ICCJ. Decizia nr. 6289/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6289/2013
Dosar nr. 172/43/2011
Ședința publică de la 24 septembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea instanţei de fond. Circumstanţele cauzei.
Prin sentinţa nr. 34 din 24 februarie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea în contencios administrativ formulată de reclamantul M.A.D. în contradictoriu cu pârâta A.N.I., prin care s-a solicitat anularea Raportului de evaluare întocmit de autoritatea pârâtă la data de 20 aprilie 2011 şi comunicat reclamantului la data de 06 mai 2011, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin Raportul de evaluare din 2011 întocmit de A.N.I. la data de 20 aprilie 2011, s-a constatat că reclamantul M.A.D., în calitate de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Mureş nu a respectat prevederile art. 90 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003, întrucât a încheiat contracte de lucrări cu unităţi aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş (Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Spitalul Municipal Dr. Gh. Marinescu Târnăveni), aflându-se astfel în starea de incompatibilitate prevăzută de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.
Prima instanţă a constatat că starea de incompatibilitate a reclamantului s-a reţinut în privinţa a 3 contracte încheiate de SC M. SRL, raportat la care a şi examinat existenţa stării de incompatibilitate, şi anume:
(i)- contractul din 23 mai 2008 încheiat de către SC M. SRL cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg-Mureş, cu privire la care s-a încheiat între părţile contractante actul adiţional din 09 decembrie 2009, prin care s-a prelungit termenul de execuţie convenit iniţial pentru data de 31 decembrie 2010, apoi 31 decembrie 2011; cu privire la acest contract s-a reţinut starea de incompatibilitate a reclamantului în intervalul cuprins între 24 iunie 2010 - 31 decembrie 2011.
(ii)- contractul de lucrări din 2 octombrie 2008 (execuţie lucrări de reparaţii Ambulatoriu de specialitate) încheiat între SC M. SRL şi Spitalul Municipal Dr. Gh. Marinescu Târnăveni, jud. Mureş, la care a fost încheiat actul adiţional din 29 decembrie 2010, prin care a fost prelungit termenul de finalizare a execuţiei lucrărilor, stabilit prin contract, la data de 31 decembrie 2011; s-a reţinut starea de incompatibilitate a reclamantului în intervalul cuprins între 24 iunie 2010 - 31 decembrie 2011.
(iii)- contractul din 04 august 2008 încheiat între SC M. SRL în calitate de executant şi Spitalul Clinic de Urgenţă Tg-Mureş (cesionat Spitalului Clinic Judeţean Mureş), la care a fost încheiat actul adiţional din 09 decembrie 2009 prin care a fost prelungit termenul de finalizare a execuţiei lucrărilor, până la data de 31 decembrie 2010; s-a conchis că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate în intervalul cuprins între 24 iunie 2010 - 31 decembrie 2010.
Instanţa fondului a constatat că reclamantul a deţinut funcţia de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Mureş începând cu data de 26 iunie 2004, conform Hotărârii Consiliului Judeţean Mureş din 2004, pentru mandatul 2004 - 2008, iar prin Hotărârea din 20 iunie 2008 a Consiliului Judeţean Mureş, a fost validat în funcţia de consilier judeţean şi pentru mandatul 2008 - 2012. De asemenea, s-a arătat că reclamantul deţine calitatea de asociat şi funcţia de director la SC M. SRL începând cu anul 2004 şi până în prezent.
Examinând înscrisurile cauzei, obiectul şi durata contractelor supuse examinării instanţei, raportat la dispoziţiile legale incidente, Curtea de Apel a apreciat că:
- urmare a trecerii Spitalului Clinic Judeţean Mureş sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş, urmare a Hotărârii din 24 iunie 2010 a Consiliului Judeţean Mureş reclamantul, în calitatea sa de consilier judeţean, avea obligaţia încetării contractului de lucrări din 23 mai 2008, deoarece prin actul adiţional din 9 decembrie 2009, efectele acestuia au fost prelungite până la data de 31 decembrie 2010, urmând să fie prelungite în continuare cu încă un an; în consecinţă, reclamantul s-a aflat în incompatibilitate în intervalul cuprins între 24 iunie 2010 - 31 decembrie 2011;
- raportat la contractul de lucrări din 2 octombrie 2008, urmare a Hotărârii din 24 iunie 2010 a Consiliului Judeţean Mureş, prin care Spitalul Municipal Dr. Gh. Marinescu Târnăveni a trecut sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş, reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate în intervalul cuprins între 24 iunie 2010 - 31 decembrie 2011.
