ICCJ. Decizia nr. 6232/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6232/2013
Dosar nr. 412/43/2012/a1
Şedinţa publică de la 19 septembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Obiectul acţiunii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu-Mureş, sub nr. 412/43/2012, în data de 16 iulie 2012 reclamantul Municipiul Târgu Mureş, prin Primar, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, suspendarea executării notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 5 aprilie 2012 şi a deciziei din 06 iunie 2012, în temeiul art. 15 alin. (1) raportat la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În motivarea cererii, pentru dovedirea existenţei cazului bine justificat, s-a arătat că anterior emiterii celor două acte un alt organ de control desemnat de pârât a stabilit corectitudinea procedurilor de achiziţie publică care au condus la încheierea contractelor asupra cărora s-au aplicat corecţii financiare, iar la verificarea documentaţiei aferente procedurii nu a formulat nicio obiecţie. La o distanţă foarte mare de timp, după finalizarea acestor contracte şi recepţionarea lucrărilor s-a schimbat radical opinia autorităţii, prin considerarea aceleiaşi proceduri ca fiind nelegală.
În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, s-a arătat că pârâtul a refuzat virarea sumelor aferente unor cereri de rambursare, paguba fiind astfel nu doar iminentă, ci chiar produsă deja în parte.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a solicitat respingerea cererii de suspendare, susţinând că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 288 din 27 decembrie 2012, Curtea de Apel Târgu-Mureş a admis cererea de suspendare formulată de reclamantul Municipiul Târgu Mureş, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi a dispus suspendarea executării notei de constatare din 5 aprilie 2012 şi a deciziei din 6 iunie 2012 emise de pârât până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii având ca obiect anularea acestei acte.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut că prin nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 5 aprilie 2012, s-a stabilit în sarcina reclamantului un debit în valoare de 4.472.942,96 RON, reprezentând corecţii financiare de 10% din valoarea contractelor de lucrări din 30 septembrie 2009 încheiat între Municipiul Târgu Mureş şi asocierea dintre SC A. SRL, SC A.A. SRL, SC A.B. Com, SC G.T. SRL, SC C.P. SA, apreciindu-se că procedura de atribuire a contractului s-a realizat cu încălcarea mai multor prevederi legale care reglementează domeniul achiziţiilor publice.
Curtea a apreciat că este îndeplinită în speţă condiţia de natură procedurală, reclamantul făcând dovada consemnării cauţiunii stabilite de instanţă, prin depunere la dosar a ordinului de plată din 19 decembrie 2012.
Curtea a reţinut că nu poate fi primită obiecţiunea vizând lipsa motivării şi a temeiului legal în ceea ce priveşte necesitatea aplicării corecţiilor financiare ori a cuantumului acestora, din moment ce, la o sumară examinare a actului de constatare, reiese că s-au reţinut în sarcina reclamantului mai multe abateri de la regulile care disciplinează procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică, organul de control indicând în cadrul capitolului intitulat „Recomandări” că determinarea corecţiilor financiare se va face potrivit pct. 2 subpunct 1.6 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011.
Totodată nu a putut fi reţinută, ca un aspect de vădită nelegalitate, neindicarea de către organul constatator a cauzării vreunui prejudiciu, din moment ce textul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 arată expres că paguba pricinuită sau care se poate produce în urma abaterilor de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport de obligaţiile asumate constă în realizarea unei plăţi necuvenite în favoarea beneficiarului fondurilor europene.
În ceea ce priveşte apărarea reclamantului vizând realizarea de către pârât a mai multor verificări cu privire la respectarea legislaţiei achiziţiilor publice în procedura de atribuire a contractelor din speţă, Curtea a observat că asupra aceloraşi aspecte care au format obiectul constatărilor actului ale cărui efecte se solicită în cauză a fi suspendate, consilierii evaluatori-examinatori ai pârâtului s-au pronunţat prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 29 iulie 2011, reţinând că „echipa de verificare consideră că nu au fost încălcate prevederile O.U.G. nr. 34/2006(…), respectiv art. 2 alin. (2), art. 17, art. 38 şi art. 178 şi, ca urmare, nu sunt întrunite caracteristicile neregulii, aşa cum aceasta este definită la art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 (…)”.
Raportat la cuantumul ridicat al corecţiilor financiare imputate şi având în vedere că acestea au fost imputate prin două Note de constatare emise în mod succesiv, din 16 martie 2012 şi din 5 aprilie 2012, şi despre care pârâta susţine că prin cea de-a doua notă, practic sunt îndreptate anumite erori materiale strecurate în prima notă de constatare fără a se preciza soarta primei note de constatare, cea emisă la data de 16 martie 2012, instanţa a reţinut că executarea acesteia ar cauza grave prejudicii, mai ales că reclamantul este obligat să administreze resursele financiare cu respectarea strictă a principiilor procedurii bugetare, având stabilită destinaţia sumelor cuprinse în bugetul local.
