ICCJ. Decizia nr. 2029/2013. Contencios. Sesizări conform Legii 144/2007. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2029/2013
Dosar nr. 729/33/2011
Şedinţa publică de la 27 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 1 iunie 2011, reclamantul G.G.P. a chemat în judecată A.N.I., solicitând anularea raportului de evaluare din 13 mai 2011 prin care s-a reţinut că în perioada 1 noiembrie 2007-12 noiembrie 2009 s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât ar fi deţinut simultan atât funcţia de subinspector de poliţie, cât şi calităţile de reprezentant în cadrul unei asociaţii familiale şi respectiv, de administrator al unei societăţi comerciale.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că pârâta a reţinut în mod eronat starea de incompatibilitate, în condiţiile în care acea societate comercială nu a desfăşurat activităţi, începând cu 1 noiembrie 2007, fiind admisă cererea de suspendare prin încheierea nr. 8717/2009 a Oficiului Registrului Comerţului, iar părţile sociale deţinute au fost cesionate către o terţă persoană la aceeaşi dată.
De asemenea, reclamantul a arătat că Asociaţia Familială G.G.P. a fost inactivă încă din anul înfiinţării, 1996, nerealizând nici un venit, motiv pentru care a fost şi radiată din oficiu.
Prin sentinţa civilă nr. 588 din 18 octombrie 2011, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins contestaţia ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că reclamantul, deşi, începând cu data noiembrie 2007 a fost numit în funcţia publică de subinspector de poliţie în cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Maramureş, a deţinut simultan şi funcţia de administrator al unei societăţi comerciale cât şi calitatea de reprezentant al unei asociaţii familiale, încălcând astfel dispoziţiile art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003.
Instanţa a înlăturat apărarea reclamantului privind lipsa de activitate şi respectiv suspendarea societăţii comerciale constatând încălcarea interdicţiei de a deţine calităţi ca asociat sau administrator, concomitent cu funcţia publică, fapt ce atrage starea de incompatibilitate.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul G.G.P., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a învederat că instanţa a reţinut în mod eronat împrejurarea că a deţinut simultan şi calitatea de funcţionar public şi cea de administrator, respectiv reprezentant al asociaţiei familiale.
În realitate, a arătat reclamantul, asociaţia familială nu a desfăşurat nici o activitate încă de la înfiinţare, iar activitatea societăţii comerciale a fost suspendată începând cu data numirii în funcţia publică, ocazie cu care a avut loc şi cesionarea părţilor sociale.
Reclamantul a invocat şi faptul că ambele entităţi au avut ca domeniu exclusiv de activitate creaţia şi interpretarea artistică şi literară, exercitarea unor asemenea activităţi fiind permisă funcţionarilor publici şi neatrăgând starea de incompatibilitate.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constatat că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel cum a reţinut instanţa de fond, reclamantul, exercitând funcţia publică cu statut special de subinspector la Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Maramureş s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât a deţinut concomitent şi calitatea de administrator al SC G.A. SRL.
Potrivit art. 94 alin2 lit. c) din Legea nr. 161/2003, în forma în vigoare până la modificările aduse prin Legea nr. 330/2009 începând cu 12 decembrie 2009, funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociaţii familiale sau ca persoană fizică autorizată.
În conformitate cu dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, modificată şi completată, funcţionarii publici pot exercita funcţii în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice şi, de asemenea, pot ocupa funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate în funcţia publică deţinută.
Reclamantul ca funcţionar public cu statut special, se află şi sub incidenţa prevederilor art. 45 pct. 1 lit. g) şi i) din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora poliţistului îi este interzis să participe la administrarea sau conducerea unei societăţi comerciale, respectiv să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepţia funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ, a activităţilor de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică.
În cauză, instanţa de fond a constatat în mod întemeiat că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate, deţinând calitatea de administrator al SC G.A. SRL, în condiţiile în care suspendarea temporară a activităţii societăţii comerciale, revocarea din funcţia deţinută şi cesionarea părţilor sociale au fost înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Maramureş de abia prin încheierea din 26 octombrie 2009, în urma cererii din 20 octombrie 2009, deşi actul adiţional în care s-au înscris aceste menţiuni este datat 1 noiembrie 2007.
De menţionat şi faptul că, astfel cum rezultă din decizia de impunere anuală din 26 august 2009, reclamantul a realizat în anul 2008, pe lângă veniturile obţinute din drepturi de proprietate intelectuală, şi venituri impozabile din activităţi comerciale, împrejurare care demonstrează de asemenea încălcarea prevederilor legale care reglementează starea de incompatibilitate.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va constata că nu sunt întemeiate criticile aduse sentinţei, urmând a respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de G.G.P. împotriva sentinţei civile nr. 588 din 18 octombrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 529/2013. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 274/2013. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
