ICCJ. Decizia nr. 5920/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5920/2013
Dosar nr. 6331/2/2011
Şedinţa publică de la 21 iunie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond
Prin cererea înregistrată sub nr. 6331/2/2011 la Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii SC A.F.R. SRL şi A.P., în contradictoriu cu pârâtul C.N.C., au solicitat anularea parţială a Hotărârii nr. H1./ 20 ianuarie 2011 a pârâtei şi obligarea acesteia la emiterea unei noi hotărâri, prin care să se acorde celor doi reclamanţi sprijinul de 1.079.669 RON pentru calitate artistică, aferent filmului „U.D.C.”; anularea Hotărârii nr. H2./ 20 ianuarie 2011 a pârâtei şi obligarea acesteia la emiterea unei hotărâri prin care să acorde reclamantei SC A.F.R. SRL sprijinul financiar în sumă de 550.895,5 RON pentru calitatea artistică a filmului „M.”; obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri pentru întârziere în cuantumul dobânzii legale calculate de la data de 20 ianuarie 2011 şi până la data achitării efective a sumelor solicitate, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
La 10 noiembrie 2011, reclamanta SC A.F.R. SRL a solicitat şi obligarea pârâtului C.N.C. la plata sumei de 47.892,5 RON, reprezentând sprijin financiar nerambursabil acordat producătorului filmului „M.” aferent anului 2006.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 6826 din 17 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti a fost admisă în parte acţiunea astfel cum a fost modificată, s-a dispus anularea Hotărârii nr. H2./ 20 ianuarie 2011 emisă de pârâtă şi obligată aceasta la emiterea unei noi hotărâri prin care să se acorde reclamantei SC A.F.R. SRL sprijin financiar pentru calitatea artistică a filmului „M.” în cuantumul echivalent cu cuantumul maxim al sprijinului financiar pentru succes de public acordat în anul 2007 şi a fost respinsă în rest acţiunea ca neîntemeiată.
În motivarea soluţiei, instanţa de fond a constatat că urmare a cererilor formulate de reclamanţii A.P. şi SC A.F.R. SRL la data de 12 noiembrie 2010, înregistrate la C.N.C. sub nr. C1., respectiv sub nr. C2., prin care s-a solicitat acordarea sprijinului financiar pentru calitate artistică a filmului „U.D.C.”, Consiliul de Administraţie al C.N.C. a emis Hotărârea nr. H1./20 ianuarie 2011 prin care a aprobat acordarea sprijinului financiar nerambursabil în sumă de 253.602 RON, pentru calitatea artistică a filmului „U.D.C.” regia A.P., film selecţionat la Festivalurile Internaţionale de Film de la Varşovia, Mannheim-Heildelber, Munchen, Cairo, Wurtzburg, Regensburg, Bradford, sprijin ce îi revine producătorului filmului SC A.F.R. SRL şi regizorului A.P. De asemenea, s-a consemnat că sprijinul acordat va fi folosit pentru producţia filmului „B.”.
Totodată, prin hotărârea nr. H2./ 20 ianuarie 2011 emisă de Consiliul de Administraţie al C.N.C. s-a stabilit că nu se poate aproba acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru calitatea artistică a filmului „M.”, cerere formulată de reclamanta SC A.F.R. SRL la data de 12 noiembrie 2010 şi înregistrată sub nr. C3. În cuprinsul acestei hotărâri s-a reţinut că de vreme ce filmul „M.” a obţinut premii şi a participat la festivaluri internaţionale de film anterior apariţiei legii care acordă sprijinul, cererea formulată nu se poate aproba.
În drept au fost invocate prevederile art. 26 din O.G. nr. 39/2005 şi art. 63 din Ordinul nr. 2335/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind concursul de selecţie a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltarea de proiecte, producţie şi distribuire de filme.
