ICCJ. Decizia nr. 6411/2013. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6411/2013
Dosar nr. 39587/3/2010
Şedinţa publică de la 27 septembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 18 august 2010, pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamantul S.E.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale:
- să se constate că îndeplineşte condiţiile de eligibilitate pentru primirea sprijinului financiar nerambursabil acordat prin măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri,
- să se constate dreptul său de a solicita sprijinul financiar nerambursabil începând din luna martie 2009,
- să se constate că dosarul cererii de finanţare a fost depus în interiorul termenului de 12 luni,
- să se anuleze pct. 84 al Raportului de contestaţii publicat la 9 iunie 2010 pe site-ul ADRP.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în sesiunea din toamna anului 2009 a depus Dosarul cererii de finanţare pe Măsura 112 - "Instalarea tinerilor fermieri", care a fost înregistrat la OJPDRP Alba sub nr. F112010970100141, cu scopul de a-şi dezvolta exploataţia agricolă prin achiziţionarea unui tractor.
Cererea depusă a fost verificată sub aspectul conformităţii de experţii OJPDRP Alba care au efectuat vizita pe teren pentru verificarea conformităţii cererii de finanţare, iar prin fişa de solicitare nr. 1815 din 8 februarie 2010 au solicitat informaţii suplimentare.
A răspuns punctual la toate solicitările O.J.P.D.R.P. Alba.
Prin Notificarea nr. 527 din 19 aprilie 2010 a fost informat că proiectul depus de el nu a fost selecţionat pentru finanţare, neîndeplinind criteriile de eligibilitate de la pct. 1.6 din E31, fără însă a se explicita care este condiţia de eligibilitate neîndeplinită, care este conţinutul concret al pct. 1.6 şi ce este E31.
A mai arătat că s-a instalat pentru prima dată ca fermier în calitate de conducător-şef al unei exploataţii agricole cu dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE, în luna martie 2009, prin preluarea unei suprafeţe de 0,5 ha teren din exploataţia agricolă pe care a folosit-o înainte împreună cu părinţii şi pe care a început să o exploateze singur, înfiinţând şi o cultură de plante ornamentale (Thuia - diverse specii) pe o suprafaţă de 0,22 ha, având o pepiniera pe 0,28 ha.
Este adevărat că a fost înscris în Registrul fermierilor de la APIA în anul 2005, însă acesta nu înseamnă că a fost instalat ca şi fermier în sensul definiţiei din Ghidul solicitantului.
A mai susţinut că, înainte de aceasta dată, deşi se ocupa de agricultură şi era înregistrat în Registrul Fermelor la APIA şi la Registrul agricol, nu era instalat ca şi tânăr fermier în înţelesul Ghidului solicitantului pentru accesarea Măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri" Versiunea 1 din 27 noiembrie 2008, deoarece exploataţia agricolă comună cu părinţii săi avea o dimensiune economică de numai 2,74 UDE, adică o dimensiune economică ce nu permitea accesarea fondurilor pe Măsura 112.
În final a arătat că dreptul său de a solicita şi de a beneficia de sprijinul financiar nerambursabil acordat pe Măsura 112 s-a născut la data la care exploataţia agricolă a atins dimensiunea de minim 6 UDE, adică începând cu luna martie 2009, data înfiinţării culturii de plante ornamentale.
La 20 aprilie 2011, pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (denumită în continuare A.P.D.R.P.) a depus întâmpinare, invocând excepţia lipsei competentei materiale a Tribunalului Bucureşti.
Prin Sentinţa civilă nr. 1934 din 12 mai 2011, Tribunalul Bucureşti a declinat competenţa soluţionării cauzei la Curtea de Apel Bucureşti.
