ICCJ. Decizia nr. 2971/2013. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2971/2013
Dosar nr. 17/35/2012
Ședința publică din 7 martie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, reclamantul Z.A.O.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii M.A.I. – D.R.P.C.Î.V. si Instituţia Prefectului Judeţului Satu Mare – S.P.C.R.P.C.Î.V. Satu Mare, admiterea acţiunii, înlăturarea stării de discriminare în care se află reclamantul în raport cu alţi angajaţi din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Satu Mare, anularea Dispoziţiei Directorului din 2011 privind încetarea raporturilor de serviciu începând cu data de 23 noiembrie 2011, reintegrarea sa pe funcţia deţinută începând cu data de 23 noiembrie 2011 şi plata drepturilor salariale la zi şi obligarea pârâtului la organizarea examenului de departajare în vederea numirii în funcţie pentru toţi poliţiştii puşi la dispoziţie.
În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că nelegalitatea Dispoziţiei Directorului din 2011 rezidă, pe de o parte, din împrejurarea că a fost emisă fără a fi fundamentată pe actele preparatorii de natură să dovedească respectarea prevederilor legale cu privire la organizarea examenului de numire în funcţie pentru poliţiştii puşi la dispoziţie şi, pe de altă parte, ca şi consecinţă a primei, din împrejurarea că este dată cu aplicarea greşită a legii, fapt ce a dus la încălcarea drepturilor constituţionale, legale şi statutare ale poliţistului.
Reclamantul a mai susţinut că încetarea raporturilor de serviciu ca efect a reorganizării S.P.C.R.P.C.I.V. al Judeţului Satu Mare şi reducerii unor posturi s-a făcut în contextul în care nu a participat la examenul de departajare, iar prin adresa din 12 august 2011, act ce ar fi trebuit să aibă valenţe preparatorii faţă de actul de concediere, a fost respins să participe la examen pe motive subiective, independente de forţa majoră în care s-a aflat.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul M.A.I. – D.R.P.C.î.V. a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, invocând lipsa vreunei culpe în emiterea actului administrativ atacat.
Pârâta Instituţia Prefectului Judeţului Satu Mare – S.P.C.R.P.C.Î.V. Satu Mare a solicitat, prin întâmpinare, respingerea capătului de cerere privind obligarea sa la emiterea actului privind organizarea examenului de departajare în vederea numirii în funcţie pentru toţi poliţiştii puşi la dispoziţie, ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, având în vedere faptul că acţiunea are ca obiect principal anularea Dispoziţiei Directorului D.R.P.C.I.V.din 2011 privind încetarea raportului de serviciu, începând cu data de 23 noiembrie 2011, a reclamantului.
Prin Sentința nr. 161/ CA din 27 aprilie 2012, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Instituţia Prefectului Judeţului Satu Mare – S.P.C.R.P.C.Î.V. Satu Mare în ceea ce priveşte capătul de cerere menţionat şi a respins acţiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâţii chemaţi în judecată.
Curtea a apreciat excepţia invocată ca fiind întemeiată, reţinând că, în prezent, organizarea şi funcţionarea Instituţiei Prefectului, din care face parte S.P.C.R.P.C.I.V., este reglementată de H.G. nr. 460/2006, în cuprinsul căreia la art. 6 pct. 6 sunt reglementate atribuţiile privind regimul permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor şi al plăcilor de înmatriculare, atribuţii printre care nu se regăsesc şi cele referitoare la organizarea de examene pentru departajare în vederea numirii pe posturi.
În speţă, a constatat prima instanţă, examenul pentru departajare în vederea numirii pe posturi a fost organizat prin ordine ale prefectului emise conform Ordinului M.A.I. din 30 iunie 2011, cu respectarea Ordinului M.A.I. din 23 iunie 2011 pentru aprobarea Procedurii-cadru privind organizarea şi desfăşurarea examenului pentru departajare în vederea numirii în funcţie a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituţională la nivelul M.A.I.
Cu privire la fondul cauzei, instanţa de fond a reţinut situaţia de fapt potrivit căreia, prin Dispoziţia din 24 noiembrie 2011 emisă de D.D.R.P.C.Î.V. din cadrul M.A.I., cu data de 23 noiembrie 2011, agentului şef de poliţie Z.A.O.N., pus la dispoziţia unităţii pe o perioadă de trei luni, conform Dispoziţiei Directorului D.R.P.C.Î.V. din 19 iulie 2011, i-au încetat raporturile de serviciu, întrucât în urma reorganizării S.P.C.R.P.C.Î.V. al Judeţului Satu Mare şi reducerii unor posturi prin intrarea în vigoare, la data de 6 iulie 2011 a Statului de organizare din 6 iulie 2011, nu exista posibilitatea ca acesta să fie încadrat într-o funcţie similară în aceeaşi unitate sau alte unităţi.
