ICCJ. Decizia nr. 6171/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6171/2013
Dosar nr. 7926/1/2012
Şedinţa publică de la 13 septembrie 2013
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia în anulare înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 12 decembrie 2012, sub nr. 7926/11/2012, contestatoarea T.A.V. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele Casa Judeţeană de Pensii Braşov şi Casa Naţională de Pensii Publice, anularea deciziei din 7 decembrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Dosarul nr. 440/64/2011.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatoarea a învederat instanţei următoarele:
Decizia din 7 decembrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost respins recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 13/F din 22 iunie 2011 a Curţii de Apel Braşov, este rezultatul unei greşeli materiale constând în omisiunea examinării actelor normative cu forţă juridică superioară în materie de pensii,care au fost indicate în susţinerea motivelor de recurs.
De asemenea, instanţa de recurs a omis să cerceteze motivul de nelegalitate privitor la dispoziţiile în materie de pensii arătate în cererea de recurs, care au fost încălcate la emiterea Ordinului nr. 671/2010 al Casei Naţionale de Pensii Publice.
În acest sens, contestatoarea a precizat că instanţa de recurs a săvârşit o greşeală materială, reţinând în considerentele hotărârii faptul că nu au fost indicate în concret prevederile legale în materie de pensii care au fost încălcate, pentru a fi verificate eventualele neconcordanţe.
În drept, contestaţia în anulare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 317 şi art. 321 C. proc. civ.
Prin întâmpinarea formulată la data de 15 iunie 2013, intimata Casa Judeţeană de Pensii Braşov a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca inadmisibilă, susţinând că eroarea materială avută în vedere de dispoziţiile art. 318 C. proc. civ. se referă la aspectele formale ale judecăţii şi nu implică reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
În plus, intimata a apreciat că instanţa de recurs a analizat toate motivele de modificare ori de casare invocate, astfel că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 317-321 C. proc. civ. pentru admisibilitatea contestaţiei în anulare.
Înalta Curte, examinând contestaţia în anulare, sub aspectul motivelor invocate, în raport de temeiul de drept precizat, constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează:
Contestaţia în anulare are ca obiect decizia din 7 decembrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta T.A.V. împotriva sentinţei nr. 136/F din 22 iunie 2011 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Contestaţia în anulare, cale extraordinară de atac de retractare, este deschisă exclusiv pentru situaţiile reglementate de art. 317 C. proc. civ. (necompetentă sau vicii vizând procedura de citare) şi art. 318 C. proc. civ. (greşeală materială sau nepronunţarea asupra unui motiv de recurs), iar nu pentru greşeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispoziţiilor legale.
În cauza de faţă, primul motiv al contestaţiei în anulare vizează greşeala materială săvârşită de instanţa de recurs constând în omisiunea examinării actelor normative cu forţă juridică superioară în materie de pensii invocate prin cererea de recurs.
Pretinsa greşeală materială invocată de contestatoare nu deschide calea contestaţiei în anulare, întrucât textul art. 318 C. proc. civ. se referă la greşeli materiale evidente,legate de aspecte formale ale judecăţii în recurs, iar nu la greşeli de judecată, a căror examinare nu este posibilă în calea de atac extraordinară a contestaţiei în anulare.
Al doilea motiv al contestaţiei în anulare, constând în omisiunea cercetării nelegalităţii Ordinului nr. 671/2010 al Casei Naţionale de Pensii Publice, determinată de nerespectarea dispoziţiilor legale în materie de pensii la emiterea acestuia, nu va fi reţinut, întrucât toate motivele de recurs au fost examinate şi respinse în mod argumentat de către Înalta Curte. Instanţa sesizată cu contestaţia în anulare nu este îndreptăţită să verifice corectitudinea argumentelor pentru care anumite motive de recurs au fost respinse întrucât, într-o asemenea situaţie, s-ar ajunge la repunerea în discuţie a unei hotărâri irevocabile intrată în puterea lucrului judecat.
Pentru raţiunile expuse, Înalta Curte constată că în speţă nu se regăsesc ipotezele reglementate de art. 317 şi art. 318 C. proc. civ., astfel că urmează să dispună respingerea contestaţiei în anulare, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de T.A.V. împotriva deciziei din 7 decembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6163/2013. Contencios. Contract administrativ.... | ICCJ. Decizia nr. 6189/2013. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