Curtea a mai reţinut că refuzul virării sumelor aferente ultimelor cereri de rambursare şi imputarea anumitor sume poate duce la apariţia unor întârzieri şi blocaje în executarea nevoilor de interes local.
A concluzionat instanţa că suspendarea executării notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 5 aprilie 2012, se justifică şi din prisma susţinerilor pârâtei conform cărora prin această notă de constatare s-a procedat la îndreptarea erorilor materiale strecurate în nota de constatare din 16 martie 2012, şi având în vedere că executarea acestei note a fost suspendată prin încheierea din 26 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 360/43/2012, încheiere prin care s-a stabilit îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/ 2004 raportat la art. 14 din aceeaşi lege.
3. Recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (fost Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului) împotriva sentinţei nr. 288 din 27 decembrie 2012.
Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
3.1. Instanţa de fond a reţinut în mod greşit existenţa unei contradicţii în interpretarea dată de organul de control unei cauze unice, de natură să creeze îndoieli cu privire la actul administrativ emis.
De asemenea, se invocă aprecierea eronată a judecătorului fondului, conform căreia „prin cea de-a doua notă, sunt îndreptate anumite erori materiale strecurate în prima notă de constatare, fără a se preciza soarta primei note de constatare, cea emisă la data de 16 martie 2012”.
În realitate, arată recurentul, nota de constatare din 5 aprilie 2012 reprezintă forma rectificată a notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 16 martie 2012, act administrativ care nu mai produce efecte juridice, aspect menţionat prin decizia de soluţionare a contestaţiei din 6 iunie 2012.
Nici celelalte pretinse motive de nelegalitate a actului administrativ-fiscal nu sunt de natură a răsturna prezumţia de legalitate, întrucât instanţa investită cu o cerere întemeiată pe art. 14-15 din Legea nr. 554/2004 nu poate prejudeca fondul litigiului.
3.2. În ceea ce priveşte paguba iminentă, simplul fapt că reclamanta este instituţie publică, iar pentru punerea în executare a titlului executoriu ar însemna să fie alocaţi bani publici care nu se regăsesc în bugetul acesteia, nu este de natură a conduce la îndeplinirea condiţiei analizate.
4. Apărările formulate de intimatul-reclamant Municipiul Târgu-Mureş
Prin întâmpinare, intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că recurenta-pârâtă a procedat la emiterea a trei note de constatare cu privire la acelaşi proiect şi cu privire la aceleaşi contracte de execuţie de lucrări, ceea ce dovedeşte serioase îndoieli care planează asupra corecţiilor financiare aplicate în aceste circumstanţe.
Efectele notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 16 martie 2012, precum şi a deciziei din 15 mai 2012 au fost suspendate prin încheierea din 26 septembrie 2012 a Curţii de Apel Târgu Mureş, rămasă irevocabilă prin decizia din 18 iunie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
II. Considerentele Înaltei Curţi – instanţa competentă să soluţioneze calea de atac extraordinară exercitată
Recursul este nefondat.
1.1. Se reţine că prin nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare încheiată în data de 29 iulie 2011 nu s-a stabilit existenţa unei nereguli.
Asupra aceluiaşi contract, autoritatea a emis o altă notă de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, în data de 16 martie 2012, fără însă a arăta în concret care sunt datele suplimentare necunoscute la data efectuării primului control, astfel cum a invocat recurentul prin motivele de recurs.
Mai mult, recurentul a emis o a treia notă de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, în data de 5 aprilie 2012.
Actul sus-menţionat nu a fost adus la cunoştinţa intimatului, iar din cuprinsul lui nu rezultă că ar reprezenta forma rectificată a notei din 16 martie 2012, aşa cum pretinde recurentul.
În aceste condiţii, se apreciază că în mod corect, instanţa de fond a reţinut îndeplinirea condiţiei cazului bine justificat, prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, existând în mod cert o contradicţie în interpretarea dată de organul de control în una şi aceeaşi cauză.
În speţă, nu a fost antamat fondul litigiului, existenţa contradicţiei de interpretare conduce la o serioasă îndoială care planează asupra corecţiilor financiare aplicate în dosar.
1.2. Cu privire la paguba iminentă, faptul că intimatul administrează resurse financiare cu respectarea unei proceduri ce ţine de bugetul local, lucrările sunt plătite din acest buget, fără a fi decontate de autoritatea de management, demonstrează îndeplinirea acestei condiţii.
2. Faţă de acestea, nefiind întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului împotriva sentinţei nr. 288 din 27 decembrie 2012 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6215/2013. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 6316/2013. Contencios. Conflict de... → |
|---|