- raportat la contractul din 4 august 2008, încheiat între SC M. SRL în calitate de executant şi Spitalul Clinic de Urgenţă Tg-Mureş (cesionat Spitalului Clinic Judeţean Mureş), reclamantul a fost în stare de incompatibilitate în intervalul cuprins între 24 iunie 2010 - 31 decembrie 2010.
Curtea a apreciat că sunt întrunite condiţiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, pentru constatarea stării de incompatibilitate, în condiţiile în care toate unităţile sanitare cu care au fost încheiate contractele erau sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş la momentul prelungirii acestor contracte, prin încheierea unor acte adiţionale, reclamantul având obligaţia, în conformitate cu prevederile art. 92 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, ca în termen de 60 de zile de la data la care instituţiile publice vizate au intrat în subordinea Consiliului Judeţean Mureş să renunţe la contractele încheiate.
2. Motivele de recurs înfăţişate de recurentul-reclamant
Împotriva sentinţei nr. 34 din 24 februarie 2012 în termen legal a formulat recurs reclamantul M.A.D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Invocând ca temei legal al demersului său prevederile art. 304 pct. 7, 304 pct. 8 şi 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul-reclamant a dezvoltat următoarele critici în raport cu hotărârea primei instanţe:
- printr-o motivare contradictorie, instanţa a efectuat în cauză o greşită interpretare a prevederilor legale incidente întrucât, conform art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, incompatibilitatea priveşte încheierea de contracte la timpul prezent, şi presupune ca la momentul încheierii acestora instituţiile părţi în contracte să se afle în subordinea autorităţii, respectiv a consiliului judeţean;
- nu se prevede în lege că incompatibilitatea priveşte şi contractele încheiate anterior intervenirii subordonării, cum este cazul în speţă;
- contractele cu privire la care se reţine starea de incompatibilitate au fost încheiate în anul 2008, cu doi ani înainte ca instituţiile spitaliceşti părţi în contract să intre în subordinea Consiliului Judeţean Mureş, ca efect al hotărârii din 24 iunie 2010 şi întrucât legea civilă nu retroactivează este evident că la momentul încheierii contractelor, recurentul, director al SC M. SRL din anul 2000 şi consilier judeţean din 2004, nu se afla în stare de incompatibilitate;
- cu referire la actele adiţionale, în mod greşit a fost nesocotită împrejurarea că în lege nu se face menţiune cu privire la incompatibilitatea derivând din încheierea unor acte adiţionale, pe lângă contracte, legiuitorul apreciind că acestea urmează regimul contractelor, ceea ce printr-o prezumţie simplă conduce la concluzia că legea aplicabilă contractului este totodată şi legea aplicabilă actelor adiţionale;
- instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii considerând că actelor adiţionale li se poate aplica un alt regim juridic decât contractelor din care derivă;
- contradictorialitatea între starea de fapt, motivare şi soluţia primei instanţe este evidentă, făcându-se confuzie între termenele de finalizare a contractelor prelungite prin acte adiţionale şi datele încheierii acestor acte adiţionale, cu ignorarea faptului că la momentul încheierii actelor adiţionale în discuţie recurentul nu se afla în stare de incompatibilitate, cu excepţia contractului din 2 octombrie 2008, la care s-a încheiat un act adiţional după data de 24 iunie 2010.
3. Apărările intimatei-pârâte A.N.I.
Intimata A.N.I. a formulat întâmpinare la motivele de recurs ale recurentului-reclamant solicitând, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca fiind legală şi temeinică a hotărârii primei instanţe.
