ICCJ. Decizia nr. 5049/2012. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5049/2012
Dosar nr. 9023/2/2010
Şedinţa publică de la 28 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 4 octombrie 2010, C.I., în calitate de preşedinte şi director general la Societatea de investiţii financiare B.C. SA a chemat în judecată Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare solicitând anularea ordonanţei din 27 iulie 2010 şi a Deciziei nr. 1123 din 31 august 2010 prin care a fost sancţionat cu avertisment pentru neaducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin atestatul nr. 45 emis de pârâtă la 18 martie 2000.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că actele administrative atacate sunt nelegale, întrucât fapta imputată nu constituie contravenţie, ordonanţa neindicând de altfel, care anume prevederi ale legislaţiei pieţei de capital ar fi fost încălcate.
Referitor la conţinutul atestatului nr. 45/2010, act administrativ individual, reclamantul a arătat că acesta nu cuprinde vreo obligaţie în sarcina sa, în condiţiile în care preşedintele consiliului de administraţie nici nu are competenţa legală de a completa ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
Prin Sentinţa civilă nr. 6880 din 18 noiembrie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea şi a dispus anularea celor două acte administrative contestate şi obligarea pârâtei la 2534,62 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin atestatul nr. 45 din 18 martie 2010 s-a luat act de denumirea administratorilor provizorii ai Societăţii de investiţii financiare B.C. SA, prorogându-se avizarea modificării componenţei consiliului de administraţie până la data următoarei adunări generale a acţionarilor.
Instanţa a constatat că măsurile dispuse prin Ordonanţa nr. 333/2010 au fost adoptate în baza art. 2, art. 7 alin. (1) şi (4) şi art. 9 din O.U.G. nr. 25/2004, aprobată prin Legea nr. 514/2002 şi modificată şi completată prin Legea nr. 297/2004.
S-a reţinut de către instanţa de fond că temeiul ce a stat la baza sancţiunii contravenţionale îl constituie încălcarea art. 14 din statutul societăţii de investiţii financiare şi nu rezidă în prevederi legale specifice pieţei de capital, astfel încât aplicarea "avertismentului" este nelegală.
De asemenea, instanţa a constatat competenţa consiliului de administraţie de a stabili ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor, preşedintele organului de conducere al societăţii neavând competenţa legală de a insera în mod independent noi puncte pe ordinea de zi, care fusese stabilită încă din 10 martie 2010.
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâta a invocat faptul că sancţiunea aplicată reclamantului a avut în vedere faptul că, în calitatea sa de preşedinte şi director general nu a adus la îndeplinire obligaţia de a supune hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor din 30 aprilie 2010 validarea componenţei consiliului de administraţie cu luarea în considerare a prevederii art. 14 din statutul societăţii de investiţii financiare referitoare la incompatibilităţi.
S-a precizat că prin atestatul nr. 45/2010, care nu a fost contestat, s-a afirmat necesitatea analizării incompatibilităţii administratorilor numiţi provizoriu pe locurile vacante, reclamantul nedepunând toate diligenţele pentru a respecta prevederile atestatului care, potrivit art. 9 alin. (3) din Statutul comisiei, aprobat prin O.U.G. nr. 25/2002, este emis în vederea respectării legislaţiei specifice pieţei de capital.
Referitor la temeiul legal al sancţiunii contravenţionale aplicate, pârâtul a indicat dispoziţiile art. 271 - 277 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital.
De altfel, a precizat pârâtul, ulterior emiterii ordonanţei, administratorii provizorii a căror numire trebuia analizată au demisionat, ceea ce demonstrează justeţea măsurii adoptate în legătură cu existenţa unor cazuri de incompatibilitate.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a se dispune modificarea sentinţei şi respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Astfel, Curtea reţine că reclamantul, în calitatea sa de preşedinte-director general, avea şi obligaţia de a supraveghea desfăşurarea activităţii instituţiei în limitele respectării legii şi a dispoziţiilor transmise de către autoritatea de supraveghere a pieţei de capital.
Prin atestatul nr. 45 din 18 mai 2010, pârâtul, luând act de numirea administratorilor provizorii ai societăţii de investiţii financiare, conform hotărârilor consiliului de administraţie nr. 8 şi 12/2010 a prorogat avizarea modificării componenţei consiliului până la data proximei adunări generale a acţionarilor care să analizeze existenţa cazurilor de incompatibilitate.
Având în vedere împrejurarea că în adunarea generală a acţionarilor din 30 aprilie 2010, nu au fost discutate şi supuse analizei incompatibilităţile semnalate prin atestat, pârâtul a reţinut culpa reclamantului care nu a inclus pe ordinea de zi a şedinţei validarea componenţei consiliului de administraţie, cu luarea în considerare a prevederilor cuprinse la art. 14 lit. a) şi d din statutul societăţii.
Referitor la temeiul de drept al aplicării sancţiunii, Curtea constată că în art. 272 alin. (1) lit. a) pct. 1 - 5 din Legea nr. 297/2004 sunt prevăzute faptele ce constituie contravenţii, săvârşite printre alţii, de directorii societăţilor de investiţii financiare în legătură cu respectarea reglementărilor proprii şi ale autorităţii de supraveghere a pieţei de capital, sancţiunea fiind avertisment sau amendă, potrivit art. 273 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ.
Întrucât prin atestatul nr. 45 din 18 martie 2010 s-a atras atenţia conducerii societăţii asupra obligaţiei de respectare a prevederilor din propriul statut, prin neanalizarea ca punct distinct pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor din 30 aprilie 2010, incompatibilităţilor semnalate, reclamantul este în culpă, în calitatea sa de preşedinte şi de director general al consiliului de administraţie.
Instanţa de fond a reţinut în mod eronat că reclamantul nu avea competenţa legală de a completa ordinea de zi, în condiţiile în care avea obligaţia de a respecta decizia pârâtei privind discutarea problemei incompatibilităţii administratorilor provizorii ce urmau a fi validaţi pe locurile vacante din consiliul de administraţie, prin modificarea convocatorului, existând şi timpul necesar pentru publicarea formei modificate, respectiv minimum 10 zile înainte de data desfăşurării adunării generale a acţionarilor.
Întrucât la adunarea generală a acţionarilor din 30 aprilie 2010 s-a pus în discuţie doar validarea acelor administratori, fără a se analiza şi incompatibilităţile reţinute prin atestatul din 18 martie 2010, se constată că în mod justificat s-a reţinut săvârşirea contravenţiei şi vinovăţia reclamantului, neavând relevanţă aspectul că, ulterior ordonanţei contestate, s-a înregistrat demisia acelor persoane din consiliul de administraţie.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va admite recursul declarat de pârâtă şi va modifica sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare împotriva Sentinţei nr. 6880 din 18 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantului C.I. ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2012.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 5047/2012. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 5050/2012. Contencios. Anulare decizie Uniunea... → |
|---|
