ICCJ. Decizia nr. 2949/2013. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2949/2013
Dosar nr. 6744/1/2012
Ședința publică din 7 martie 2013
Asupra recursului de faţă:
Dina analiza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Circumstanţele cauzei.
Reclamanta Oraşul Zlatna - Unitate Administrativ Teritorială, a solicitat în contradictoriu cu paratul M.D.R.T. – D.G.M.P.O.R., anularea Deciziei nr. 22356/2012 privind soluţionarea contestaţiei formulată de reclamantă faţă de măsura corecţiei financiare de 10% aplicată la valoarea contractului din 2011 cu consecinţa anulării măsurii aplicate.
Totodată, a solicitat să se dispună suspendarea punerii în executare a măsurii corecţiei financiare, în temeiul dispoziţiilor art. 15 din Legea contenciosului administrativ, până la data soluţionării irevocabile a cauzei.
În motivarea acţiunii sale, reclamanta a arătat că intre reclamantă şi pârâtă a fost încheiat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional din 2011, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru proiectul reabilitare si modernizare străzi în oraşul Zlatna. Pârâta a constatat ca reclamanta a redus perioada de depunere a ofertelor fără ca anunţul de intenţie sa cuprindă toate informaţiile menţionate în anunţul de participare, fiind cunoscute criteriile de calificare şi selecţie de la data formulării cererii de finanţare. Corecţia financiară a fost aplicată în temeiul dispoziţiilor art. 6 alin. (1) si (3), art. 9 din Anexa 1 pct. 1.Și pct. 12 din O.U.G. nr. 66/2011.
Reclamanta a susţinut că sancţiunea a fost aplicată în mod nelegal, deoarece a trimis spre publicare în S.E.A.P., anunţul de intenţie din 22 martie 2011, cu respectarea dispoziţiilor art. 47 alin. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, anunţul cuprinzând informaţiile prevăzute în Anexa 3A, care prevede posibilitatea reducerii termenului de depunere a ofertelor la 36 de zile, potrivit art. 75 alin. (2) si (3) din O.U.G. nr. 34/2006, fără a se face referire la procedura aleasă. Anunţul de participare a fost publicat în S.E.A.P. şi a fost transmis spre publicare în Jurnalul Oficial al U.E., fără a fi constatate erori, fiind în prealabil verificat de A.N.R.M.A.P.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare cu motivarea ca în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele art. 14 din Legea contenciosului administrativ .
Hotărârea primei instanţe.
Prin Sentinţa nr. 269 din 18 iulie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de suspendare a executării măsurii privind aplicarea corecţiei de 10% la valoarea contractului de lucrări nr. 8900/19 august 2011 stabilită prin adresa din 16 februarie 2012 şi confirmată prin Decizia nr. 22356 din 23 martie 2012 formulată de reclamanta U.A.T. Oraşul Zlatna.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele considerente:Reclamanta U.A.T. Zlatna a desfăşurat procedura de achiziţie publică, în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, reabilitare şi modernizare străzi, proiect realizat prin acordarea finanţării nerambursabile de către A.M.P.O.R., fiind încheiat contractul de finanţare din 23 martie 2011.
Reclamanta a depus cerere de prefinanţare înregistrată la A.D.R. la 3 noiembrie 2011, fiind efectuate verificări asupra procedurii de achiziţie, în urma cărora s-a stabilit că nu au fost respectate prevederile art. 75 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, în sensul că anunţul de intenţie publicat în S.E.A.P. nu cuprinde toate informaţiile din anunţul de participare, în ceea ce priveşte tipul de procedură, criteriile de calificare şi selecţie, astfel că în mod nelegal a fost redusă perioada limită de depunere a ofertelor la 33 de zile. Sancţiunea aplicată a fost aceea a corecţiei financiare de 10% aplicată la valoarea contractului de lucrări, potrivit Anexei 1, pct. 1.Și pct. 12 din O.U.G. nr. 66/2011.
Reclamanta a urmat procedura administrativa de contestare a creanţei bugetare, contestaţia fiind respinsă prin Decizia nr. 22356/2012.
Curtea a apreciat că în cauză nu s-a dovedit existenţa condiţiilor cumulative cerute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea actului administrativ-fiscal, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă.
