ICCJ. Decizia nr. 6384/2013. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6384/2013
Dosar nr. 16719/215/2012
Şedinţa de la 26 septembrie 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii judiciare
Prin plângerea contravenţională înregistrată la data de 2 iulie 2012 pe rolul Judecătoriei Craiova, petentul F.M.V. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie din data de 12 iunie 2012 emisă de intimată.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esenţă, că procesul-verbal este netemeinic şi nelegal.
2. Hotărârea primei instanţe aflate în conflict
Prin sentinţa civilă nr. 14564 din 16 octombrie 2012, Judecătoria Craiova a admite excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Craiova şi a declinat competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale în favoarea Judecătoriei Brezoi, jud. Vâlcea.
Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Craiova a reţinut că, potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, plângerea contravenţională se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială a fost săvârşită contravenţia.
Constatând că petentul a săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa pe raza comunei Seaca, jud. Vâlcea, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Brezoi, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei judecătorii.
3. Hotărârea celei de-a doua instanţe aflate în conflict
Prin sentinţa civilă nr. 1059 din 7 martie 2013, Judecătoria Brezoi a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Brezoi în soluţionarea plângerii contravenţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, Judeţul Dolj.
Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Brezoi a reţinut că, potrivit art. 101 din O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2 din 01 februarie 2013. „…plângerea, însoţită de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul”. Aceste dispoziţii procedurale, de imediată aplicare, au intrat în vigoare după data înregistrării plângerii la Judecătoria Brezoi, după declinarea de competenţă.
După cum rezultă din cuprinsul procesului verbal de contravenţie, contravenientul are domiciliul/sediul în Craiova, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Craiova, Judeţul Dolj.
Întrucât art. 101 din O.G. nr. 15/2002 stabileşte o competenţă teritorială exclusivă, pe care părţile nu o pot înlătura, instanţa a constatat că sunt incidente prevederile art. 159 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., astfel că, în baza art. 158 C. proc. civ., a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, Judeţul Dolj.
Prin Încheierea din data de 3 iunie 2013, Judecătoria Brezoi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit.
4. Regulatorul de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21 şi art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunţa, în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prin procesul-verbal de contravenţie din 12 iunie 2012, întocmit de către un agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. SA - Cestrin, petentul F.M.V. a fost sancţionat pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravenţională.
S-a constatat că la data de 12 iunie2012, vehiculul cu număr de înmatriculare x aparţinând petentului a circulat pe DN 7, km 188+900m, în localitatea Seaca, Judeţul Vâlcea, fără a deţine rovinietă valabilă.
Din procesul-verbal rezultă că locul săvârşirii contravenţiei reţinute în sarcina petentului a fost în localitatea Seaca, judeţul Vâlcea, situată în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Brezoi, judeţul Vâlcea.
Înalta Curte constată că, la data introducerii plângerii contravenţionale, competentă să judece plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii era judecătoria în circumscripţia căreia s-a săvârşit fapta contravenţională, în temeiul art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Astfel, în mod corect a reţinut Judecătoria Craiova că plângerea contravenţională a fost înregistrată la data de 02 iulie 2012, anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, fiind supusă, din punctul de vedere al instanţei competente, vechii reglementări, conform prevederilor art. 24 din noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare şi că, prin urmare, norma de competenţă se aplică numai plângerilor contravenţionale înregistrate după data de 15 februarie 2013.
Înalta Curte apreciază că, în situaţia specială a stabilirii competenţei, normele de procedură civilă nu pot retroactiva decât în cazul în care prin norma nouă se prevede în mod expres aceasta. Or, Legea nr. 2/2013 nu prevede în privinţa plângerilor contravenţionale întemeiate pe O.G. nr. 15/2002, aflate pe rolul instanţelor de judecată, obligativitatea declinării acestor cauze ca urmare a modificării competenţei teritoriale prin introducerea art. 101 în acest act normativ.
Cu toate că prin art. 23 din Legea nr. 2/2013 se prevede că „procesele în primă instanţă, precum şi căile de atac în materia contenciosului administrativ şi fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, a competenţelor instanţei legal investite, se judecă de instanţele devenite competente potrivit prezentei legi”, Înalta Curte apreciază că acest text de lege nu este aplicabil şi plângerilor contravenţionale întemeiate pe dispoziţiile O.G. nr. 15/2002, deoarece legiuitorul nu a considerat că aceste cereri fac parte din materia contenciosului administrativ şi fiscal, ci au o identitate proprie, chiar legiuitorul făcând distincţie între cele două materii în secţiunea a II - a din acelaşi act normativ, secţiune intitulată „modificarea şi completarea unor acte normative în materia contravenţională şi în materia contenciosului administrativ şi fiscal”.
Pe cale de consecinţă, dispoziţiile art. 23 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 2/2013 nu sunt incidente în cauză, sens în care dispoziţiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 îşi păstrează aplicabilitatea, pentru cauzele având ca obiect plângere contravenţională întemeiată pe dispoziţiile O.G. nr. 15/2002 introduse la instanţă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013.
Raportat la circumstanţele cauzei, faţă de prevederile legale susmenţionate, Înalta Curte constată că locul săvârşirii contravenţiei, reţinute în sarcina petentului este localitatea Seaca, judeţul Vâlcea, localitate aflată în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Brezoi şi, prin urmare, instanţa competentă să soluţioneze pricina este această judecătorie.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Brezoi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul F.M.V. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R., în favoarea Judecătoriei Brezoi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6382/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 6386/2013. Contencios. Conflict de... → |
|---|