Din interpretarea dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din O.G. nr. 39/2005 şi art. 63 alin. (1) din Ordinul nr. 2335/2006 instanţa de fond a reţinut că selecţionarea ori premierea la premiile Oscar ale Academiei Europene de Film, la festivaluri internaţionale acreditate de Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Producătorilor de Film, precum şi la alte festivaluri internaţionale agreate de C.N.C., prezintă relevanţă sub aspectul îndeplinirii uneia dintre condiţiile care califică un film pentru a se acorda sprijinul financiar automat pentru calitatea artistică a filmului, această împrejurare nefiind de natură a determina cuantumul acestui sprijin.
De asemenea, s-a observat că art. 63 din ordinul nr. 2335/ 2006 prevede expres că sprijinul financiar automat pentru calitatea artistică a filmului se acordă o singură dată pentru acelaşi film selecţionat sau premiat la festivalurile de categoria A, rezultând clar că şi selecţionarea la mai multe festivaluri atrage plata unui singur sprijin financiar pentru calitatea artistică a filmului. Aşadar, sintagma „o singură dată” nu poate fi interpretată decât în sensul că sprijinul financiar se acordă o dată pentru toate selecţiile/ premierile, iar nu că acesta s-ar acorda printr-o singură operaţiune, pentru fiecare an în care filmul a fost selecţionat/ premiat, iar legiuitorul a înţeles să folosească pluralul pentru festival pentru a nu exclude o serie de festivaluri care pot fi agreate de C.N.C..
Totodată, această prevedere reprezintă un argument în plus a modalităţii în care „selecţionarea” trebuie interpretată, respectiv de condiţie pentru ca un film să califice producătorul şi regizorul pentru acordarea sprijinului financiar menţionat.
Pe de altă parte, trebuie văzut şi scopul pentru care a fost instituit acest sprijin, respectiv încurajarea realizatorilor şi producătorilor filmelor de valoare artistică deosebită, recunoscute ca atare pe plan internaţional (conform art. 26 alin. (1) lit. b) din O.G. nr. 39/ 2005), iar recunoaşterea calităţii unui film se face chiar şi prin selecţionarea la un singur festival. Prin urmare, calitatea artistică a unui film trebuie recunoscută în egală măsură atât unui film selecţionat la un singur festival, cât şi unuia selecţionat la mai multe festivaluri. Cu alte cuvinte, de vreme ce calitatea artistică a unui film a fost recunoscută prin selectarea/ premierea la un prim festival, încă din acel moment filmul este îndeplinită una dintre condiţiile obţinerii sprijinului financiar, ce se acordă o singură dată, calitatea artistică a filmului nesuferind modificări nici într-un sens, nici în altul cu ocazia selecţionării la festivalurile următoare.
Nu în ultimul rând, a fost avută în vedere şi destinaţia sumelor primite cu titlu de sprijin financiar pentru calitatea artistică a filmului, respectiv folosirea pentru a se realiza un nou film, fiind posibil ca această condiţie să fie îndeplinită la câţiva ani distanţă de momentul la care filmul de calitate artistică a întrunit condiţiile de calificare.
Mai mult, dacă s-ar merge pe interpretarea dată de reclamanţi dispoziţiilor legale menţionate, ar rezulta că şi în situaţia în care un film a fost selecţionat la mai multe festivaluri în cursul aceluiaşi an, pentru acesta producătorul şi regizorul ar trebui să beneficieze de sprijin financiar pentru calitatea artistică a filmului pentru fiecare selecţionare/ premiere de pe parcursul acelui an, împrejurare ce este evident în contradicţie cu intenţia legiuitorului.
Aşadar, nu se poate susţine că în situaţia în care un film a fost selecţionat sau premiat la astfel de festivaluri timp de mai mulţi ani producătorul şi regizorul acestuia ar fi îndreptăţiţi să primească sprijin financiar automat pentru calitatea artistică a filmului pentru selecţiile/ premiere din fiecare an. Din contră, selecţionarea/ premierea califică un film pentru acordarea sprijinului financiar, dar numărul de selecţii/premii nu influenţează cuantumul sprijinului.
