ICCJ. Decizia nr. 6290/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6290/2013
Dosar nr. 3914/2/2012
Şedinţa publică de la 24 septembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.R.A.D.A.I. C.R.E.D.I.D.A.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii O.R.D.A. şi A.R.A.I.E., constatarea interveniri ori dispunerea suspendării executării Deciziei nr. 56 din 07 mai 2012 (a patra decizie) emisă de pârâtul O.R.D.A., publicată în M. Of., Partea I, nr. 313 din 10 mai 2012 până la pronunţarea instanţei de fond cu privire la cererea privind anularea deciziei menţionate; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esenţă, că Decizia O.R.D.A. nr. 56 din 07 mai 2012, prin care pârâtul a ridicat reclamantului dreptul de colectare pentru sursa comunicare publică, este suspendată de drept deoarece are acelaşi conţinut cu Deciziile O.R.D.A. .nr. 305 din 29 decembrie 2011, nr. 11 din 07 februarie 2012 si nr. 39 din 21 martie 2012 decizii care au fost contestate şi suspendate în instanţă, ultimele două fiind suspendate de drept.
A adus argumente privind vicii de formă şi de fond ale actului administrativ criticat.
Prin sentinţa civilă nr. 3902 din 11 iunie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamantul C.R.A.D.A.I. C.R.E.D.I.D.A.M. şi, în consecinţă, a constatat suspendată de drept Decizia O.R.D.A. nr. 56 din 07 mai 2012.
În motivarea acestei soluţii, instanţa de fond a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, raportat la faptul că p rin Deciziile nr. 305 din 29 decembrie 2012, nr. 11 din 07 februarie 2012 şi nr. 39 din 21 martie 2012, O.R.D.A. a mai transferat colectarea pe sursa comunicare publică (ambiental) către organismul de gestiune colectivă A.R.A.I.E.X. şi că anterior, prin hotărâre judecătorească irevocabilă, Curtea de Apel Bucureşti a constatat suspendată de drept Decizia nr. 39 din 21 martie 2012 având acelaşi conţinut.
Împotriva sentinţei nr. 3902 din 11 iunie 2012 a formulat recurs pârâta A.R.A.I.E.X., solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii cererii reclamantului ca neîntemeiată, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că în speţă nu sunt întrunite cele două condiţii prevăzute de dispoziţiile art. 14 alin. (1) C. proc. civ., Decizia nr. 56 din 07 mai 2012 fiind legal şi temeinic emisă, iar în speţă nu poate fi reţinut un prejudiciu cert, direct şi imediat în patrimoniul reclamantului.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimatul C.R.A.D.A.I. C.R.E.D.I.D.A.M. prin care a invocat excepţia tardivităţii recursului, respectiv excepţia lipsei de obiect a recursului, raportat la faptul că la data de 21 decembrie 2012 Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea Deciziei nr. 56/2012.
A reluat susţinerile privind incidenţa suspendării de drept a Deciziei nr. 56/2012 şi viciile acesteia.
Examinând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ., excepţia lipsei de obiect a recursului, Înalta Curte apreciază că, în cauză, recursul a rămas lipsit de interes.
În speţă intimatul-reclamant a solicitat constatarea suspendării de drept şi, în subsidiar, suspendarea executării Deciziei nr. 56 din 07 mai 2012 emisă de pârâtul O.R.D.A., publicată în M. Of., Partea I, nr. 313 din 10 mai 2012 până la pronunţarea instanţei de fond cu privire la cererea privind anularea deciziei menţionate.
Este incontestabil faptul că, de principiu, suspendarea executării actului administrativ, care se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor particularilor până la momentul la care instanţa competentă va cenzura legalitatea lui, constituie o măsură de excepţie, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, pe baza cărora să se poată reţine îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat şi iminenţa pagubei, astfel cum sunt definite prin art. 2 lit. ş) şi t) din aceeaşi Lege.
Pe de altă parte, din dispoziţiile art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004 rezultă că suspendarea executării unui act administrativ este o măsură excepţională ce poate surveni exclusiv când acest lucru este prevăzut expres în lege (suspendarea de drept - ope legis) ori când sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de lege (suspendarea la cererea persoanei vătămate prin actul administrativ).
Suspendarea de drept intervine fie în ipoteza avută în vedere de art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, şi anume emiterea unui nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de către instanţă, fie în ipoteza prevăzută de art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, anume admiterea acţiunii de fond privind anularea actului administrativ, dacă reclamantul a solicitat deja suspendarea executării în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În cauză se constată că prin sentinţa civilă nr. 7245 din 21 decembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererile formulate de reclamantul C.R.A.D.A.I. C.R.E.D.I.D.A.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii O.R.D.A. şi A.R.A.I.E.X., şi, în consecinţă, a dispus anularea Deciziilor nr. 11 din 07 februarie 2012, nr. 39 din 21 martie 2012 şi nr. 56 din 7 mai 2012 emise de pârâtul O.R.D.A.
În aceste condiţii, recursul formulat de către pârâta A.R.A.I.E.X. apare ca lipsit de interes, faţă de obiectul cererii reclamantului şi momentul până la care operează suspendarea executării actului administrativ, şi va fi respins ca atare.
În temeiul dispoziţiilor art. 274 alin. (1), recurenta-pârâtă A.R.A.I.E.X. va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată solicitate de către intimatul-reclamant C.R.A.D.A.I. - C.R.E.D.I.D.A.M., cu aplicarea dispoziţiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ., raportat la obiectul cauzei şi desfăşurarea dezbaterilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A.R.A.I.E.X. împotriva sentinţei civile nr. 3902 din 11 iunie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Obligă recurentul-pârât la plata către intimatul-reclamant C.R.A.D.A.I. - C.R.E.D.I.D.A.M. a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, cu aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6289/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 6292/2013. Contencios → |
|---|
