ICCJ. Decizia nr. 3318/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3318/2013
Dosar nr. 7206/40/2010
Şedinţa publică din 14 martie 2013
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei.
Prin cererile înregistrare la 4 aprilie 2011 şi 6 aprilie 2011 pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia comercială şi de contencios administrativ, creditorii G.T., H.A., I.M., I.I.C., C.C., Primăria comunei Mihai Eminescu şi F.D. au formulat, în temeiul art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, contestaţie împotriva deciziei creditoarei D.G.F.P.Jud. Botoşani de desemnare în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC T. SA Botoşani a practicianului în insolvenţă P.I.P. I.P.U.R.L.
În cuprinsul contestaţiei şi prin precizările ulterioare depuse la dosar contestatorii au invocat excepţia de nelegalitate a Ordinului A.N.A.F nr. 2481 din 9 septembrie 2010, a Deciziei Comisiei de Selecţie din cadrul A.N.A.F., constituită conform art. 2 alin. (1) din Ordinul A.N.A.F. nr. 1009/2007 din data de 7 martie 2011 şi a Deciziei D.G.F.P. Jud. Botoşani, publicată în B.P.I. nr. 3828 din 30 martie 2011.
În motivarea excepţiei de nelegalitate s-a precizat că cele trei acte administrative sunt acte administrative individuale iar emiterea acestora s-a făcut cu încălcarea principiilor şi procedurii de agreere impuse prin Ordinul A.N.A.F. nr. 1009/2007, act normativ cu forţă juridică superioară acestor acte administrative individuale; art. 33 din Decretul nr. 31/1954, deoarece la data la care s-a făcut selecţia 20 august 2010, P.I.P. I.P.U.R.L. nu exista ca entitate juridică neavând capacitate de folosinţă, capacitate care s-a născut la data de 8 septembrie 2010, la data înregistrării acestui agent economic în evidenţele fiscale; dispoziţiilor art. 21 din O.G. nr. 86/2003, potrivit căruia A.N.A.F. trebuie să asigure „exercitarea prerogativelor stabilite prin lege prin aplicarea unui tratament echitabil tuturor contribuabililor”, art. 4 alin. (2) pct. 8 şi 22; art. 4 alin. (3) pct. 1 lit. p) din H.G. 109/2001.
S-a mai arătat că selectarea şi înscrierea P.I.P. I.P.U.R.L. în anexa nr. 1 la poziţia nr. 25 din Ordinul nr. 2481/2010 şi ulterior desemnarea în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC T. SA reprezintă un caz de deturnare de putere prin încălcarea interesului general în favoarea unor interese personale şi că actele administrative nu au fost emise în vederea unui scop licit, ci pentru a crea o aparenţă fictivă de legalitate de desemnare a unui practician în insolvenţă care în mod vădit nu putea îndeplini condiţiile de agreere.
Intimata-creditoare D.G.F.P. Jud. Botoşani a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de nelegalitate a Deciziei D.G.F.P. Jud. Botoşani, publicată în B.P.I. nr. 3828 din 30 martie 2011, de desemnare a lichidatorului judiciar, decizie care nu reprezintă un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, ci doar o formalitate cerută de Legea nr. 85/2006.
Cu privire la Ordinul A.N.A.F. 2481 din 9 septembrie 2010, a arătat că acesta priveşte mai mulţi practicieni în insolvenţă care au fost agreaţi la nivelul A.N.A.F., ca urmare a îndeplinirii condiţiilor cerute de actele normative ce privesc agreerea (Ordin A.N.A.F. nr. 1009/2007), ordin care creează doar premisele de a putea participa la selecţiile.
Prin Încheierea nr. 121 din 26 mai 2011 Tribunalul Botoşani, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis cererea formulată de contestatorii G.T., H.A., I.M., I.I.C. şi C.C. de sesizare a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării excepţiei de nelegalitate a Ordinului A.N.A.F. nr. 2481 din 9 septembrie 2010, a Deciziei Comisiei de Selecţie din cadrul A.N.A.F. din data de 7 martie 2011, constituită conform art. 2 alin. (1) din Ordinul A.N.A.F. nr. 1009/2007 şi a Deciziei D.G.F.P. Jud. Botoşani, publicată în B.P.I. nr. 3828 din 30 martie 2011 şi în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a dispus suspendarea judecăţii contestaţiei formulată în temeiul art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006.