La 2 noiembrie 2011, reclamantul a depus o cerere completatoare, solicitând:
- să se dispună anularea deciziei comunicată prin Notificarea solicitantului privind neeligibilitatea Cererii de finanţare nr. 527 din 19 aprilie 2010, emisa de Oficiul Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Alba, prin care a fost respinsă cererea sa de finanţare, înregistrată la OJPDRP cu numărul F112010970100141;
- să se dispună anularea Deciziei nr. 7388 din 10 iunie 2010 emisă de Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - Serviciul Evaluare Contractare, prin care a fost respinsă contestaţia formulată de reclamant împotriva deciziei de respingere a cererii de finanţare înregistrată cu numărul F112010970100141;
- să se dispună anularea deciziei Comisiei de Contestaţii având nr. 61424 din 8 iulie 2010, emisă de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de management, prin care a fost respinsă contestaţia sa depusă la OJPDRP Alba sub nr. 572 din 26 aprilie 2010 şi contestaţia depusă la CRPDRP Alba sub nr. 4558 din 30 aprilie 2010.
- în subsidiar, în măsura în care se va respinge capătul de cerere din cererea de chemare în judecată privind obligarea pârâtei la încheierea contractului de finanţare şi virarea în contul său a sprijinului financiar nerambursabil, a solicitat constatarea îndeplinirii de către el a condiţiilor prevăzute de Ghidul Solicitantului Versiunea 1 din 27 noiembrie 2008, în vigoare la data depunerii de către reclamant a Cererii de Finanţare înregistrată cu numărul F112010970100141 de către Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Alba, şi pe cale de consecinţă, să fie obligată Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Alba la continuarea procedurii de evaluare a cererii de finanţare de la etapa a II-a, respectiv "Verificarea condiţiilor minime de acordare a sprijinului", avându-se în vedere condiţiile cerute de Ghidul Solicitantului la data depunerii cererii de finanţare.
În ceea ce priveşte prejudiciul suferit de reclamant prin respingerea cererii de finanţare ca neconformă, şi-a rezervat dreptul de a solicita repararea pierderilor suferite pe cale separată.
Pârâta a depus întâmpinare la cererea precizatoare, invocând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a A.P.D.R.P. în raport de capătul 3 al cererii completatoare, emitentul deciziei de soluţionare a contestaţiei formulată de către Reclamant sub nr. 4558 din 30 aprilie 2010 împotriva Notificării solicitantului privind neeligibilitatea Cererii de finanţare nr. 527 din 19 aprilie 2011 fiind Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală prin Autoritatea de Management pentru PNDR.
La 20 ianuarie 2012, pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Prin Sentinţa civilă nr. 1516 din 2 martie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a APDRP pe capătul 3 de cerere privind anularea deciziei Comisiei de contestaţii nr. 61424 din 8 iulie 2010.
A respins capătul de cerere privind anularea deciziei Comisiei de contestaţii nr. 61424 din 8 iulie 2010 împotriva pârâtei Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
A respins excepţia lipsei procedurii prealabile şi excepţia inadmisibilităţii ca neîntemeiate.
A respins cererea formulată de reclamantul S.E.I., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Pentru excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a APDRP s-a avut în vedere împrejurarea că Decizia nr. 61924 din 8 iulie 2010 contestată prin petitul 3 din acţiune a fost emisă de comisia de contestaţii ce funcţionează în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Referitor la excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile s-a reţinut că potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, prevederile referitoare la procedura plângerii prealabile sunt aplicabile şi în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicţională, iar partea nu a optat pentru aceasta.
- Din interpretarea per a contrario a acestui text de lege rezultă că, dacă partea a optat pentru procedura administrativ-jurisdicţională nu mai este necesară plângerea prealabilă. Cum, în speţă, reclamantul a optat pentru procedura administrativ-jurisdicţională, în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, excepţia lipsei procedurii prealabile este neîntemeiată.
