ICCJ. Decizia nr. 5104/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5104/2013
Dosar nr. 8696/117/2012/a1
Şedinţa publică de la 23 aprilie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii M.D. şi L.C.D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Cluj, H.A. şi P.V., anularea în parte a Hotărârii nr. 142 din 25 iunie 2012 a Consiliului Judeţean Cluj, respectiv art. 2 privind invalidarea mandatelor de consilier judeţean ale reclamanţilor şi art. 3 pct. 13 şi pct. 27 privind validarea mandatelor de consilier judeţean ale pârâţilor H.A. şi P.V., precum şi obligarea pârâtului Consiliul Judeţean Cluj la validarea mandatelor de consilier judeţean obţinute de pârâţi ca declaraţi aleşi în urma alegerilor pentru Consiliul Judeţean Cluj din data de 10 iunie 2012.
2. Excepţia de nelegalitate ridicată în cauză
La termenul din 31 august 2012, reclamanţii au invocat excepţia de nelegalitate a Hotărârilor Biroului Electoral Central pentru Alegerea Autorităţilor Administraţiei Publice Locale 2008 nr. 130/2008 şi nr. 221/2008.
În motivarea excepţiei, s-a argumentat că aceste acte administrative completează nepermis art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, care stabileşte expres şi limitativ care sunt situaţiile în care mandatul unui consilier poate fi invalidat.
Au arătat reclamanţii că art. 31 alin. (4) prevede doar două situaţii în care mandatul unui consilier poate fi invalidat: încălcarea condiţiilor de eligibilitate, respectiv fraudarea alegerii consilierului. În opinia reclamanţilor, acest articol trebuie coroborat cu art. 4 din Legea nr. 67/2004, care precizează în concret care sunt condiţiile de eligibilitate, astfel că legiuitorul, când s-a referit la condiţii de eligibilitate, a avut în vedere perioada premergătoare votului, acestea fiind necesar a fi întrunite cel târziu până în ziua votului. Din acest punct de vedere, calitatea de membru al partidului politic pe al cărei listă a fost ales un candidat, pierdută ulterior alegerilor, nu poate constitui o condiţie de eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.
Conform susţinerilor reclamanţilor, trebuie ţinut cont de raţiunea legiuitorului care a stat în spatele instituirii unei asemenea condiţii - apartenenţa la partidul politic pe listele căruia a candidat, fiind necesar a se face distincţia după cum suplinirea se face după o perioadă lungă de timp sau la scurt timp după alegeri.
3. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 9 din 12 ianuarie 2012, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia de nelegalitate a Hotărârilor Biroului Electoral Central pentru Alegerea Autorităţilor Publice Locale 2008 nr. 130/2008 şi 221/2008.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în cadrul alegerilor locale din anul 2008, biroul electoral central constituit pentru aceste alegeri a emis, printre altele, două hotărâri, Hotărârea nr. 130 din 4 iunie 2008, prin care a decis, la art. 1, că apartenenţa candidaţilor la partidul politic pe a cărei listă a fost ales, în momentul validării candidaturii, constituie o condiţie de eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, precum şi Hotărârea nr. 221 din 17 iunie 2008, prin care a decis modificarea art. 2 din Hotărârea nr. 130 din 4 iunie 2008, textul acestuia devenind "Condiţia prevăzută la art. 1 nu este îndeplinită în cazul în care conducerea centrală a partidului politic infirmă, în scris, că respectivul candidat face parte din partidul politic."
S-a mai reţinut că Hotărârile nr. 130/2008 şi 221/2008 au fost adoptate ca urmare a unei solicitări de interpretare a art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004, în sensul de a se stabili dacă acest text legal este aplicabil şi candidaţilor care urmează a fi validaţi ca aleşi locali, precum şi a unei solicitări prin care s-a urmărit simplificarea procesului de validare a candidaţilor, astfel că autoritatea a acţionat în exercitarea atribuţiei conferite de lege de asigurare a aplicării corecte a dispoziţiilor legale referitoare la alegeri.
Examinând cadrul legal incident, prima instanţă a arătat că art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 trebuie coroborat cu art. 4 din Legea nr. 67/2004, care prevede care sunt condiţiile în care o persoană este eligibilă pentru o funcţie în cadrul autorităţilor publice locale şi cu art. 96 alin. (9) din aceeaşi lege, potrivit căruia "candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianţele politice ori alianţele electorale pe listele cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerilor judeţene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianţe politice sau alianţe electorale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianţele politice sau alianţele electorale, după caz".
Instanţa de fond a apreciat că normele criticate au fost adoptate în aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, autoritatea emitentă explicând cum anume trebuie verificată condiţia de eligibilitate constând în apartenenţa la un partid politic, pornind, pe cale de interpretare pentru identitate de raţiune şi a fortiori, de la conţinutul art. 96 alin. (6) din Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, neputându-se reţine că reglementările criticate exced textului legal în interpretarea căruia au fost adoptate.