Raportat de cele stabilite anterior, precum şi la împrejurarea că prin Hotărârea nr. H1./ 20 ianuarie 2011 emisă de pârâtă cererea reclamanţilor de acordare a sprijinului financiar pentru calitatea artistică a filmului „U.D.C.” a fost admisă, acestora fiindu-le acordată suma de 253.602 RON, instanţa a apreciat că solicitarea reclamanţilor de anulare a hotărârii menţionate şi obligare a pârâtei la plata sumei de 1.079.669 RON este neîntemeiată şi a fost respinsă ca atare.
În ceea ce priveşte hotărârea nr. H2./ 20 ianuarie 2011 emisă de pârâtă, instanţa a apreciat că acţiunea formulată sub acest aspect este întemeiată şi a fost admisă pentru următoarele motive.
Din cuprinsul dispoziţiilor legale anterior enunţate şi analizate, instanţa a observat că sub nicio formă acordarea sprijinului financiar automat pentru calitatea artistică a unui film nu este condiţionată de momentul la care a avut loc premiera acestuia în România, ci de selecţionarea/ premierea în cadrul unor festivaluri agreate. Or, filmul „M.” a fost selecţionat şi premiat atât la festivaluri ce au fost organizate anterior apariţiei O.G. nr. 39/2005 (în anii 2003-2004), cât şi ulterior, respectiv în anii 2005-2007.
Prin urmare, de vreme ce acest film a fost selecţionat la festivaluri agreate de pârâtă, iar reclamanta SC A.F.R. SRL a precizat expres în cuprinsul cererii adresate pârâtei la data de 12 noiembrie 2010 că înţelege să folosească sprijinul ce îi va fi acordat pentru calitatea artistică a filmului „M.” în vederea producerii filmului „B.”, hotărârea prin care a fost respinsă cererea reclamantei a fost considerată neîntemeiată.
În ceea ce priveşte cuantumul acestui sprijin, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 28 alin. (2) şi (3) din O.G. nr. 39/2005, anterior expuse, precum şi faptul că ultimul an în care filmul „M.” a participat la un festival este anul 2007, astfel instanţa a obligat pârâta la emiterea unei noi hotărâri prin care să acorde reclamantei SC A.F.R. SRL sprijin financiar pentru calitatea artistică a filmului "M." în cuantumul echivalent cu cuantumul maxim al sprijinului financiar pentru succes de public acordat în anul 2007.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii SC A.F.R. SRL, A.P. şi pârâtul C.N.C..
I. În recursul declarat de reclamanţii SC A.F.R. SRL şi A.P. s-a criticat soluţia instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică.
S-a arătat că art. 63 alin. (1) din Regulament prevede acordarea sprijinului financiar pentru calitatea artistică a filmului o singură dată pentru acelaşi film, producătorului şi regizorului acestuia, dar acesta nu a prevăzut nicio limitare a acordării sprijinului numai la nivelul unui singur an, iar instanţa de fond a limitat acordarea ajutorului la un singur an, deşi legea nu prevede o asemenea limitare.
S-a invocat şi faptul că atât art. 28 alin. (2) din O.G. nr. 39/2005, cât şi art. 63 alin. (2) din Regulament prevăd în mod expres faptul că sprijinul pentru calitatea artistică are aceleaşi cuantum celei pentru succes de public, iar pe de altă parte, art. 27 din O.G. nr. 39/2005 stabileşte că sprijinul automat pentru succes de public se acordă în doi ani consecutivi: pentru anul în care filmul a avut premiera (lit. a) şi pentru anul următor, în care filmul a reluat ca „titlu” (lit. b).