Excepţia inadmisibilităţii, acţiunii pentru capătul de cerere având ca obiect constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute în Ghidul solicitantului versiune 1 din 27 noiembrie 2008, data formulării cererii a fost respinsă de judecătorul fondului în considerarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora se poate adresa instanţei de contencios administrativ orice persoană vătămată într-un drept sau interes legitim, instanţa de contencios administrativ având posibilitatea să recunoască dreptul pretins de reclamant.
- Pe fondul cauzei, s-a reţinut că în sesiunea din toamna anului 2009 reclamantul a depus la dosarul de finanţare pe măsura 112 „instalarea tinerilor fermieri” care a fost înregistrat la OJPDRP Alba sub nr. F112010970100141 în scopul de a-şi dezvolta exploataţia agricolă din achiziţionarea unui tractor.
În urma verificării criteriilor de eligibilitate, reclamantului i-a fost comunicat prin actul contestat că proiectul nu îndeplineşte criteriul de eligibilitate 7.6 - „solicitantul se încadrează în termenul maxim de 12 luni de la instalării„ întrucât cererea fost depusă peste acest termen. Instalarea şi înfiinţarea exploataţiei a avut loc la data 6 octombrie 2005 când primeşte numărul unic de identificare în registrul fermelor R0248340549, iar cererea a fost formulată abia în toamna anului 2009.
Verificând dacă acest act a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie şi dacă prin emiterea lui s-a produs o vătămare a dreptului subiectiv sau a interesului legitim a reclamantului instanţa de fond a constatat că eligibilitatea solicitantului a fost verificată cu respectarea etapelor şi procedurilor impuse CE prevăzute în manualele de proceduri şi în Ghidul solicitantului, iar în raport de criteriile prevăzute în cuprinsul acestor documente, în mod temeinic şi legal s-a stabilit că proiectul reclamantului nu îndeplineşte condiţiile de eligibilitate.
A mai reţinut instanţa de fond că şi în situaţia în care dosarul cererii de finanţare ar fi fost declarat eligibil, acest lucru nu ar fi avut ca rezultat semnarea contractului de finanţare, şi proiectul ar fi fost supus etapei următoare de verificare a îndeplinirii criteriilor de selecţie.
Dacă ar fi fost declarat eligibil şi selectat pentru finanţare reclamantul ar fi primit doar o parte -60% din sprijinul financiar, restul urmând a fi acordat numai dacă cele înscrise în planul de acţiune ar fi fost realizate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul S.E.I. solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.
Susţine că hotărârea primei instanţe conţine interpretări eronate asupra aspectelor deduse judecăţii, în condiţiile în care din probele administrate în cauză a demonstrat că s-a instalat pentru prima dată ca fermier în calitate de conducător şef al unei exploataţii agricole cu dimensiunea economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE, numai în luna martie 2009 prin preluarea unei suprafeţe de 0,5 ha teren în exploataţia agricolă pe care a folosit-o înainte împreună cu părţii şi pe care a început să o exploateze singur, înfiinţând o cultură de plante ornamentale (thuia de diverse specii) pe o suprafaţă de 0,22 ha având şi o pepinieră de 0,28 ha.
Nu contestă că a fost înscris în Registrul fermierilor de la APIA în anul 2005, însă aceasta nu înseamnă că a fost instalat ca fermier în sensul definiţiei din Ghidul solicitantului. Astfel, potrivit acestui document instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiinţare şi/sau preluare prin transfer de proprietate şi/sau arendă, concesionare a unei exploataţii agricole între 6 - 40 UDE, pentru prima dată în calitate de conducător şef de exploataţie.
Exploataţia agricolă pe care o conduce a atins această dimensiune numai în luna martie 2009 şi numai de la această dată s-a născut dreptul lui de a solicita şi beneficia de sprijinul financiar nerambursabil acordat pe măsura 112.