Curtea a mai considerat că autoritatea emitentă a apreciat în mod corect că, întrucât condiţia apartenenţei la un partid politic este cerută de lege la un momentul validării unui supleant, moment care poate fi mult ulterior scrutinului electoral, cu atât mai mult această condiţie trebuie îndeplinită la momentul validării consilierului ales, deci la un moment imediat ulterior votului (sensul reglementării din art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 fiind ca, în momentul validării, fie ea imediat următoare scrutinului electoral, fie ca urmare ca vacantării unui loc în consiliu, un consilier să mai fie membru al partidului pe listele căruia a candidat şi a fost ales).
Examinând susţinerile reclamanţilor referitor la faptul că, din moment ce excluderea acestora de pe listele PP - DD a fost arbitrară, raţionamentul expus de BEC Locale 2008 nu mai este valabil, instanţa fondului a arătat că aceste argumente nu pot fi analizate pe calea excepţiei de nelegalitate, modul de aplicare a actului administrativ contestat la situaţia concretă de fapt revenind instanţei care judecă fondul litigiului.
4. Cererea de recurs
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs, în termenul legal, reclamanţii M.D. şi L.C.D., solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii excepţiei de nelegalitate a Hotărârilor Biroului Electoral Central nr. 130/2008 şi nr. 221/2008.
În motivarea recursului, s-a argumentat că, la adoptarea acestor hotărâri, Biroul Electoral Central şi-a depăşit atribuţiile de interpretare a legii, realizând, în fapt, o completare nepermisă a legii, şi anume a dispoziţiilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.
S-a mai susţinut, în esenţă, că, şi dacă este acceptată validitatea acestui demers, interpretarea dată de intimat dispoziţiilor sus-citate este eronată, întrucât calitatea de membru al partidului politic pe al cărui listă a fost ales un candidat, pierdută ulterior alegerilor, nu poate constitui o condiţie de eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.
Recurenţii au criticat, ca nelegale şi netemeinice, argumentele instanţei de fond privind verificarea apartenenţei consilierului ales la un partid politic la momentul validării şi aprecierile la adresa măsurii excluderii recurenţilor din partid.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate şi în raport de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ. precum şi de cadrul legal aplicabil, Curtea îl va respinge ca nefondat pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentului recurs îl constituie analizarea legalităţii hotărârii prin care instanţa de fond a soluţionat excepţia de nelegalitate invocată de recurenţii-reclamanţi cu privire la hotărârile B.E.C. pentru Alegerea Autorităţilor Administraţiei Publice Locale 2008, nr. 130/2008 şi nr. 221/2008, excepţie ridicată în cadrul acţiunii având ca obiect anularea în parte a Hotărârii nr. 142 din 25 iunie 2012 a Consiliului Judeţean Cluj.
Sub acest aspect, Curtea ca ultimă jurisdicţie în materie, reţine că sentinţa pronunţată de prima instanţă, de respingere a excepţiei de nelegalitate invocate este legală şi în concordanţă cu dispoziţiile legale incidente.
Astfel, prin cele două hotărâri contestate, care au fost emise de biroul electoral central constituit pentru alegerile locale din anul 2008, s-a decis că "apartenenţa candidaţilor la un partid politic pe a cărei listă a fost ales, în momentul validării candidaturii, constituie o condiţie de eligibilitate în sensul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001" (art. 1 din Hotărârea nr. 130 din 4 iunie 2008) şi că "această condiţie prevăzută la art. 1 din Hotărârea nr. 130 din 4 iunie 2008, nu este îndeplinită în cazul în care conducerea centrală a partidului politic, infirmă în scris, că respectivul candidat face parte din partidul politic" (Hotărârea nr. 221 din 17 iunie 2008).
Aceste două hotărâri au fost emise în interpretarea art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 în sensul de a se stabili dacă acest text de lege se aplică şi candidaţilor care urmează a fi validaţi ca aleşi locali.
Curtea având în vedere cadrul legal incident, respectiv art. 31 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, coroborat cu art. 4 din Legea nr. 67/2004 şi art. 96 alin. (9) din aceeaşi lege, constată că în mod corect prima instanţă a apreciat că autoritatea emitentă a celor două hotărâri, a stabilit că întrucât condiţia apartenenţei la un partid politic este cerută de lege la momentul validării unui supleant, moment care poate fi mult ulterior scrutinului electoral, cu atât mai mult această condiţie trebuie îndeplinită la momentul validării consilierului ales, deci la un moment imediat votului (în cazul celor doi recurenţi-reclamanţi în cauză, s-a făcut dovada că aceştia au fost excluşi de pe listele PP-PD).
În consecinţă, în raport de cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.D. şi L.C.D. împotriva Sentinţei civile nr. 694 din 15 octombrie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 aprilie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5103/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5111/2013. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