Reiterând aspectele de fapt ce au condus la reţinerea stării de incompatibilitate a recurentului-reclamant, prin actul administrativ atacat, intimatul-pârât a susţinut că nu sunt întemeiate criticile recurentului-reclamant. Şi aceasta întrucât raportat la dispoziţiile art. 90 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 rezultă că încă din momentul validării sale în funcţia de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Mureş s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate deoarece firma SC M. SRL al cărei director şi asociat este recurentul-reclamant a încheiat acte adiţionale de prelungire a termenelor de executare la contracte de lucrări adjudecate prin procedura de achiziţie publică cu unităţi aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului promovat
Recursul nu este fondat.
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor recurentului-reclamant, raportat la apărările intimatului-pârât, dar şi sub toate aspectele, conform art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că nu sunt întemeiate criticile recurentului-reclamant în sensul şi pentru considerentele în continuare arătate, în nuanţarea şi completarea celor cuprinse în hotărârea recurată.
Astfel cum rezultă şi din expunerea rezumativă prezentată la pct. 1 din prezenta decizie, recurentul-reclamant a supus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ, Raportul de evaluare, întocmit de intimata-pârâtă A.N.I. la data de 24 aprilie 2011, prin care au fost identificate elemente în sensul existenţei cu privire la reclamantul-recurent unei incompatibilităţi şi a conflictului de interese, raportat la prevederile cuprinse în Legea nr. 161/2003, cu trimitere în mod special la art. 77 şi 90 şi acest act normativ.
Instanţa de fond, examinând legalitatea raportului de evaluare a stabilit cadrul şi limitele verificării constatărilor cuprinse în raportul de evaluare, în sensul reţinerii stării de incompatibilitate numai prin raportare la cele trei (3) contracte încheiate de SC M. SRL cu instituţii publice - din 02 octombrie 2008; din 23 mai 2008 şi din 04 august 2008 - şi la actele adiţionale întocmite pentru fiecare dintre acestea.
Din această perspectivă şi raportat la prevederile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, judecătorul fondului a stabilit că reclamantul-recurent care a deţinut funcţia de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Mureş, începând cu data de 26 iunie 2004, pentru două mandate succesive, 2004-2008 şi 2008-2012, timp în care a avut şi calitatea de asociat şi funcţia de director la SC M. SRL, din 2004 şi până în prezent, s-a aflat în incompatibilitate prin contractele susmenţionate, mai precis prin actele adiţionale încheiate la acestea după data de 24 iunie 2010, când unităţile sanitare, părţi contractante, s-au aflat sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş.
4.1. Printr-un prim motiv de recurs, întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurentul-reclamant a susţinut că hotărârea primei instanţe cuprinde motive contradictorii.
Înalta Curte apreciază că sunt neîntemeiate criticile încadrate în acest motiv, reţinând susţinerea doar formală a recurentului care nu a indicat nici considerentele între care există contradicţie şi nici nu a precizat modalitatea efectivă în care se înfăţişează pretinsa contradicţie.
În considerentele hotărârii se regăsesc concluziile şi argumentele judecătorului fondului, raportat la obiectul cauzei şi la dispoziţiile legale apreciate ca fiind aplicabile cauzei astfel că, în mod evident, nu se poate reţine nici nesocotirea prevederilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., referitoare la obligativitatea motivării hotărârii.
4.2. În ceea ce priveşte critica vizând interpretarea greşită a actului dedus judecăţii, întemeiată pe motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că toate susţinerile recurentului-reclamant, pretins subsumate acestui motiv, se circumscriu practic motivului de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizând greşita aplicare şi interpretare a legii, astfel că le va examina din această perspectivă.