Cauza a fost înaintată Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, înregistrată sub nr. 7206/40/2010/a3.
Prin concluziile scrise, pârâta A.N.A.F. solicitat respingerea excepţiei de nelegalitate a deciziei publicate în B.P.I. nr. 3828 din 30 martie 2011, ca inadmisibilă.
În cauza a făcut cerere de intervenţie Cabinet Individual de Insolvenţă P.V., urmare a conexării Dosarului nr. 7206/40/2010/a4.
Prin încheierea de şedinţă din 9 ianuarie 2012 instanţa a dispus lărgirea cadrului procesual, prin introducerea în cauză, în calitate de pârâtă a P.I.P. I.P.U.R.L., iar prin încheierea de şedinţă din 5 martie 2012 s-a dispus introducerea în cauză a în cauză şi citarea în calitate de pârâtă a Comisiei de selecţie a practicienilor în insolvenţă agreaţi care colaborează cu organele fiscale din cadrul A.N.A.F.
Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 161 din 2 mai 2012 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia inadmisibilităţii cererii în ceea ce priveşte nelegalitatea Deciziei D.G.F.P. a Jud. Botoşani de desemnare ca administrator judiciar al debitoarei SC T. S.A. Botoşani în Dosarul de insolvenţă nr. 7206/40/2010 al Tribunalului Botoşani, decizie publicată în B.P.I. nr. 3828 din 30 martie 2011 invocată de pârâta D.G.F.P. a Jud. Botoşani şi s-a respins ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate a Deciziei D.G.F.P. a Jud. Botoşani de desemnare ca administrator judiciar al debitoarei SC T. SA Botoşani în Dosarul de insolvenţă nr. 7206/40/2010 al Tribunalului Botoşani, decizie publicată în B.P.I. nr. 3828 din 30 martie 2011.
S-a admis în parte excepţia de nelegalitate şi s-a constatat nelegalitatea parţială a Ordinului nr. 2481 din 9 septembrie 2010 emis de A.N.A.F. în ceea ce priveşte completarea anexei a I- a la Ordinul nr. 1022 din 5 decembrie 2006 privind aprobarea Listei practicienilor în insolvenţă agreaţi de M.F.P. – A.N.A.F. cu practicianul în insolvenţă P.I.P. I.P.U.R.L. Bucureşti.
S-a constatat nelegalitatea parţială a procesului verbal al Comisiei de selecţie a practicienilor în insolvenţă agreaţi care colaborează cu organele fiscale din cadrul A.N.A.F. din 7 martie 2011, respectiv a pct. 3 din procesul verbal prin care a fost desemnată câştigătoare oferta practicianului în insolvenţă P.I.P. I.P.U.R.L. Bucureşti în dosarul de insolvenţă privind pe debitoarea SC T. SA Botoşani.
S-a constatat că petenţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că excepţia inadmisibilităţii cererii în ceea ce priveşte nelegalitatea Deciziei D.G.F.P. a Jud. Botoşani de desemnare ca administrator judiciar al debitoarei SC T. SA Botoşani în Dosarul de insolvenţă nr. 7206/40/2010 al Tribunalului Botoşani, este întemeiată in condiţiile in care această decizie putea fi contestată în conformitate cu dispoziţiile art. 19 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei la judecătorul-sindic.
Cum legea specială prevede o altă procedură de contestare a unui act juridic, chiar dacă acest act este emis de o autoritate publică, contestatorii nu au alegerea între procedura specială şi cea prevăzută de dreptul comun, nefiind aplicabile dispoziţiile Legii nr. 554/2004.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, a apreciat Curtea de apel coroborând dispoziţiile art. 22 cu cele ale art. 70 şi 71 alin. (2) Și (3) din O.U.G nr. 86/2006, că, în cazul practicienilor în insolvenţă, schimbarea formei de exercitare a profesiei are natura juridică a unei „menţiuni", iar înregistrarea unei atari menţiuni în Registrul formelor de organizare a practicienilor în insolvenţă ţinut de U.N.P.I.R. este o cerinţă care asigură opozabilitatea faţă de terţi a actului/actelor juridice care atestă decizia de schimbare a formei de exercitare a profesiei şi este evident o măsură ce are drept scop ocrotirea drepturilor sau intereselor legitime ale terţilor, fără a fi afectată validitatea intrinsecă a acestor decizii pentru situaţia în care nu au fost respectate aceste cerinţe formale de publicitate.