În ceea ce priveşte cazul bine justificat, Curtea a reţinut că pârâta şi-a motivat aplicarea corecţiei financiare prin faptul că nu au fost respectate prevederile art. 75 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, în sensul că anunţul de intenţie publicat în SE.A.P. nu cuprinde toate informaţiile din anunţul de participare, în ceea ce priveşte tipul de procedură, criteriile de calificare şi selecţie, astfel că în mod nelegal a fost redusă perioada limita de depunere a ofertelor la 33 de zile, iar fapta constituie neregula în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011. Or, reclamanta nu a fost în măsura să prezinte în speţă, argumentele juridice aparent valabile în contestarea nelegalităţii actului administrativ, pentru a determina o îndoială serioasă asupra legalităţii, condiţia cazului bine justificat nefiind îndeplinită în cauza. Reclamanta nu a motivat cererea de suspendare, ci doar a expus considerentele în fapt şi în drept pentru anularea actului administrativ-fiscal, nefiind expuse considerentele în fapt şi in drept care sa justifice măsura suspendării.
Şi cu privire la paguba iminentă instanţa a considerat că reclamanta nu a motivat şi nu a probat nici îndeplinirea acestei condiţii, astfel că nu se poate aprecia asupra prejudiciului încercat de reclamantă prin executarea creanţei fiscale.
Recursul declarat în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta U.A.T., Oraşul Zlatna, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta reclamantă a susţinut, în esenţă că în mod greşit instanţa de fond a respins cererea de suspendare a executării măsurii privind aplicarea corecţiei financiare de 10% la valoarea contractului de lucrări din 19 august 2011, stabilită prin Adresa din 16 februarie 2012 şi confirmată prin Decizia nr. 22356/2012, întrucât în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privind cazul bine justificat şi existenţa unei pagube iminente.
Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurenţi, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „ În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond”.
Rezultă, aşadar, că suspendarea executării unui act administrativ este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor trei condiţii: iniţierea procedurii de anulare a actului administrativ (care se poate afla fie în faza administrativă prealabilă, fie în faza judiciară), existenţa unui caz bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube care, astfel, poate fi prevenită.
În speţă, nu se contestă că recurenta-reclamantă a contestat la instanţa judecătorească măsura de impunere luată.
Celelalte două condiţii, astfel cum rezultă din prevederile legale citate, se determină reciproc, logic neputându-se vorbi despre un caz bine justificat, fără existenţa pericolului producerii unei pagube.
Astfel, în timp ce condiţia existenţei unui caz bine justificat se deduce din complexitatea pe care o prezintă fondul cauzei, care presupune verificarea condiţiilor legale şi a împrejurărilor de fapt care au condus la emiterea actului administrativ fiscal, contestat (verificare ce nu poate fi realizată cu ocazia soluţionării cererii de suspendare, cu atât mai mult cu cât, în cauză), condiţia referitoare la prejudiciu şi la iminenţa producerii acestuia rezultă din posibilitatea punerii în executare a actului administrativ fiscal contestat, cu consecinţa imediată şi directă a afectării grave a activităţii unităţii administrativ teritoriale.
În ceea ce priveşte existenţa cazului bine justificat, Înalta Curte reţine că reclamanta a oferit indicii suficiente de răsturnare a prezumţiei de legalitate, iar acestea sunt susţinute de documentele depuse la dosar.
Fără a se pronunţa asupra fondului litigiului instanţa constată că reclamanta a procedat la publicarea anunţului de intenţie în conformitate cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, prin utilizarea formularelor standard adoptate de Comisia Europeană, astfel că cererea reclamantului se circumscrie sferei cazurilor bine justificate afirmaţiile reclamantului coroborate cu înscrisurile depuse în probaţiune fiind în măsură să creeze o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate a actului administrativ contestat.
În sprijinul acestei îndoieli este şi Sentinţa civilă nr. 378 din 14 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 390/57/2012 al Curţii de Apel Alba Iulia, prin care s-a admis acţiunea reclamantei şi a fost anulată măsura privind aplicarea corecţiei financiare de 10% din valoarea contractului de lucrări din 23 martie 2012 precum şi Decizia nr. 22356 din 23 martie 2012.
Înalta Curte constată că şi condiţia pagubei iminente, definită la art. 2 alin. (1) lit. ş) ca fiind „prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public”, este incidentă în cauză, deoarece blocarea conturilor unităţii administrativ teritoriale ar provoca prejudicii grave şi imediate comunităţii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentinţa atacată, în sensul admiterii acţiunii reclamantei şi suspendării măsurii privind aplicarea corecţiei financiare de 10% comunicată prin Adresa din 16 februarie 2012 şi confirmată prin Decizia nr. 22356 din 23 martie 2012, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de U.A.T. Oraşul Zlatna împotriva Sentinţei nr. 269 din 18 iulie 2012 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată.
Admite acţiunea reclamantei şi dispune suspendarea măsurii privind aplicarea corecţiei financiare de 10% comunicată prin Adresa din 16 februarie 2012 şi confirmată prin Decizia nr. 22356 din 23 martie 2012, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2937/2013. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 2950/2013. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
