ICCJ. Decizia nr. 5320/2013. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5320/2013
Dosar nr. 7495/1/2012
Şedinţa publică de la 21 mai 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, recurenta P.S. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârii nr. 940/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte pe recurentă şi obligarea intimatului să emită o hotărâre de valorificare a rezultatului concursului din 25 martie 2013 prin promovarea recurentei la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea cererii, recurenta a susţinut, sub aspectul situaţiei de fapt, că a obţinut la concursul de promovare din data de 25 martie 2012 media 9,85, rezultatele finale ale concursului fiind publicate la data de 10 aprilie 2012, iar la data de 11 aprilie 2012 a formulat cerere de valorificare înregistrată sub nr. 1/10259/1154, cerere respinsă de către intimat prin Hotărârea nr. 940/2012.
Recurenta a criticat hotărârea atacată, susţinând, în esenţă, că art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii face referire la „posturile ce se vacantează", înţelegând prin aceasta posturile aflate în curs de vacantare, nu cele efectiv vacante, iar, în condiţiile în care la Curtea de Apel Bucureşti urmau a se vacanta posturi ca urmare a unui concurs de promovare în funcţii de conducere, organizat înăuntrul termenului de valorificare, respingerea cererii sale apare ca netemeinică şi nelegală, aşa cum o demonstrează şi practica anterioară a intimatului.
Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea recursului ca nefondat, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii atacate.
A arătat intimatul, în esenţă, că termenul de 6 luni pentru valorificarea rezultatelor concursului din 25 martie 2012 s-a împlinit la data de 10 octombrie 2012, că, în urma analizării cererilor de valorificare, la data de 23 octombrie 2012, s-a constatat vacantarea unui singur post, pe care a fost promovat un solicitant cu medie superioară recurentei, iar posturile la care face referire recurenta s-au vacantat în urma concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere, desfăşurat în perioada 21 septembrie - 12 decembrie 2012, ale cărui rezultate au fost validate la data de 13 decembrie 2012, deci după împlinirea termenului de 6 luni, ca urmare a unei măsuri dispuse după împlinirea acestui termen.
Ulterior, recurenta P.S. a formulat o cerere de completare a motivării recursului, arătând, în esenţă, că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere, pe de o parte, locurile vacantate printr-o măsură dispusă în interiorul termenului de valorificare, iar pe de alta, locurile cu privire la care o împrejurare ivită în interiorul termenului a dat naştere interesului legitim al valorificării rezultatului.
Recurenta a mai arătat că un alt motiv invocat se referă la soluţionarea tardivă a cererii Curţii de Apel Bucureşti de aprobare a ocupării pe perioadă nedeterminată, în baza art. 1341 din Legea nr. 304/2004, a unor posturi temporar vacante, în condiţiile în care s-au formulat multiple cereri în intervalul de 6 luni. Nesoluţionarea într-un termen rezonabil, util, a cererii Curţii de Apel Bucureşti, i-a creat un prejudiciu, care se impune a fi reparat, tocmai prin recunoaşterea dreptului său la valorificare.
Împotriva Hotărârii nr. 940/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, reclamanta P.S. a declarat recurs.
Recursul este nefondat.
Prin Hotărârea nr. 940/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă cererea de valorificare a rezultatelor obţinute la concursul de promovare efectivă în funcţii de execuţie din data de 25 martie 2012, formulată de doamna P.S., judecător la Tribunalul Ilfov, cu motivarea, în esenţă, că nu există posturi vacante la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă pentru care optase doamna judecător.
Înalta Curte constată că doamna P.S., conform rezultatelor finale ale concursului din 25 martie 2012, de promovare efectivă în funcţii de execuţie, ocupase poziţia a patra, cu nota 9,85, iar întrucât îndeplinea condiţiile art. 27 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Consiliului Superior al Magistraturii, era îndreptăţită să formuleze cerere de valorificare a rezultatelor obţinute la respectivul concurs, în condiţiile prescrise de art. 30 alin. (1) din acelaşi Regulament.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Regulament, „judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la instanţele şi parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului”.
Referitor la concursul la care a participat recurenta, din 25 martie 2012, rezultatele finale au fost publicate la data de 10 aprilie 2012, astfel că termenul de 6 luni privind valorificarea rezultatelor s-a împlinit la data de 10 octombrie 2012.
La finalul celor 6 luni în care se puteau valorifica rezultatele concursului, a avut loc o şedinţă a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în data de 8 octombrie 2012, când au fost analizate cererile de valorificare, cu luarea în considerare a situaţiei, până la acea dată, a posturilor vacante la instanţele la care s-a solicitat promovarea.