A constatat instanţa de fond identitatea obiectului de activitate a Cabinetului Individual de Insolvenţă „Nicolae Şerban” cu cel al pârâtului P.I.P. I.P.U.R.L., reţinând că în mod corect Comisia de selecţie a practicienilor în insolvenţă agreaţi de A.N.A.F. a stabilit că odată ce cabinetul de insolvenţă fusese trecut pe lista practicienilor agreaţi, se impunea înlocuirea sa cu noul practician.
Totodată, a reţinut judecătorul fondului că din Adresa nr. 2537 din 21 octombrie 2011 comunicată de U.N.P.I. din România a rezultat că la data de 11 august 2010, Ş.N., în calitate de titular al Cabinetului individual cu acelaşi nume, a solicitat, în temeiul art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă aprobată prin Legea nr. 254/2007, schimbarea formei de exercitare a profesiei de practician în insolvenţă, respectiv transformarea din cabinet individual în I.P.U.R.L., cerere soluţionată prin Decizia C.N.C. al U.N.P.I.R. nr. 8 din 27 august 2010 care a dispus înscrierea în Tabloul U.N.P.I.R. a P.I.P. I.P.U.R.L. Bucureşti.
Concluzionând, instanţa de fond a considerat că la data de 20 august 2010 - stabilită de A.N.A.F. ca fiind termen limită pentru depunerea documentaţiei în vederea participării practicienilor în insolvenţă la selecţie în vederea completării Listei de practicieni în insolvenţă agreaţi de A.N.A.F. Cabinetul individual de insolvenţă avea întocmite actele prevăzute de O.U.G. nr. 86/2006 în vederea schimbării formei de activitate şi încunoȘtințarea cu privire la această modificare fusese expediată către U.N.P.I.R., astfel că nu se poate reţine că la acel moment nu avea personalitate juridică.
Curtea de apel a reţinut însă întemeiate criticile reclamantului cu privire la modul în care Comisia de selecţie constituită în cadrul A.N.A.F. a procedat la aplicarea unora dintre criteriile de selecţie reglementate prin Ordinul nr. 1009/2007 a Preşedintelui A.N.A.F. pentru situaţia P.I.P. I.P.U.R.L. Bucureşti, întrucât la dosarul acesteia nu se regăsesc actele prevăzute de dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. e) din Ordin, respectiv situaţia societăţilor în insolvenţă, reorganizare sau lichidare din portofoliul ofertantului, care au fost instrumentate în ultimii 5 ani, situaţia societăţilor comerciale pentru care a fost finalizată procedura şi situaţia societăţilor comerciale pentru care procedura se află în desfăşurare.
Deşi potrivit art. 10 Ordin, lipsa acestora nu este sancţionată cu descalificarea, curtea a apreciat că ele sunt strict necesare pentru analiza criteriilor de selecţie a practicienilor în insolvenţă agreaţi prevăzute în anexa nr. 1 la Ordin.
În fine, Curtea de Apel, a apreciat că in ceea ce priveşte criteriul de selecţie experienţa in „colaborarea cu organele fiscale", criteriu pentru care a fost punctată pârâta cu 10 puncte, acesta este un criteriu preponderent de natură subiectivă, iar Comisia de selecţie avea obligaţia de a-şi motiva punctajul acordat prin aplicarea acestui criteriu.
A reţinut judecătorul fondului că obligaţia motivării în această situaţie, trebuie să permită exercitarea controlului de legalitate a unei atari decizii şi evident al verificării modului în care exercitarea dreptului de apreciere al Comisiei nu s-a situat în sfera „excesului de putere" aşa cum este definit de art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, ori, in speţă, odată ce la dosarul practicianului în insolvenţă nu au fost depuse acte privind situaţia societăţilor reorganizate sau lichidate de către ofertant, situaţia societăţilor comerciale pentru care a fost finalizată procedura şi situaţia societăţilor comerciale pentru care procedura se află în desfăşurare instanţa nu poate verifica dacă punctajul acordat acestui criteriu este corect.
Pentru aceste motive s-a constatat că atât procesul verbal al Comisiei de selecţie din cadrul A.N.A.F. din 9 septembrie 2010 cât şi Ordinul nr. 2481 din 9 septembrie 2010 sunt nelegale.