4.3. Înalta Curte reţine că nefondate sunt şi criticile recurentului-reclamant cu privire la nelegalitatea şi netemeinicia soluţiei primei instanţe circumscrise motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Astfel, printr-un prim set de critici se susţine că în mod eronat instanţa de fond, nesocotind conţinutul articolului 90 alin. (1) din Legea nr. 161/203, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a apreciat că incompatibilitatea în care s-a aflat recurentul-priveşte contractele încheiate în anul 2008, respectiv cu doi ani înainte de adoptarea Hotărârii din 24 iunie 2010, prin care instituţiile spitaliceşti, părţi în contracte, au intrat în subordinea Consiliului Judeţean Mureş, fiind irelevante actele adiţionale încheiate, cărora li se aplică acelaşi regim juridic ca cel aplicabil contractelor din care derivă.
Articolul 90 alin. (1) ce a servit ca temei legal al reţinerii stării de incompatibilitate, cuprins în Cap. 3 - intitulat Incompatibilităţi, din Titlul IV al Legii nr. 161/2003, respectiv în Secţiunea a 4-a denumită Incompatibilităţi privind aleşii locali, prevede următoarele:
„Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.”
Este adevărat că textul articolului cuprinde sintagma „nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de executare lucrări, etc.”
Tot atât de adevărată este însă şi împrejurarea că instanţa de fond nu s-a raportat la data iniţială a încheierii celor 3 contracte în discuţie, plasată în anul 2008, ci la datele la care au fost încheiate actele adiţionale la acestea, respectiv la data la care s-au produs efectele, prin prelungirea duratei contractelor, plasate ulterior datei de 24 iunie 2010.
În opinia Înaltei Curţi o atare abordare şi aplicare a normei legale citate corespunde spiritului reglementării şi voinţei legiuitorului, în contextul şi în sensul celor ce urmează a fi înfăţişate.
Prin reglementarea incompatibilităţilor legiuitorul a urmărit determinarea situaţiilor şi a cazurilor în care un oficial public ocupă mai multe funcţii în acelaşi timp, deşi un atare cumul este fie interzis expres de lege, fie impune abţinerea de la luarea oricărei decizii, în circumstanţele expres arătate.
Aşa fiind, Înalta Curte apreciază, în sensul normei legale sus arătate, că esenţială pentru definirea şi stabilirea incompatibilităţii este reţinerea respectiv abţinerea oficialului public, în cazurile şi situaţiile expres prevăzute, de la încheierea de contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean.
Din această perspectivă, susţinerea recurentului-reclamant în sensul că textul de lege aplicabil nu prevede expres interdicţia de încheiere de acte adiţionale, apare ca fiind nefondată sub un dublu aspect.
Pe de o parte, Înalta Curte consideră că în sensul şi în contextul reglementării stării de incompatibilitate arătată, sintagma folosită de legiuitor „încheierea de contracte” poate acoperi şi include practic şi încheierea unor acte adiţionale, după cum este cazul în speţă, întrucât actele adiţionale la contract au, finalmente, aceeaşi natură juridică ca şi contractele. Şi actele adiţionale reprezintă un acord de voinţă al părţilor încheiate pentru a da naştere unor obligaţii, fiind necesară respectarea aceloraşi condiţii de fond şi de formă ca şi în cazul încheierii contractelor iniţiale.
Pe de altă parte, este de reţinut, raportat la conţinutul reglementării incidente, că determinantă în stabilirea unei eventuale situaţii de incompatibilitate nu este denumirea actului încheiat, de contract sau de act adiţional, ci poziţionarea, respectiv statutul persoanelor semnatare la momentul încheierii respectivelor acte juridice.
Drept urmare, argumentaţia instanţei de fond în reţinerea stării de incompatibilitate a recurentului-reclamant, raportată la încheierea de către societatea SC M. SRL, la care recurentul-reclamant deţinea calitatea de asociat şi de director din anul 2004, a actului adiţional din 29 decembrie 2010 la Contractul de lucrări din 12 octombrie 2008, încheiat cu Spitalul Municipal Dr. Gh. Marinescu, prin care a fost prelungit, a doua oară, termenul de finalizare a execuţiei lucrărilor până la 31 decembrie 2011, apare ca fiind pe deplin valabil şi corespunzător normei legale la care s-a făcut trimitere.