Aceeaşi interpretare se regăseşte şi în cuprinsul întâmpinării formulate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Pescuit pag. 8 paragraf 5 unde se menţionează că „aşa cum se arată expres şi în Ghidul solicitantului data instalării tânărului fermier este data ultimei înregistrări operate pentru sectorul vegetal în registrul fermierilor de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură prin care se dovedeşte că dimensiunea exploataţiei agricole este cuprinsă între 6 - 40 UDE„.
Reclamantul mai precizează că pentru înscrierea în Registrul fermierilor nu este necesară nici o condiţie cu privire la unităţile economice, acestea fiind doar caracteristice pentru acest tip de proiect.
În continuare, face referire la istoricul înscrierilor în Registrul unic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură prezentat şi în faţa instanţei de fond date pe care le consideră necesare pentru aprecierea condiţiilor de eligibilitate.
Înţelege să dea o definiţie noţiunii de dimensiune economică (UDE) ca fiind unităţii de măsură specifice şi folosite doar de APDRP în stabilirea eligibilităţii exploataţiilor din punct de vedere al dimensiunii economice, dimensiuni care au suferit în decursul anilor 2005 - 2008 mai multe modificări, toate aceste modificări fiind avute în vedere la verificarea eligibilităţii proiectului.
Intimaţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Pescuit au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, menţinerea soluţiei primei instanţe ca temeinică şi legală.
În cuprinsul întâmpinării se subliniază faptul că instanţa de fond a făcut o corectă apreciere asupra modalităţii în care a fost verificat dosarul de finanţare depus de către reclamant şi că în mod corect s-a stabilit că proiectul nu îndeplineşte condiţiile de eligibilitate câtă vreme nu a fost respectat termenul de 12 luni de la data instalării. Pentru îndeplinirea acestei condiţii de eligibilitate reclamantul ar fi trebuit să anexeze un certificat privind înscrierea în Registrul fermelor, din care să rezulte că prima atribuire a unui număr de identificare în acest registru s-a făcut cu mai puţin de 12 luni înainte de depunerea cererii de finanţare. Din datele înscrise în istoricul ataşat acestui certificat rezultă că la data depunerii cererii de finanţare reclamantul activa ca responsabil de exploataţie încă din anul 2005.
Se face o prezentare detaliată a tuturor condiţiilor necesare a fi îndeplinite de către fiecare solicitant pentru a beneficia de finanţarea prevăzută prin măsura 112 şi se descrie procedura de selecţie ce se impune a fi urmată, pentru a demonstra că proiectul reclamantului a fost verificat cu respectarea normelor legale în materie, actul emis în soluţionarea cererii reclamantului este temeinic şi legal şi că prin emiterea lui nu s-au vătămat drepturile subiective sau interesele legitime ale reclamantului.
Examinând sentinţa recurată în raport de motivele invocate şi în limitele prevăzute art. 3041 C. proc. civ., instanţa constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Măsura 112 - instalarea tinerilor fermieri, în baza căreia reclamantul a solicitat o finanţare nerambursabilă, face parte din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, ce a fost elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în baza Regulamentului Consiliului CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FADR) cu modificările şi completările ulterioare. La data de 20 februarie 2008 PNDR a fost supusă dezbaterii şi aprobării de către Comisia Europeană în cadrul Comitetului structurilor agricole pentru dezvoltare rurală (COMTET STAR) şi a fost aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. 3831 din 16 iulie 2008.
Potrivit Regulamentului consiliului nr. 1698/2005 cu modificările şi completările ulterioare, misiunea FEADR este de a contribui la promovarea unei dezvoltări durabile în întreaga Comunitate, venind în completarea politicilor de piaţă şi de susţinere a veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune, a politicii de coeziune şi a politicii în domeniul pescuitului.
Prin Măsura 112 instalarea tinerilor fermieri s-a urmărit: îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă; îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură; creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri; creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii.
