ICCJ. Decizia nr. 3294/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3294/2013
Dosar nr. 10003/2/2009
Şedinţa din 14 martie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta SC B.R.M. SA a solicitat instanţei de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, anularea Ordinului Ministrului Economiei nr. 445 din 10 martie 2009.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Prin Sentinţa nr. 2002 din 14 martie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia inadmisibilităţii și a respins acţiunea formulată de către reclamanta SC B.R.M. SA, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a de fond a reţinut în esenţă că prin Ordinul Ministrului Economiei nr. 445 din 10 martie 2009 s-a dispus, printre altele, „în vederea asigurării accesului la energia electrică într-un mod transparent şi nediscriminatoriu”, „reprezentanţilor Ministerului Economiei în Adunările Generale ale Acţionarilor la societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, filialelor acestora, respectiv Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, producători de energie electrică aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei, să hotărască, până la data de 31 martie 2009, în Adunările Generale ale Acţionarilor, respectiv Consiliul de Administraţie, ca vânzarea întregii cantităţi de energie electrică angro să se facă în mod obligatoriu pe Pieţele centralizate administrate de SC O.P.E.E. O.P.C.O.M. SA, conform regulilor aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei."
S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că ordinul contestat are un caracter intern, fiind adresat propriilor reprezentanţi din cadrul unităţilor având ca obiect de activitate producerea de energie electrică aflate sub autoritatea Ministerului Economiei, în baza prerogativelor de mandant ale Ministerului Economiei, ce decurg din funcţia de administrator al proprietăţii publice a statului în domeniul producţiei de energie.
Prin urmare, judecătorul fondului a constatat că prin emiterea ordinului contestat, ministrul economiei, pe de o parte, nu a acţionat în calitatea sa de organ al statului învestit cu exercitarea prerogativelor de putere publică, ci ca angajator mandant al intereselor statului în domeniul administrării producţiei de energie, iar pe de altă parte, că ordinul nu a fost emis nici în vederea organizării executării legii şi nici a executării în concret a legii, ci pentru a pune în aplicare o anumită strategie proprie pe piaţa vânzării de energie electrică angro, astfel cum, de altfel s-a precizat de către pârât şi în răspunsul la plângerea prealabilă, strategie aprobată de către executiv, prin H.G. nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007 - 2009.
Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a declarat recurs SC B.R.M. S.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Înainte de termenul de judecată din data de 14 martie 2013, recurenta - reclamanta SC B.R.M. SA, a depus o cerere prin care solicitat instanţei să ia act de renunţarea la cererea de chemare în judecată.
Având în vedere faptul că manifestarea de voinţă, în sensul renunţării la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al păţii, care nu este supus cenzurii instanţei de judecată, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, în temeiul dispoziţiilor art. 246 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de SC B.R.M. SA şi va modifica sentinţa atacată, în sensul că va lua act de cererea de renunţare la judecată formulată de reclamantă împotriva pârâtului Ministerului Economiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de SC B.R.M. SA împotriva sentinţei civile nr. 2002 din 14 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că ia act de renunţarea reclamantei la judecata acţiunii formulată împotriva pârâtului Ministerului Economiei.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3224/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3304/2013. Contencios → |
|---|