Dispoziţia menţionată a fost emisă avându-se în vedere prevederile art. 69 alin. (1) lit. j) şi art. 73 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Legii nr. 286/2010 a bugetului pe anul 2011, O.U.G. nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din M.A.I. pentru anul 2011, art. 23 lit. e) şi art. 48 pct. 3 lit. a) din Ordinul ministrului nr. 600/2005, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul ministrului nr. 1/669/2011, procesul-verbal de consemnare a rezultatelor examenului de departajare a personalului din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. a jud. Satu Mare din 12 august 2011 şi Ordinul Prefectului nr. 155 din 6 iulie 2011 de aprobare a noului stat de organizare.
Curtea a constatat că, urmare a reorganizării prin reducerea numărului de posturi din statul de organizare al unităţilor afectate de măsură, printre care şi S.P.C.R.P.C.I.V. Satu Mare, a fost întocmit un nou stat de organizare la nivelul unităţii, stat ce cuprindea un număr mai mic de posturi, pe care urma să fie numit personalul care a promovat examenul de departajare organizat în vederea numirii în noile funcţii, în temeiul Ordinul .M.A.I nr. 129/2011 pentru aprobarea Procedurii cadru privind organizarea şi desfăşurarea examenului pentru departajare în vederea numirii în funcţie a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituţională la nivelul M.A.I.
În aplicarea dispoziţiilor art. 22 alin. (8) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, modificată şi completată, având în vedere că reorganizarea instituţională a vizat în primul rând reducerea numărului de posturi şi nu persoane, s-a stabilit că ocuparea noilor funcţii din noul stat de organizare să fie efectuată în urma unui examen de departajare susţinut de către toţi cei aflaţi pe vechile state de organizare, astfel cum s-a prevăzut în Ordinul M.A.I. nr. 129/2011.
În acest context, Curtea a apreciat că actul administrativ de punere la dispoziţie a reclamantului pentru o perioadă de 3 luni începând cu data de 06 iulie 2011, respectiv Dispoziţia din 19 iulie 2011, nu a vizat o sancţiune disciplinară aplicată, ci a fost emis pentru toţi lucrătorii aflaţi în raporturi de serviciu cu structura aflată în reorganizare ca efect al abrogării, începând cu data de 6 iulie 2011, conform art. 5 din Ordinul M.A.I. nr. 1/669 din 30 iunie 2011, a statului de organizare a structurii existent până la această dată, stat de organizare ce constituie baza alocării de către ordonatorul principal de credite – M.A.I., a fondurilor băneşti necesare achitării drepturilor salariate ale lucrătorilor de la respectivele structuri.
În consecinţă, prin Ordinul prefectului din 20 iulie 2011, modificat prin Ordinul prefectului din 29 iulie 2011, au fost stabilite condiţiile cu privire la participarea şi desfăşurarea examenului de departajare în vederea numirii în funcţie a personalului afectat de reorganizare de la S.P.C.R.P.C.I.V. Satu Mare, prin art. 3 condiţionându-se participarea la examen de depunerea cererii de înscriere într-un termen stabilit.
Instanţa de fond a reţinut că, deşi reclamantului i-a fost aprobat concediul de odihnă pentru perioada 21 iulie 2011- 10 august 2011, acesta a fost înştiinţat de condiţiile cu privire la participarea la examenul de departajare, chiar dacă această înştiinţare s-a făcut prin procedura chemării din concediul de odihnă pentru comunicarea notificării din 29 iulie 2011, scopul fiind tocmai acela de a nu-l pune pe reclamant într-o situaţie de discriminare faţă de colegii săi şi de a-l priva de dreptul de a-şi exprima opţiunea de a participa la examinarea programată. R eclamantul avea cunoştinţă despre reorganizarea instituţională de la nivelul structurii unde-şi desfăşura activitatea, chiar de la data formulării cererii de concediu de odihnă.