Ulterior, la data de 23 octombrie 2012, având în vedere că mai mulţi magistraţi, printre care şi recurenta, au formulat cereri de valorificare a rezultatelor concursului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la analizarea acestor cereri şi constatând lipsa posturilor vacante a respins cererile respective. Cu acea ocazie, intimatul a constatat vacantarea unui singur post la Curtea de Apel Bucureşti, pe care a fost promovat un alt participant la concursul din 25 martie 2012, care avea o medie superioară recurentei.
Recurenta consideră că Hotărârea nr. 940/2012 este nelegală, fiind dată cu încălcarea Hotărârii nr. 926 bis/2011, care a statuat cu valoare de principiu că pentru soluţionarea cererilor de valorificare a rezultatelor concursului de promovare în funcţii de execuţie pot fi utilizate şi posturile devenite vacante cu o dată ulterioară expirării termenului de valorificare, ca urmare a unor măsuri dispuse în interiorul termenului de valorificare a acelor rezultate.
Fără îndoială, observă Înalta Curte, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit cu valoare de principiu, prin Hotărârea nr. 926 bis/2011, că la valorificarea rezultatelor concursurilor de tipul celui la care a participat recurenta vor fi avute în vedere şi posturile care au devenit vacante la o dată ulterioară expirării termenului la care se referă art. 30 alin. (1) din Regulament, cu condiţia însă ca vacantarea să fie rezultatul unor măsuri dispuse în interiorul acelui termen.
În recursul său, doamna P.S. a solicitat aplicarea regulii fixate prin Hotărârea nr. 926 bis/2011 având în vedere posturile de execuţie ce urmau a fi vacantate ca urmare a numirii în funcţii de conducere a magistraţilor care au candidat la concursul pentru numirea în astfel de funcţii, desfăşurat în perioada celor 6 luni în care se putea obţine valorificarea rezultatului obţinut la concurs.
Contrar celor susţinute de recurentă, Înalta Curte constată că deşi aceasta a pus în discuţie existenţa unor posturi ce au fost vacantate ulterior datei de 10 octombrie 2012, nu este satisfăcută însă condiţia din Hotărârea nr. 926 bis/2011, ca vacantarea să fie rezultatul unor măsuri dispuse în interiorul termenului de 6 luni, mai exact cel târziu până la 10 octombrie 2012.
Abia la 11 decembrie 2012, mult după împlinirea termenului de 6 luni, s-a luat măsura vacantării posturilor de execuţie în care funcţionaseră candidaţii la funcţiile de conducere, rezultatele acestor candidaţi fiind validate la data de 13 decembrie 2012. Practic, până la 11 decembrie 2012 când s-au cunoscut rezultatele finale ale concursului, nu exista certitudinea vacantării posturilor şi nu se putea discuta despre posibilitatea luării unei măsuri în acest sens.
În ceea ce priveşte situaţia concursului din anul 2011, invocată de către recurentă, în realitate, aşa cum a precizat intimatul, aceasta nu este identică cu situaţia concursului la care a participat doamna P.S. La soluţionarea cererilor de valorificare a rezultatelor obţinute la concursul de promovare în funcţii de execuţie, organizat la data de 8 mai 2011, au putut fi avute în vedere posturile ce urmau a fi vacantate ca urmare a numirii în funcţii de conducere a magistraţilor care au participat la concursul din 23 septembrie -14 decembrie 2011, numai pentru că rezultatele finale ale concursului pe funcţii de conducere au fost date publicităţii în aceeaşi zi în care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii decidea în privinţa cererilor de valorificare a candidaţilor de la concursul din 8 mai 2011.
În ceea ce priveşte susţinerea recurentei, că intimatul a soluţionat tardiv cererea Curţii de Apel Bucureşti de aprobare a ocupării, pe perioadă nedeterminată, în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 304/2004, nu poate fi primită ca o critică de nelegalitate a Hotărârii nr. 940/2012. Indiferent de motivele de oportunitate invocate de recurentă, hotărârii contestate nu i se poate imputa din acest punct de vedere, neconformitatea acesteia cu o normă juridică superioară. De asemenea, nu se poate discuta nici despre incidenţa Hotărârii nr. 926 bis/2011, având în vedere că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat ocuparea acelor posturi la data de 15 noiembrie 2012, aşadar, printr-o măsură ulterioară momentului la care a expirat termenul de valorificare de 6 luni.
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte constatând că recursul formulat de doamna P.S. împotriva Hotărârii nr. 940/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este nefondat, îl va respinge ca atare, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de P.S. împotriva Hotărârii nr. 940/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 5305/2013. Contencios. Litigiu privind regimul... | ICCJ. Decizia nr. 5322/2013. Contencios. Anulare act... → |
---|