În condiţiile in care hotărârea Comisiei de selecţie a practicienilor în insolvenţă agreaţi care colaborează cu organele fiscale din cadrul A.N.A.F. din 7 martie 2011 de desemnare câştigătoare a ofertei pârâtului P.I.P. I.P.U.R.L. Bucureşti în dosarul de insolvenţă privind pe debitoarea SC T. SA Botoşani este un act subsecvent Ordinului nr. 2481 din 9 septembrie 2010 de trecere a aceluiaşi pârât pe lista practicienilor în insolvenţă agreaţi de organele fiscale, curtea a constatat că şi aceasta este nelegală în aceeaşi măsură ca şi actul principal.
Recursul.
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs reclamanţii G.T., H.A., I.M., I.I.C., C.C., R.E. şi F.D. şi pârâtele A.N.A.F. şi D.G.F.P. Jud. Botoşani, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recursul declarat de reclamanţi.
În motivele de recurs, recurenţii – reclamanţi au apreciat ca in mod greşit instanţa nu a constatat si nelegalitatea pct. 1 din Decizia D.G.F.P.J. Botoşani nr. 2 din 29 martie 2011, publicata in B.P.I. nr. 3828 din 30 martie 2011, prin care a fost desemnat P.I.P. I.P.U.R.L. ca administrator judiciar/lichidator al debitoarei SC T. SA Botoşani in Dosarul de insolventa al acesteia, nr. 7206/40/2010 si a respins ca inadmisibila excepţia de nelegalitate a Deciziei D.G.F.P.Jud. Botoşani nr. 2 din 29 martie 2011.
Au solicitat să se constate că efectele nulităţii Ordinului nr. 2481 din 9 septembrie 2010 sunt totale, în sensul că actele sunt nule retroactiv, desfiinţând totodată si toate actele şi operaţiunile administrative sau de altă natură realizate în temeiul acestora, întrucât dacă societatea nu era agreată de A.N.A.F., nu putea fi declarată ca administrator judiciar.
Au mai arătat că instanţa in mod greşit nu a avut in vedere dispoziţiile legale încălcate flagrant de către organul fiscal la emiterea actelor contestate, deşi au fost invocate in faţa acesteia.
Totodată s-a susţinut că la selecţia organizată de către A.N.A.F. şi-a depus oferta C.I.I. Ş.N., iar in urma selecţiei a fost declarat „agreat” practicianul P.I.P. I.P.U.R.L. deşi la data de 20 august 2010 acesta nici nu exista ca entitate juridică şi acesta nu este succesorul universal in drepturi al PF Ş.N., astfel că nu se puteau îndeplini condiţiile de eligibilitate prevăzute la art. 8-10 din Ordinul 1009/2007.
Au mai susţinut reclamanţii că Ordinul A.N.A.F. nr. 2481 din 9 septembrie 2010 si Hotărârea Comisiei de Selecţie din 9 septembrie 2010 au fost emise de organul fiscal prin eludarea dispoziţiilor imperative ale Ordinului Preşedintelui A.N.A.F. nr. 1009/2007, respectiv prin încălcarea dispoziţiilor art. 3, art. 8, art. 12, a Anexei nr. 1, pct. 1 alin. (1) si (2) din Ordinul nr. 1009/2007, deci fără ca societatea să îndeplinească condiţiile de eligibilitate, cu încălcarea art. 11, alin. (1) din Ordinul nr. 1009/2007, in ceea ce priveşte deschiderea ofertelor in prezenţa reprezentanţilor U.N.P.I.R.; cu încălcarea criteriilor de experienţă şi competenţă profesională cerute de art. 2 alin. (2) lit. a),d),e),f) şi g) din acelaşi ordin.
De asemenea, s-a arătat că Ordinul A.N.A.F. nr. 2481 din 9 septembrie 2010 şi Hotărârea Comisiei de Selecţie contravin prevederilor art. 33 din Decretul nr. 31/1954 şi dispoziţiilor art. 21 din O.G.R. nr. 86/2003 privind asigurarea unui tratament echitabil.
Pentru toate aceste motive s-a solicitat admiterea recursului şi modificarea in parte a hotărârii recurate, in sensul constatării nelegalității si a pct. 1 din Decizia D.G.F.P.J. Botoşani nr. 2 din 29 martie 2011, publicata in B.P.I. nr. 3828 din 30 martie 2011, privind desemnarea P.I.P. I.P.U.R.L. ca administrator judiciar/lichidator al debitoarei SC T. SA Botoşani.
