ICCJ. Decizia nr. 631/2012. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 631/2012
Dosar nr.292/46/2011
Şedinţa publică din 8 februarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 4 februarie 2011, reclamantul V.N. a chemat în judecată Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând obligarea pârâtei să procedeze la evaluarea imobilului pentru care s-au propus despăgubiri prin dispoziţia Primarului municipiului Râmnicu-Vâlcea nr. 3177 din 9 octombrie 2006.
Reclamantul a cerut de asemenea, obligarea pârâtei la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, precum şi la plata unor daune morale.
În motivarea acţiunii, reclamantul a învederat că, după înregistrarea în anul 2007 a dosarului aferent dispoziţiei susmenţionate, nu s-a trecut la parcurgerea etapelor procedurii administrative reglementate de Legea nr. 247/2005, pârâta tergiversând soluţionarea cererii privind acordarea de măsuri reparatorii.
Prin sentinţa nr. 235 din 6 aprilie 2011, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea şi a dispus obligarea pârâtei să emită Decizia reprezentând titlul de despăgubire, respingând celelalte cereri ca nefondate.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut în esenţă că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţiile impuse de lege într-un termen rezonabil, neemiterea titlului de despăgubire într-o perioadă de aproape 5 ani constituind un refuz nejustificat de îndeplinire a atribuţiilor legale.
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâta a arătat că nesoluţionarea dosarului constituit la solicitarea reclamantului s-a datorat împrejurării că nu au fost depuse toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii dispoziţiei, urmând ca, după completarea actelor, să se procedeze la desemnarea unui evaluator, etapă condiţionată de respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel cum rezultă din actele cauzei, dosarul corespunzător dispoziţiei nr. 3177/2006 a fost înregistrat la autoritatea pârâtă în anul 2007, şi până în prezent, procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 247/2005 nu s-a finalizat, culpa pentru depăşirea termenului rezonabil aparţinând Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Deşi pârâta a invocat faptul că, în urma analizării legalităţii propunerii dispuse de Primarul municipiului Râmnicu-Vâlcea, s-a constatat necesitatea completării documentaţiei pentru imobilul în litigiu, nu s-au prezentat dovezi în acest sens, prin solicitarea unor înscrisuri suplimentare de la autoritatea locală.
Curtea de Apel Bucureşti a stabilit în mod corect că, prin nesoluţionarea dosarului reclamantului, pârâta şi-a exprimat de fapt voinţa de a nu rezolva cererea într-un termen rezonabil.
Omisiunea legiuitorului de a stabili în Legea nr. 247/2005 un termen în interiorul căruia să se deruleze fiecare etapă a procedurii administrative nu poate conduce la ideea că pârâta, în cadrul marjei de apreciere ce i-a fost conferită, să procedeze discreţionar şi să manifeste pasivitate.
Pentru respectarea termenului rezonabil, pârâta era obligată să-şi organizeze activitatea în aşa fel încât să răspundă acestei cerinţe, cu atât mai mult cu cât, în cauza de faţă, procedura administrativă a debutat în anul 2001 prin formularea notificării şi nici până în prezent nu s-a emis Decizia reprezentând titlul de despăgubire.
Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va constata că sunt neîntemeiate critice aduse sentinţei, motiv pentru care va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinţei nr. 235/F-Cont din 6 aprilie 2011 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2012.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 63/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 633/2012. Contencios → |
|---|