În aceste condiţii, atât timp cât sprijinul pentru calitate artistică „are acelaşi cuantum cu cel pentru succes de public”, iar sprijinul pentru succes de public se acordă pentru doi ani consecutivi, recurenţii au considerat că sprijinul pentru calitate artistică nu poate fi limitat la nivelul unui singur an şi, de aceea, s-a solicitat să se constate că reclamanţii sunt îndreptăţiţi să beneficieze de sprijinul pentru calitate artistică pentru toţi anii în care filmele au fost selecţionate sau premiate la festivalurile internaţionale.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinţei recurate, în sensul anulării parţiale a Hotărârii nr. H1./2011 a intimatului C.N.C. şi obligarea acestuia la emiterea unei noi hotărâri prin care să se acorde celor doi reclamanţi sprijinul de 1.079.669 RON pentru calitate artistică, aferent filmului „U.D.C.”, obligarea intimatului la emiterea unei noi hotărâri prin care să acorde reclamantei sprijinul financiar aferent tuturor anilor în care filmul „M.” a fost selecţionat la festivaluri internaţionale şi nu numai sprijin financiar aferent anului 2007, cum în mod greşit a dispus instanţa de fond, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
II. În recursul declarat de pârâtul C.N.C. a fost criticată soluţia instanţei de fond şi s-a solicitat modificarea în parte a Sentinţei civile nr. 6826/2011 şi respingerea cererii de anulare a Hotărârii Consiliului de Administraţie a C.N.C. nr. H2./ 20 ianuarie 2010 formulată de SC A.F.R. SRL şi A.P., iar în subsidiar, modificarea în parte a Sentinţei civile nr. 6826/2011 şi acordarea sprijinului financiar pentru calitatea artistică a filmului „M.” către SC A.F.R. SRL în cuantumul stabilit de lege pentru anul 2010, acesta fiind anul în care sprijinul a fost solicitat şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivele de recurs s-au invocat dispoziţiile art. 26 alin. (3) din O.G. nr. 39/2005, art. 28 alin. (2) din O.G. nr. 39/2005 şi art. 63 alin. (2) din Regulamentul privind concursul de selecţie al proiectelor cinematografice aprobat prin Ordinul nr. 2335/2006 al Ministerului Culturii şi cultelor şi prin interpretarea acestor texte recurentul a precizat că sprijinul financiar pentru calitatea artistică se acordă o singură dată pentru acelaşi film.
Deoarece sprijinul financiar pentru calitatea artistică a filmului se acordă numai pentru realizarea unui nou proiect cinematografic câştigător al concursului de selecţie pentru acordarea de credite directe este evident că nu poate fi solicitat decât atunci când această condiţie este îndeplinită, chiar la câţiva ani distanţă de momentul la care filmul de bună calitate artistică realizat a întrunit condiţiile de eligibilitate.
Textul de lege se referă la „cuantumul maxim al sprijinului financiar pentru succes la public acordat pentru anul respectiv”, astfel că C.N.C. mai poate acorda o singură altă sumă de bani al cărei cuantum maxim este stabilit de lege.
Chiar dacă O.G. nr. 39/2005 nu interzice în mod expres interpretarea abuzivă a textului de lege, din analiza unitară a întregului act normativ rezultă clar că la realizarea unui nou proiect cinematografic poate fi solicitat sprijin financiar nerambursabil numai în cuantumul maxim stabilit de lege pentru anul respectiv, avându-se în vedere normele comunitare referitoare la ajutoare de stat.
Referitor la suma maximă ce poate fi acordată pentru realizarea unui noi proiect cinematografic, recurentul a criticat soluţia instanţei de fond care a considerat că reclamanţilor li se poate acorda de două ori sprijin financiar nerambursabil pentru calitate artistică pentru producţia aceluiaşi nou proiect cinematografic, respectiv filmul „B.”.
Din conţinutul Hotărârii Consiliului de Administraţie al C.N.C. nr. H1./ 20 ianuarie 2010 rezultă că pentru filmul „B.” reclamanţilor le-a fost acordat deja sprijinul financiar solicitat pentru calitate artistică, avându-se în vedere filmul „U.D.C.”, cuantumul fiind acordat în maximul stabilit de lege.