În drept recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 din C. proc. Civ.
Prin recursurile declarate de pârâtele A.N.A.F. şi D.G.F.P. Jud. Botoşani s-a solicitat modificarea hotărârii atacate şi respingerea excepţiei de nelegalitate.
Astfel, pârâta D.G.F.P. Jud. Botoşani a precizat că la data de 20 august 2010, P.I.P. I.P.U.R.L. Bucureşti avea personalitate juridica, participând legal la procedura de selecţie a practicienilor in insolventa agreaţi de A.N.A.F.
Referitor la cele 10 puncte oferite de către Comisia de selecţie, pentru criteriul privind colaborarea cu organele fiscale, a arătat ca punctarea acestui criteriu nu este unul de natura subiectivă, aȘa cum greşit a reţinut Curtea, colaborarea cu organele fiscale a C.I. S.N. din 2008 si pana in 2010, când si-a schimbat forma de organizare in I.P.U.R.L., fiind una buna, astfel cum rezultă din situaţiile trimestriale transmise de către organele fiscale, avute in vedere de Comisie.
Cu privire la procesul verbal al Comisiei de selecţie a practicienilor in insolventa agreaţi de A.N.A.F. din 7 martie 2011 sub aspectul pct. 2 s-a precizat că a fost declarată câştigătoare oferta depusa de P.I.P. I.P.U.R.L. Bucureşti, cu un onorariu de 0 lei/luna si un onorariu de succes de 4% din sumele obţinute prin valorificarea bunurilor, exclusiv T.V.A., conform art. 14 din Ordinul nr. 1009/2007.
Prin recursul declarat de A.N.A.F. s-a arătat că potrivit modalităţii de acordare a punctajului astfel cum rezultă din Anexa nr. 1 la pct. 1 alin. (1) din O.P.A.N.A.F. nr. 1009/2009, Comisia de Selecţie a practicienilor in insolventă, ar fi trebuit sa motiveze decizia in ceea ce priveşte acest criteriu al colaborării, numai in cazul in care practicianul era depunctat pentru o colaborare deficitara cu organele fiscale, si, nu pentru acordarea celor 10 puncte, care se acorda tuturor practicienilor, fata de care organele fiscale nu au întâmpinat dificultăţi in colaborarea cu aceştia.
A învederat că hotărârea atacată este nemotivată in ceea ce priveşte soluţia de anulare a procesului verbal de selecţie a lichidatorului din data de 7 martie 2011.
Totodată s-a precizat că O.P.A.N.A.F. nr. 2481/09 septembrie 2010 consfinţeşte rezultatul procedurii de agreere desfăşurata in semestrul II al anului 2010, astfel cum reiese din procesul verbal al comisiei de selecţie a practicienilor in insolventa din data de 9 septembrie 2010, de asemenea, s-a mai arătat că practicianul in insolvenţă a depus in termen documentaţia prevăzută de art. 9 alin. (1) din Ordinul 1009/2007, ulterior cabinetul individual schimbându-Și doar denumirea, având acelaşi asociat unic.
În drept recursurile au fost întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct 9 C. proc. civ.
Procedura în fața instanței de recurs.
Intimatul intervenient Cabinet Individual de Insolvenţă P.V., a depus la dosar întâmpinare şi note de şedinţă prin care a solicitat respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de către recurentele pârâte.
Considerentele Și soluția instanței de recurs
Analizând cererile de recurs, motivele invocate, formele legale incidente în cauză precum Și în conformitate cu prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată:
În fapt, se reţine că, la data de 26 iulie 2010 a fost publicat anunţul privind organizarea, de către A.N.A.F., a procedurii de selecţie în vederea completării Listei practicienilor în insolvenţă agreaţi, practicienii interesaţi având posibilitatea să depună dosarele de participare la selecţie până la data de 20 august 2010. În acelaşi anunţ s-a făcut precizarea că documentaţia de participare la procedura de selecţie se completează în conformitate cu dispoziţiile Ordinului Preşedintelui A.N.A.F. nr. 1009/2007.
La procedura de selecţie a participat şi Cabinetul Individual de Insolvenţă N.Ş. Bucureşti, iar prin procesul – verbal al Comisiei de selecţie a practicienilor în insolvenţă agreaţi care colaborează cu organele fiscale din 9 septembrie 2010 acest cabinet a fost trecut pe lista practicienilor agreaţi.