Contractul iniţial a fost încheiat în anul 2008, dar actul adiţional nr. 4 din data de 29 decembrie 2010 a fost semnat ulterior datei de 24 iunie 2010 când la nivelul Consiliului Judeţean Mureş a fost adoptată Hotărârea din 2010 prin care Spitalul Municipal Dr. Gh. Marinescu Târnăveni a fost trecut sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş.
Raportat la analiza legală de mai sus şi la interpretarea logică-raţională a prevederilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 pe care şi Înalta Curte o împărtăşeşte, în limitele arătate, se constată aşadar că în mod corect s-a determinat că recurentul-reclamant s-a aflat în stare de incompatibilitate la momentul încheierii actului adiţional, ulterior datei de 24 iunie 2010.
Raportat la analiza şi la interpretarea Înaltei Curţi asupra prevederilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, înfăţişate în prezenta decizie, rezultă că celelalte argumente şi referiri ale instanţei de fond din cuprinsul sentinţei atacate, privind alte două contracte examinate, din 23 mai 2008 şi din 04 august 2008, incluzând desigur şi actele adiţionale la acestea, nu pot fi apreciate ca având o natură determinantă în stabilirea ca atare a stării de incompatibilitate a recurentului-reclamant. Aceasta derivă din împrejurarea că actele adiţionale la care s-a făcut trimitere au fost încheiate anterior datei de 24 iunie 2010, prin care Spitalul Clinic Judeţean Mureş şi Spitalul Municipal Dr. Gh. Marinescu Târnăveni au trecut sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş, iar prelungirea de drept a termenului de valabilitate a contractelor, dincolo de data de 24 iunie 2010, nu s-a realizat prin acte juridice distincte.
În acest context, Înalta Curte arată totodată că împrejurarea că numai unul dintre actele adiţionale la cele 3 contracte supuse analizei în cauză, se situează, din perspectiva datei de încheiere şi semnare, ulterior datei de 24 iunie 2010, cum de altfel a arătat şi recurentul-reclamant prin motivele de recurs, nu este de natură a antrena modificarea hotărârii atacate şi a configura o soluţie diferită de cea adoptată de instanţa de fond.
Şi aceasta întrucât, în sistemul Legii nr. 161/2003, raportat la modalitatea reglementării dar şi la natura incompatibilităţilor cu privire la aleşii locali nu se impune existenţa unei pluralităţi de acte încheiate, cu încălcarea condiţiilor şi/sau a cerinţelor prevăzute în art. 90 alin. (1) din Lege.
În cuprinsul art. 90 alin. (1) din Legea nr. 163/2003, pluralul folosit de legiuitor: „nu pot încheia contracte comerciale” s-a impus în contextul enumerării tipurilor de contracte ce nu pot fi încheiate în condiţiile prevăzute şi impuse de legiuitor şi nicidecum în ideea că un singur contract, sau un singur act adiţional, cum este cazul în speţă, nu ar fi suficient.
Nici celelalte critici înfăţişate de recurent în susţinerea nelegalităţii raportului de evaluare întocmit de A.N.I., menţinut de prima instanţă în sensul arătat, cu referire specială la durata pentru care s-a reţinut starea de incompatibilitate, nu sunt de natură a atrage modificarea sentinţei recurate, în condiţiile în care prevederile art. 91 şi 92 din Legea nr. 161/2003, cel puţin în manieră indirectă, reglementează astfel de aspecte în contextul stabilirii consecinţelor de ordin legal în cazul încălcării dispoziţiilor art. 90 din aceeaşi lege.
Prin urmare, faţă de considerentele mai sus dezvoltate, reţinând că nu pot fi primite criticile şi susţinerile recurentului-reclamant pentru argumentele înfăţişate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge ca nefondat recursul de faţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.A.D. împotriva sentinţei civile nr. 34 din 24 februarie 2012 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6287/2013. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 6290/2013. Contencios → |
|---|