Chiar dacă, în principal, filmul „M.” este eligibil pentru acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru calitate artistică, recurentul a arătat că pentru realizarea filmului „B.” se poate acorda sprijin pentru calitatea artistică, dar numai pentru un singur film din carieră.
În privinţa anului de referinţă pentru calculul sprijinului financiar pentru calitate artistică acordat pentru realizarea unui nou proiect cinematografic a fost criticată soluţia instanţei de fond pentru că a avut în vedere anul 2007, cu toate că cererea SC A.F.R. SRL de acordare a sprijinului financiar a fost depusă în anul 2010.
Instanţa de fond a respins corect cererea de anulare a Hotărârii nr. H1./2010 când a interpretat corect prevederile legale, dar şi-a contrazis propria soluţia în privinţa Hotărârii C.N.C. nr. H2./ 20 ianuarie 2010.
Recurenta SC A.F.R. SRL a solicitat admiterea probei cu înscrisuri din care ar rezulta că, chiar în interpretarea C.N.C. „anul respectiv” înseamnă anul în care filmul a fost premiat sau selecţionat şi că sprijinul pentru calitatea artistică a mai multor filme poate fi acordat pentru producerea unui singur nou film.
4. Soluţia instanţei de recurs
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente, în cauză, Înaltaa Curte va respinge recursurile pentru următoarele considerente:
În faţa instanţei de fond, reclamanţii au contestat Hotărârea nr. H1./ 20 ianuarie 2011 a Consiliului de Administraţie a C.N.C. prin care a fost acordat sprijin financiar nerambursabil în sumă de 253.602 RON pentru calitatea artistică a filmului „U.D.C.” şi Hotărârea nr. H2./ 20 ianuarie 2011 prin care a fost respinsă cererea de acordare a sprijinului financiar nerambursabil pentru calitatea artistică a filmului „M.” cu motivarea că filmul a obţinut premii şi a participat la festivaluri internaţionale anterior apariţiei legii care acordă sprijinul, respectiv O.G. nr. 39/2005.
Împotriva acestor hotărâri, reclamanţii au formulat plângere prealabilă iar prin adresa nr. 515/ 7 martie 2011 s-a apreciat că Hotărârea nr. H1./2011 a fost adoptată conform prevederilor legale, iar cu privire la Hotărârea nr. H2./ 20 ianuarie 2011 s-a propus reanalizarea ei în propria şedinţă ordinară.
Instanţa de fond a respins cererea de anulare a Hotărârii nr. H1./ 2011, dar a fost admisă cererea de anulare a Hotărârii nr. H2./2011 şi obligat pârâtul să acorde reclamantei sprijinul financiar pentru calitatea artistică a filmului „M.” în cuantumul echivalent cu cuantumul maxim al sprijinului financiar pentru succes de public acordat în anul 2007.
Referitor la criticile din recursul declarat de reclamanţi ce vizează respingerea acţiunii de anularea a Hotărârii nr. H1./2011, se constată că acestea sunt nefondate.
De fapt, recurenţii-reclamanţi sunt nemulţumiţi de cuantumul sumei acordare (253.602 RON) pentru calitatea artistică a filmului „U.D.C.”, ci au solicitat acordarea unei sume de 1.079.669 RON pentru calitatea artistică a filmului respectiv.
Intimatul-pârât, ca şi instanţa de fond, în mod corect au arătat că suma a fost acordată conform prevederilor legale şi nu se poate susţine, aşa cum arată recurenţii, că prevederile legale nu conţin nicio limitare a acordării sprijinului numai la nivelul unui singur an.
Potrivit art. 28 alin. (1) din O.G. nr. 39/2005, se acordă sprijinul financiar automat pentru calitate artistică a filmului, producătorilor şi regizorilor unui film care a fost selecţionat ori premiat la festivaluri internaţionale, iar conform art. 28 alin. (2) din acelaşi act normativ „Cuantumul acestui sprijin este echivalent cu sprijinul financiar automat pentru succes de public ce se poate acorda în anul respectiv”.