La data de 9 septembrie 2010 reprezentantul Cabinetului Individual de Insolvenţă N.Ş. s-a adresat pârâtei A.N.A.F. cu o cerere prin care arăta că şi-a schimbat forma de exercitare a profesiei şi denumirea în P.I.P. I.P.U.R.L. solicitând înscrierea acestei noi societăţi în lista practicienilor agreaţi de organele fiscale. În urma acestei cereri, Comisia de selecţie a procedat la înlocuirea pe lista practicienilor agreaţi a Cabinetului Individual de Insolvenţă N.Ş. cu P.I.P. I.P.U.R.L. (procesul verbal al comisiei de selecţie a practicienilor în insolvenţă din cadrul A.N.A.F. din 9 septembrie 2010, alin. (1) pct. 2).
Cu privire la desemnarea lichidatorului judiciar al debitoarei SC T. SA Botoşani, în urma analizării tabelului preliminar al creanţelor debitoarei, s-a constatat faptul ca D.G.F.P.J. Botoşani este creditor majoritar, iar, in conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, a procedat la publicarea anunţului privind schimbarea lichidatorului judiciar numit in cauza cu cel desemnat in urma selecţiei efectuate in baza O.P.A.N.A.F. nr. 1009/2007.
Comisia de selecţie constituita in cadrul A.N.A.F in urma analizării ofertelor depuse, a desemnat in calitate de practician in insolventa ce urmează a administra procedura insolventei SC T. SA, societatea P.I.P. I.P.U.R.L., cu un onorariu de 0 lei/luna si un onorariu de succes de 4% din sumele încasate din averea debitoarei SC T. SA Botoşani.
Decizia creditorului majoritar privind schimbarea administratorului judiciar a fost publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 3828 din 30 martie 2011.
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a Deciziei D.G.F.P. a Jud. Botoşani de desemnare ca administrator judiciar al debitoarei SC T. SA Botoşani in Dosarul de insolvenţă nr. 7206/40/2010 al Tribunalului Botoşani, apreciază Înalta Curte că aceasta a fost corect soluţionată de către instanţa de fond, in raport de dispoziţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, care prevăd procedura contestării acesteia in faţa judecătorului sindic, procedură care se aplică cu prioritate faţă de dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Analizând motivele de recurs formulate de recurentele – pârâte A.N.A.F. şi D.G.F.P. Judeţeană Botoşani, Înalta Curte le apreciază întemeiate pentru motivele ce vor fi arătate in continuare:
În ceea ce priveşte Ordinul nr. 2481/2010 pentru completarea Ordinului Preşedintelui A.N.A.F. nr. 1022 din 5 decembrie 2006 privind aprobarea Listei practicienilor in insolvenţă agreaţi de A.N.A.F., se constată că acesta reprezintă o completare a listei practicienilor prin care a fost înscrisă P.I.P. I.P.U.R.L. în Anexa nr. 1 la poziţia nr. 25, in locul Cabinetului Individual de Insolvenţă N.Ş., alături de mai mulţi practicieni in insolvenţă, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor cerute de Ordinul A.N.A.F. 1009/2007.
Astfel cum a reţinut şi instanţa de fond, potrivit dispoziţiilor art. 22 din O.U.G. nr. 86/2006 practicianul in insolvenţă îȘi poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu obligaţia înȘtiințării filialei U.N.P.I.R., înȘtiințare care are natura juridică a unei „menţiuni" pentru asigurarea opozabilităţii.
Corect a apreciat instanţa de fond că la data de 20 august 2010 - stabilită de A.N.A.F. ca fiind termen limită pentru depunerea documentaţiei în vederea participării practicienilor în insolvenţă la selecţie în vederea completării Listei de practicieni în insolvenţă agreaţi de A.N.A.F. Cabinetul individual de insolvenţă avea întocmite actele prevăzute de O.U.G. nr. 86/2006 în vederea schimbării formei de activitate şi încunoȘtințarea cu privire la această modificare fusese expediată către UNPIR, astfel că nu se poate reţine că la acel moment nu avea personalitate juridică, urmând a fi respinse criticile formulate de recurenţii reclamanţi şi de intimatul intervenient Cabinetul Individual de Insolvenţă Pădurariu Victor cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 33 din Decretul nr. 31/1954.