Pentru a beneficia de sprijinul financiar prevăzut prin această măsură solicitantul trebuie să depună o cerere de finanţare pentru solicitarea sprijinului de instalare în maximum 12 luni de la data instalării. Data instalării coincide cu data ultimei înregistrări operată pentru sectorul vegetal în Registrul unic de identificare de la APIA sau pentru sectorul zootehnic în Registrul exploataţiei al ANSVSA.
În sesiunea anului 2009, reclamantul a depus o cerere de finanţare pe baza acestei măsuri în scopul de a dezvolta exploataţia agricolă prin achiziţionarea unui tractor, cererea fiindu-i respinsă pe considerentul că nu se încadrează în termenul maxim de 12 luni de la data instalării.
S-au avut în vedere la soluţionarea cererii şi pronunţarea acestei soluţii datele din certificatul privind înscrierea la APIA în Registrul fermierilor nr. 4834 din 23 noiembrie 2009 din care rezultă că reclamantul şi-a înfiinţat pentru prima dată exploataţia agricolă la data de 6 octombrie 2005, când a primit numărul unic de identificare în registrul fermelor R0248340549, deci cu aproximativ 4 ani înainte de depunerea cererii de finanţare.
Reclamantul nu contestă aceste date dar susţine că termenul de 12 luni nu se calculează de la data înfiinţării exploataţiei agricole, ci de la data la care această exploataţie ajunge la dimensiunea economică cuprinsă între 6 - 40 UDE (Unităţi de Dezvoltare Economică). Aceste unităţii sunt specifice şi folosite doar de APDRP în stabilirea eligibilităţii exploataţiilor din punct de vedere al dimensiunii economice. Exploataţia pe care o deţine a ajuns la dimensiunea economică solicitată prin măsura 112 (6 - 40 UDE) numai în cursul anului 2009 astfel că se încadrează în criteriul de eligibilitate 7.4 - solicitantul să se încadreze în termenul de maxim 12 luni de la data instalării.
Aceste susţineri ale reclamantului sunt nefondate întrucât condiţia impusă solicitanţilor măsurii 112 de a depune cererea de finanţare în intervalul de maxim 12 luni de la data instalării trebuie interpretată şi înţeleasă pornind de la însăşi logica stabilirii obiectivelor generale ale întregului program naţional de dezvoltare rurală, aceea de a contribui la promovarea unei dezvoltări durabile în întreaga comunitate, venind în completarea politicilor de piaţă şi de susţinere a veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune a politicii de coeziune şi a politicii în domeniul pescuitului.
Măsura 112 este doar o componentă a programului şi a fost creată pentru a veni în sprijinul tinerilor fermieri care se instalează pentru prima dată ca şefi a unei exploataţii agricole, scopul acestei măsuri fiind acela de creştere a numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă de şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţia.
Astfel măsura 112 se adresează doar activităţii de instalare în calitate de şef de exploataţie agricolă acest aspect rezultând şi din modalitatea în care este repartizată finanţarea: 60% la momentul instalării şi 40% după îndeplinirea acţiunilor prevăzute în Planul de afaceri.
De altfel, reclamantul prin cererea de finanţare solicită sprijin pentru dezvoltarea exploataţiei prin achiziţionarea unui tractor ori pentru dezvoltarea şi extinderea exploataţiei există alte forme de sprijin financiar prevăzute în programul naţional de dezvoltare rurală ce pot fi accesate.
Pentru toate aceste considerente se apreciază că cererea de finanţare formulată de către reclamant a fost soluţionată în limitele competenţei recunoscute pârâtelor în acest domeniu, în concordanţă cu prevederile legale în materie, reclamantul nefiind în măsură să demonstreze vătămarea unui drept sau interes legitim astfel că, motivele de recurs invocate în cererea de recurs şi care pot fi încadrate în cele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., apar ca fiind nefondate urmând a fi respinse în condiţiile prevăzute de art. 312 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 316 din acelaşi cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.E.I. împotriva Sentinţei civile nr. 1516 din 2 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 septembrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 6405/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 6088/2013. Contencios → |
---|