Raportat la situaţia de fapt reţinută şi la conţinutul Ordinului Prefectului Judeţului Satu Mare nr. 169/2011 pentru modificarea Ordinului nr. 164/2011, precum şi al Ordinului M.A.I. din 23.096.2011 privind Procedura Cadru, instanţa de fond a apreciat că Instituţia Prefectului Satu Mare a respectat aceste prevederi, notificând tuturor persoanelor, respectiv agenţilor, condiţiile de participare la examen, subliniind expres data şi ora până la care se pot depune cererile.
Totodată, Curtea a reţinut că, în speţă, nu este vorba despre un examen pentru atestare pe posturi, ci, aşa cum rezultă din întreaga economie a textelor de lege referitoare la reorganizarea M.A.I., este vorba despre o departajare pentru numirea în funcţie a personalului. Or, în condiţiile în care au fost persoane care nu au respectat prevederile Ordinului prefectului nr. 169/2011, în mod corect acestea nu au putut participa la examenul de departajare, astfel încât nu s-a produs nicio discriminare a reclamantului în raport cu ceilalţi lucrători ai structurii reorganizate, în care acesta şi-a desfăşurat activitatea.
Referitor la Dispoziţia nr. 461 din 24 noiembrie 2011, prima instanţă a constatat că aceasta a fost emisă de către Directorul D.R.P.C.Î.V. ca urmare a adresei Instituţiei Prefectului jud. Satu Mare din 16 august 2011, ţinându-se cont şi de expirarea termenului de punere la dispoziţie ulterior căruia reclamantului nu-i mai puteau fi plătite drepturile salariale întrucât nu se mai găsea pe statul de plată al S.P.C.R.P.C.Î.V. Satu Mare pentru a-i fi alocate sume reprezentând drepturi salariale din bugetul ordonatorului principal de credite – M.A.I.
În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea pârâtei D.R.P.C.Î.V. Bucureşti la emiterea unui act administrativ care să impună Instituţiei Prefectului Judeţului Satu Mare să organizeze examen de departajare, judecătorul fondului a reţinut, în esenţă, că între cele două instituţii nu există raporturi de subordonare.
2. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinice, reclamantul Z.A.O.N. a formulat recurs, invocând ca temei legal dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi pct. 9 şi ale art. 3041 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, următoarele critici:
- instanţa de fond nu a avut în vedere faptul că instituţia publică pârâtă, organizatoare a examenului de departajare, nu a respectat procedura cadru de organizare şi desfăşurare a acestui examen stabilită prin Ordinul M.A.I. nr. 129/2011, în sensul că Notificarea din 29 iulie 2011 i-a fost comunicată la 2 august 2011, cu nerespectarea terenului de 20 zile anterior susţinerii primei probe, conform pct. 2 Și 3. din ordinul menţionat;
- nu s-a ţinut seama de faptul că nedepunerea cererii de înscriere la examen până la data de 8 august 2011, ora 1500, ci abia la ora 1600, s-a datorat faptului că a fost externat în aceeaşi zi din spital;
- Dispoziţia din 24 noiembrie 2011 a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 9 din H.G. nr. 1767/2004, potrivit cărora încadrarea şi eliberarea din funcţie a personalului serviciilor publice comunitare, regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor se efectuează prin ordin al prefectului, în condiţiile legii, cu avizul Direcţiei regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.
Deci, numai prefectul putea emite actul cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, astfel că Dispoziţia nr. 461/2011 este nelegală, fiind emisă cu încălcarea competenţei D.R.P.C.I.V.
Intimatul-pârât, Prefectul Judeţului Satu Mare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susţinând, în esenţă, că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică sub toate aspectele criticate.
Se învederează şi faptul că recurentul a mai avut o acţiune pe rolul Tribunalului Satu Mare, prin care a solicitat anularea Comunicării din 12 august 2011 şi obligarea pârâtei, respectiv a Prefectului şi Instituţiei Prefectului la organizarea şi desfăşurarea examenului de departajare în vederea numirii în funcţie a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituţională, respinsă irevocabil prin Decizia nr. 4022/CA/2012 a Curţii de Apel Oradea.
D.R.P.C.I.V., a depus întâmpinare prin care a răspuns criticilor formulate de recurentul-reclamant, menţionând că a fost respectată procedura de organizare şi de înscriere la examenul de departajare, bibliografia şi tematica stabilite fiind aduse la cunoştinţa reclamantului la data de 20 iulie 2011, conform Notificării din 20 iulie 2011.
De asemenea, acesta a fost înştiinţat şi de condiţiile cu privire la participarea la examen.
Se menţionează şi faptul că Decizia nr. 461/2011 a fost emisă cu respectarea prevederilor art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002.
3. Soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte, analizând recursul în raport de criticile formulate, de înscrisurile care există la dosarul cauzei, reţine că acesta este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Criticile care vizează nelegalitatea Dispoziţiei nr. 461/2011 privind încetarea raporturilor de serviciu din perspectiva necompetenţei persoanei emitente, sunt nefondate.
În cauză, este necontestat că încetarea raporturilor de serviciu ale recurentului-reclamant a fost dispusă prin Dispoziţia din 24 noiembrie 2011 emisă de directorul D.R.P.C.I.V., potrivit art. 114 din O.G. nr. 83/2011, care este o structură administrativă a administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică ce funcţionează în subordinea M.A.I.
De asemenea, este necontestat că potrivit art. 111 din O.G. nr. 83/ 2002, introdus prin art. 7 din O.U.G. nr. 50/2004, Serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor au fost înfiinţate în cadrul aparatului propriu al prefecturilor judeţene şi al Prefecturii Municipiului Bucureşti.
Totodată, este adevărat că recurentul-reclamant, agent şef de poliţie, a fost pus la dispoziţia Serviciului public comunitar regim permise de conducere şi înmatricularea vehiculelor din judeţul regim permise de conducere şi înmatricularea vehiculelor din judeţul Satu-Mare prin dispoziţia directorului acestei structuri administrative, necontestată.
Într-adevăr, aşa cum a susţinut şi recurentul-reclamant, potrivit art. 9 din H.G. nr. 1767/2004, încadrarea şi eliberarea din funcţie a personalului serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor se efectuează prin ordin al prefectului, în condiţiile legii, cu avizul D.R.P.C.I.V.
Însă, potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, act normativ superior unei hotărâri a Guvernului, în ierarhia actelor normative, încetarea raportului de serviciu a poliţistului, se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15 din lege, au competenţa de acordare a gradelor profesionale.
Or, potrivit art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, acordarea gradelor profesionale se face, după caz, de inspectorul general al Poliţiei Române şi şefii celorlalte structuri ale M.A.I., potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului, pentru agenţii de poliţie, recurentul-reclamant având gradul de agent şef de poliţie.
Deci, în cauză, persoana competentă în acordarea gradului profesional, este directorul D.R.P.C.I.V., conform art. 23 din Anexa la Ordinul M.A.I. nr. 600/2005 privind competenţele de gestiune a resurselor umane, astfel că sunt nefondate criticile referitoare la necompetenţa emitentului deciziei contestate.
Nici celelalte critici formulate de recurentul-reclamant nu pot conduce către o altă soluţie decât cea pronunţată de prima instanţă.
Din cuprinsul Deciziei nr. 4022/CA/2002 a Curţii de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal, rezultă că toate aspectele/ criticile invocate de recurentul-reclamant în legătură cu procedura de organizare şi desfăşurare a examenului de departajare, respectiv încălcarea dispoziţiilor pct. 2.Și 3. din Ordinul M.A.I. nr. 129/2011, cât şi cele referitoare la starea de sănătate cu efect asupra depunerii cererii de participare la examen peste termenul prevăzut, au fost analizate şi apreciate ca neîntemeiate, cu puterea lucrului judecat, în Dosarul nr. 8547/83/CA/2011, în care s-a pronunţat decizia menţionată.
De altfel, Notificarea din 20 iulie 2011 adresată recurentului-reclamant confirmă respectarea prevederilor pct. 2.3. din O.M.A.I. nr. 129/2011.
Mai mult, criticile invocate cu privire la aceste aspecte nu implică nelegalitatea Dispoziţiei nr. 461/2011 ce a fost emisă în temeiul şi cu respectarea actelor normative menţionate în preambulul acesteia cât şi a procesului-verbal din 12 august 2011 emis de Instituţia Prefectului Judeţului Satu Mare, care nu a fost contestat/ anulat în vreun fel.
Prin urmare, sentinţa recurată este legală şi temeinică, fiind nefondat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În altă ordine, şi motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. este nefondat.
Pe de o parte, se constată că hotărârea recurată respectă cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Pe de altă parte, recurentul nu a structurat motivele de recurs invocate şi nu a expus argumentele în susţinerea acestui motiv de recurs invocat.
Faptul că motivarea instanţei de fond nu este în sensul dorit de recurent nu justifică reţinerea acestui motiv de recurs.
Faţă de toate considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II- a C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Z.A.O.N. împotriva Sentinţei nr. 161/ CA din 27 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2970/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3/2013. Contencios → |
|---|
