Recursul pârâtei
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în temeiul art. 304 pct. 9 şi art. 3041C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă a făcut o expunere rezumativă a istoricului cauzei şi a arătat că hotărârea atacată a fost pronunţată cu interpretarea greşită a probelor şi cu încălcarea prevederilor ce reglementează atribuţiile autorităţii naţionale de management, procedura de verificare şi cerinţele impuse proiectelor aferente Măsurii 112 din cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltarea Rurală, precum şi organizarea şi funcţionarea cooperaţiei agricole.
În ceea ce priveşte proiectul intimatului-reclamant, recurenta-pârâtă a arătat că, în cadrul reverificării criteriului de selecţie S4, s-a constatat că solicitantul a prezentat o adeverinţă de membru al Cooperativei Agricole M., însoţită de statut, act constitutiv, certificat de înregistrare şi certificat constatator, dar doi membri ai Consiliului de administraţie al cooperativei au acelaşi nume şi acelaşi domiciliu, fiind încălcate prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 566/2004 a cooperaţiei agricole, şi art. 15 din Statutul asociaţiei.
De asemenea, s-au constatat o serie de nereguli cu privire la existenţa unor diferenţe între semnăturile aplicate pe cererea de aderare şi semnăturile membrilor fondatori din Statutul cooperativei, iar adeverinţa care demonstrează calitatea de membru a fost emisă anterior cererii de aderare.
În drept, recurenta-pârâtă a invocat dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, art. 304 pct. 9, art. 3041 şi art. 242 alin (2) C. proc. civ., O.U.G. nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, cu modificările şi completările ulterioare; Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013; Decizia nr. C(2008)3831, decizie notificată ulterior României prin adresa din 17 iulie 2008; Ghidul solicitantului aferent Măsurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, din cadrul P.N.D.R., aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 720 din 28 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare; H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din F.E.A.D.R. prin P.N.D.R., cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 566/2004 a cooperaţiei agricole; Ordinul nr. 28 din 31 ianuarie 2011 emis de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.
4. Apărările intimatului
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând, în esenţă, că autoritatea emitentă nu mai putea reveni asupra manifestării iniţiale de voinţă, prin care a constatat eligibilitatea proiectului.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate de recurenta-pârâtă şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante.
Aşa cum rezultă din expunerea rezumativă cuprinsă la pct. I.1 din prezenta decizie, demersul judiciar al intimatului-reclamant vizează, în esenţă, refuzul rezolvării cererii de finanţare pentru proiectul „Instalarea tânărului fermier E.L.C. pentru prima dată ca şef de exploataţie horticolă/pomicolă în localitatea O., judeţul Dolj”.
Măsurile dispuse de autoritatea competentă au fost motivate pe împrejurarea că documentele depuse de intimatul-reclamant nu respectă prevederile Ghidului solicitantului şi au fost dispuse după ce, în urma unei prime verificări şi evaluări a cererii de finanţare, prin notificarea din 10 decembrie 2011, solicitantul a fost înştiinţat că programul este eligibil, fiind punctat cu 20 puncte, iar ulterior a fost emisă notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finanţare şi semnarea contractului de finanţare, înregistrată la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit 4 S.V. Oltenia din 07 februarie 2012.
Prima instanţă a reţinut corect că nota internă din 14 februarie 2012, emisă în vederea unei abordări unitare a criteriului de selecţie S4, este ulterioară notificărilor menţionate mai sus şi nu face referire la existenţa unor suspiciuni de fraudă care să justifice reverificarea documentaţiei.
Fără a nega atribuţia de control a autorităţii emitente ori dreptul său de apreciere în evaluarea proiectelor depuse pentru accesarea fondurilor structurale, Înalta Curte consideră relevantă împrejurarea că stabilirea punctajului iniţial, în etapa verificării eligibilităţii proiectului, nu a fost cauzată sau favorizată în vreun fel de comportamentul solicitantului, care a depus documentaţia cu care tindea la demonstrarea apartenenţei la o structură agricolă asociativă, iar reverificarea nu s-a fundamentat pe date sau împrejurări noi, care să justifice o soluţie radical diferită.
În acest context,măsura administrativă dispusă de autoritatea emitentă întruneşte elementele unei exercitări abuzive a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, având un evident caracter excesiv, disproporţionat în raport cu împrejurările pe care s-a întemeiat şi cu interesul public urmărit.
Aşa cum s-a reţinut în mod constant şi în jurisprudenţa C.J.U.E., ţinând cont de tradiţiile constituţionale comune statelor membre, măsurile şi restricţiile impuse de autorităţile publice trebuie să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate şi să nu afecteze în mod disproporţionat drepturile şi interesele legitime ale destinatarului (Hotărârea din 13 decembrie 1979, Hanur c. Land Rheinland-Pfalz, C-44/79; Hotărârea din 24 septembrie 1985, The Queen, ex parte E.D.&F.Man (Sugar) LTD c. Intervention Board for Agricultural Produce, C-181/84).
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere toate considerentele reţinute, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 pct. 9 şi 3041C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti împotriva sentinţei nr. 703 din 22 iunie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4699/2012. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 4846/2012. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