Instanţa de fond in mod greşit a apreciat nelegalitatea Ordinului nr. 2481/2010 in raport de greşita aplicare a criteriului prevăzut la art. 2 alin. (3) lit. d) din O.P.A.N.A.F. nr. 1009/2007 – experienţa in colaborarea cu organele fiscale – apreciindu-l ca fiind de natură subiectivă.
Înalta Curte constată că acest criteriu nu este unul subiectiv, lipsit de previzibilitate sau lăsat la liberul arbitru al organului fiscal, întrucât organul fiscal care stabileşte modul de colaborare cu practicianul în insolvenţă probează aceasta colaborare pe baza actelor efectuate în dosarele de insolvenţă anterioare gestionate de practicianul în insolvenţă în cauza, astfel cum rezultă din situaţiile trimestriale transmise de organele fiscale Direcţiei Juridice din cadrul A.N.A.F.
Criteriile de selecţie prevăzute în ordin au fost stabilite în considerarea calităţii A.N.A.F. de administrator al bugetului general consolidat şi al interesului public pe care îl presupune gestionarea acestuia, neputând fi calificate ca şi criterii discriminatorii, mai ales in condiţiile in care acestea sunt identice pentru toate persoanele participante la procedura de selecţie.
Ceea ce se invocă in motivarea excepției de nelegalitate ca fiind abuziv, este modul in care acest criteriu este aplicat, având in vedere dreptul de apreciere al organului fiscal, dar eventualele derapaje pot fi înlăturate prin sancționarea excesului de putere pe calea acţiunii in anulare a actului, prin excepţia de nelegalitate instanţa de contencios administrativ fiind investită să examineze concordanţa actelor administrative deduse judecăţii cu actul normativ cu forţă juridică superioară, in temeiul şi in executarea căruia a fost emis, respectiv Ordinul A.N.A.F. 1009/2007.
În acelaşi registru se încadrează şi critica privind nedepunerea la dosarul P.I.P. I.P.U.R.L. a întregii documentaţii prevăzută de dispoziţiile art. 9 din Ordinul 1009/2007, respectiv litera e - situaţia societăţilor în insolvenţă, reorganizare sau lichidare din portofoliul ofertantului, care au fost instrumentate în ultimii 5 ani; situaţia societăţilor comerciale pentru care a fost finalizată procedura, întocmită potrivit anexei nr. 4 lit. a, şi situaţia societăţilor comerciale pentru care procedura se află în desfăşurare, întocmită potrivit anexei nr. 4 lit. b), precum şi critica privind nerespectarea dispoziţiilor art. 11 din acelaşi ordin, cu privire la absenţa reprezentanţilor U.N.P.I. din România la deschiderea ofertelor.
În ceea ce priveşte Procesul Verbal al C.S.P.I. din data de 7 martie 2011, se reţine că la pct. 3 a fost desemnată câştigătoare oferta practicianului în insolvenţă P.I.P. I.P.U.R.L. Bucureşti în dosarul de insolvenţă privind pe debitoarea SC T. SA Botoşani, Comisia analizând şi acordând punctajul ofertelor depuse potrivit dispoziţiilor art. 14 care se referă la oferta conţinând onorariul si onorariul de succes solicitat de practician, care este de 0 lei/luna si 4% onorariul de succes şi Anexei 1 pct. 2 din Ordinul Preşedintelui A.N.A.F. nr. 1009/2007, ca urmare a faptului că a obţinut cel mai mare punctaj, respectiv 90 de puncte.
Reţine Înalta Curte că acest proces verbal este un act administrativ întrucât el este emis de către Comisie in regim de putere publica in executarea art. 2, 3, 13 Și 15 din Ordinul O.P.A.N.A.F. 1009/2007 si a dat naȘtere unui raport juridic, respectiv, a stabilit care este practicianul in insolventa pe care organul fiscal îl va propune sau agrea in procedura de insolventa a debitorului SC T. SA Botoşani.
Astfel, din analiza anexei menţionate anterior, se constată că cele 10 puncte trebuie acordate, in mod nediscriminatoriu, tuturor persoanelor care au avut o colaborare buna cu organele fiscale, colaborare care este evidenţiată nu din actele depuse de către participant ci din situaţiile transmise de către organul fiscal Comisiei de Selecţie.
