ICCJ. Decizia nr. 5592/2013. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5592/2013
Dosar nr. 1196/3/2012
Şedinţa de la 5 iunie 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta B. & F. SA a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generala a Finanţelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii a Municipiului Bucureşti, obligarea pârâtei la emiterea unei "Decizii de compensare" şi emiterea Certificatului de Atestare Fiscală privind contribuabilul B. & F. SA, care să reflecte situaţia de fapt constatată prin Sentinţa comercială nr. 490/PI din 9 februarie 2011 în Dosarul nr. 11848/30/2010 aflat pe rolul Tribunalului Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ, definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 1156 din 30 mai 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială.
2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti
Prin Sentinţa nr. 6999 din 23 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a fost declinată cauza în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că în materia contenciosului administrative, legiuitorul a stabilit drept criteriu de departajare a competenţei materiale între tribunale şi curţi de apel, rangul autorităţii publice emitente a actului, cu excepţia litigiilor în materie fiscală, unde competenţa este stabilită după criteriul valoric.
În cazul de faţă, Curtea a constatat că autoritatea pârâtă, în contradictoriu cu care reclamanta a formulat prezenta acţiune, este, indiscutabil, o autoritate locală, fiind vorba despre Direcţia Generală a Finanţelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii a Municipiului Bucureşti din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
În consecinţă, Curtea a constatat că sunt aplicabile cauzei dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de care, competenţa de soluţionare a prezentei acţiuni în contencios administrativ aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
3. Hotărârea Tribunalului
Prin Sentinţa nr. 416 din 28 ianuarie 2013 a Tribunalului Bucureşti a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată soluţionarea prezentei cauze în favoarea Curţii de Apel Bucureşti. Constatându-se ivit un conflict negativ de competenţă, instanţa a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului ivit.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că obiectul principal al acţiunii introductive priveşte constatarea compensării întregii sume înscrise în Sentinţa nr. 490/PI din 9 februarie 2011, fiind vorba de un litigiu de natură fiscală, întrucât operaţiunea urmărită de reclamantă se supune normelor de procedură fiscală.
Pentru aceste considerente, având în vedere cuantumul sumei ce face obiectul cererii principale, competenţa instanţei urmează a fi stabilită în raport de acest criteriu şi văzând că suma a cărei compensare se solicită depăşeşte pragul sumei de 500.000 RON, în temeiul art. 10 din Legea nr. 554/2004 Tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat cauza în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 20, 21, 22 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente cauzei, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:
Înalta Curte a constatat că, în cauza de faţă, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 20 pct. 2 C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente să judece acelaşi litigiu.
Analizând actele dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată al prezentului litigiu de contencios administrativ se referă la creanţe/datorii fiscale, respectiv compensarea sumelor rezultate din TVA de plată, preluat de la SC F.C. Timişoara, în sumă totală de 7.498.139 RON, cu TVA negativ, preluat de la SC B.M. & I. SRL, în sumă de 7.637.052 RON.
Înalta Curte a reţinut că Legea contenciosului administrativ a stabilit, prin dispoziţiile art. 10, competenţa materială de soluţionare a cauzelor în raport de două criterii şi anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul şi al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
Având în vedere obiectul cauzei de faţă, care priveşte creanţe/datorii fiscale, respectiv compensarea sumelor rezultate din TVA de plată, preluat de la SC F.C. Timişoara, cu TVA negativ, preluat de la SC B.M. & I. SRL, competenţa de soluţionare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de cuantumul litigiului dedus judecăţii.
Având în vedere considerentele expuse, cât şi dispoziţiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei deduse judecăţii şi care formează obiectul conflictului de competenţă în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta B. & F. SA în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generala a Finanţelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii a Municipiului Bucureşti în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2013.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 5586/2013. Contencios. Alte cereri. Revizuire... | ICCJ. Decizia nr. 5593/2013. Contencios. Conflict de... → |
|---|