Şi art. 63 alin. (2) din Regulamentul privind concursul de selecţie a proiectelor cinematografice aprobat prin Ordinul nr. 2335/2006 a Ministrului Culturii şi Cultelor prevede „Cuantumul acestui sprijin este echivalent cu cuantumul maxim al sprijinului financiar automat pentru succes de public acordat în anul respectiv”.
Nu pot fi reţinute susţinerile recurenţilor-reclamanţi potrivit cărora sprijinul pentru calitate artistică nu poate fi limitat la nivelul unui singur an, având în vedere că legea prevede expres care este limita maximă ce poate fi acordată, iar sprijinul financiar pentru calitatea artistică a filmului este egal cu cuantumul maxim al sprijinului financiar automat pentru succes de public acordat în anul respectiv, indiferent de numărul de festivaluri la care filmul a participat.
În privinţa criticilor aduse soluţiei instanţei de fond, în recursul declarat de intimatul C.N.C. ce vizează anularea Hotărârii nr. H2./2011, se constată că şi acestea sunt nefondate.
Mai întâi, că în motivele de recurs se invocă alte argumente pentru a se dovedi că Hotărârea nr. H2./2011 este legală şi temeinică decât cele avute în vedere la adoptarea acesteia.
Cererea de acordare a sprijinului pentru calitatea artistică a filmului „M.” a fost respinsă prin Hotărârea nr. H2./2011 cu motivarea că filmul a obţinut premii şi a participat la festivaluri internaţionale anterior apariţiei legii care acordă sprijinul, dar chiar ca urmare a plângerii prealabile, C.N.C. a propus reanalizarea acestei hotărâri într-o proximă şedinţă, dar aceasta nu s-a concretizat până la data soluţionării prezentului recurs.
În motivele de recurs, chiar recurentul-pârât a arătat că, în principiu, filmul „M.” este eligibil pentru acordarea de sprijin pentru calitate artistică şi chiar a solicitat, în subsidiar, acordarea acestui sprijin dar în cuantumul stabilit de lege pentru anul 2010, când sprijinul a fost solicitat.
Însă, soluţia instanţei de fond prin care sprijinul pentru calitatea artistică a filmului „M.” a fost acordat în cuantumul sprijinul pentru succes de public acordat în anul 2007, este dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale.
De altfel, recurenţii-reclamanţi au depus la dosar dovezi din care rezultă că chiar C.N.C. a considerat că sintagma „anul respectiv” înseamnă anul în care filmul a fost premiat sau selecţionat (a se vedea Hotărârea nr. H3./ 2 august 2011 a C.N.C. prin care s-a revocarea Hotărârea nr. H4./2011 pe motiv că filmul pentru care s-a solicitat sprijin pentru calitate artistică a participat la festivaluri în anul 2011 şi va putea beneficia de sprijin în anul 2012).
Şi criticile din recurs ce vizează imposibilitatea acordării sprijinului pentru calitatea artistică pentru două filme în vederea realizării unui alt proiect, respectiv pentru filmul „U.D.C.” şi pentru filmul „M.” în vederea realizării filmului „B.”, sunt contrazise chiar de practica C.N.C., depusă de recurenţii-reclamanţi care a acordat asemenea sprijin pentru două filme şi pentru realizarea unui alt film (a se vederea Hotărârea nr. H5./ 6 octombrie 2011 şi Hotărârea nr. H6./ 6 octombrie 2011 ale C.N.C.).
De aceea, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, vor fi respinse recursurile ca nefondate, având în vedere că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de reclamanta SC A.F.R. SRL şi de pârâtul C.N.C. împotriva sentinţei nr. 6826 din 17 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5881/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5921/2013. Contencios → |
|---|