Pentru aceste motive, Înalta Curte va modifica sentinţa atacată, in sensul că va respinge excepţia de nelegalitate a Ordinului nr. 2481 din data de 9 septembrie 2010 emis de A.N.A.F. şi a Procesului verbal al Comisiei de selecţie a practicienilor în insolvenţă agreaţi care colaborează cu organele fiscale din cadrul A.N.A.F. din 7 martie 2011.
Asupra recursului declarat de recurenţii-contestatori, se constată că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., întrucât în mod corect instanţa de fond a constatat inadmisibilitatea excepţiei de nelegalitate a Deciziei nr. 3828 din 30 martie 2011 a D.G.F.P.J. Botoşani, prin care a fost desemnat P.I.P. I.P.U.R.L. ca lichidator al debitoarei SC T.SA Botoşani.
Nu poate fi reţinută susţinerea recurenţilor reclamanţi potrivit căreia efectele constatării nelegalităţii Ordinului din 7 martie 2011 şi a Procesului Verbal din data de 7 martie 2011, sunt desfiinţarea cu caracter retroactiv a tuturor actelor şi operaţiunilor administrative realizate in temeiul acestora, in raport de prevederile art. 4 alin. (4 ) din Legea nr. 554/2004, anularea actului făcând obiectul judecării cauzei pe fond.
Ori, astfel cum s-a arătat anterior, în mod corect prima instanţă a apreciat că Decizia nr. 2 din 29 martie 2011 publicată sub nr. 3828 din 30 martie 2011 nu poate face obiectul excepţiei de nelegalitate nefiind aplicabile dispoziţiile Legii nr. 554/2004.
În ceea ce priveşte eludarea, prin Ordinul nr. 2481 din data de 9 septembrie 2010 emis de A.N.A.F. şi Procesul verbal al Comisiei de selecţie a practicienilor în insolvenţă agreaţi care colaborează cu organele fiscale din cadrul A.N.A.F. din 7 martie 2011, a dispoziţiilor imperative ale Ordinului Preşedintelui A.N.A.F. nr. 1009/2007, respectiv a dispoziţiilor art. 3, art. 8 Și art. 12 si a Anexei 1, pct. 1 alin. (1) si (2) din Ordinul 1009/2007, a art. 11, alin. (1) din Ordinul 1009/2007, a criteriilor de experienţă şi competenţă profesională cerute de art. 2 alin. (2) lit. a), d), e), f) şi g) din acelaşi ordin, Inalta Curte urmează a constata această critică ca neîntemeiată in raport de argumentele susţinute anterior, actele atacate fiind in concordanţă cu norma juridică în baza căreia au fost emise, îndeplinind condiţiile de forma şi de fond prevăzute de lege.
Faţă de cele expuse mai sus, curtea în baza art. 312(1) C. proc. civ. va admite recursurile declarate de A.N.A.F. şi D.G.F.P. Jud. Botoşani şi va respinge recursurile declarate de recurenţii-reclamanţi ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de A.N.A.F. şi D.G.F.P. Jud. Botoşani împotriva Sentinţei nr. 161 din 2 mai 2012 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, in sensul că respinge excepţia de nelegalitate a Ordinului nr. 2481 din data de 9 septembrie 2010 emis de A.N.A.F. in ceea ce priveşte completarea anexei 1 la Ordinul nr. 1022 din 5 decembrie 2006 privind aprobarea Listei practicienilor în insolvenţă agreaţi de M.F.P. – A.N.A.F. cu practicianul în insolvenţă P.I.P. I.P.U.R.L. Bucureşti (poziţia 25 din Anexa I la Ordin) şi a Procesului verbal al Comisiei de selecţie a practicienilor în insolvenţă agreaţi care colaborează cu organele fiscale din cadrul A.N.A.F. din 7 martie 2011, respectiv a pct. 3 din procesul verbal prin care a fost desemnată câştigătoare oferta practicianului în insolvenţă P.I.P. I.P.U.R.L. Bucureşti în dosarul de insolvenţă privind pe debitoarea SC T. S.A. Botoşani.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Respinge recursurile declarate de Gurzu Tatiana, Hasmaţuchi Adriana, Ion Maria, Iligat Iulia-Cristina, Costic Constantin, Radu Emanuela şi Fedorovici Dumitru, împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3310/2013. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3320/2013. Contencios → |
|---|
