ICCJ. Decizia nr. 6441/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6441/2013
Dosar nr. 1428/54/2012
Şedinţa de la 1 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Dolj la data de 2 aprilie 2012, reclamantul V.C.C., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurala şi Pescuit - Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 4 Sud Vest Oltenia, a solicitat anularea Notificării nr. 4656 din 15 martie 2012, menţinerea ca legală şi temeinică a Notificării nr. 4480 din 10 decembrie 2011, obligarea pârâtei la punerea în aplicare a Notificării nr. 622 din 7 februarie 2012 şi obligarea pârâtei la semnarea Contractului de finanţare.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a formulat în cadrul măsurii 112 cerere de finanţare cu titlul «Instalarea tânărului fermier V.C.C. pentru prima data ca şef de exploataţie vegetală în localitatea Carpen, judeţul Dolj», înregistrată sub nr. F 112011141700123.
Pe baza înscrisurilor depuse şi ca urmare a verificărilor efectuate pe teren, a fost înştiinţat, prin Notificarea nr. 4480 din 10 decembrie 2011, că proiectul depus a fost declarat eligibil şi punctat cu 20 de puncte pentru criteriul S 4, reţinându-se că solicitantul face parte dintr-o formă asociativă recunoscută conform legislaţiei în vigoare, respectiv «Magdistar cooperativa agricolă» constituită conform Legii nr. 566/2004. Această Notificare a fost confirmată şi întărită de Notificarea privind selectarea cererii de finanţare şi semnarea Contractului de finanţare nr. 622 din 7 februarie 2012.
Ulterior, prin Notificarea nr. 4656 din 15 martie 2012 emisă de APDRP, contestată în cauza, s-au acordat 0 puncte, considerându-se că nu face parte dintr-o cooperativă agricolă pe motiv că documentele depuse în cadrul proiectului nu ar respecta prevederile Ghidului Solicitantului.
A precizat reclamantul că, în Ghidul Solicitantului în vigoare la momentul când s-a făcut documentaţia pentru sesiunea din iulie 2011, la criteriul de selecţie nr. 4 se prevedea astfel: «pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecţie, solicitantul ataşează la cererea de finanţare documente prin care să demonstreze că acesta este membru al uneia dintre următoarele forme asociative, cu condiţia ca solicitantul să facă parte dintr-o asociaţie în domeniul proiectului.
Sub acest aspect, reclamantul a arătat că a depus toate aceste acte, inclusiv cererea de aderare vizată de Consiliul de administraţie şi aprobată de Adunarea Generală, înscrisuri care dovedesc în mod neîndoielnic calitatea de membru cooperator al Magdistar cooperativa agricola.
în ceea ce priveşte reevaluarea efectuată de către pârâtă, reclamantul o consideră a fi un abuz, întrucât chiar în Ghidul solicitantului, la pagina 24, se arată că «Aprobarea Directorului General al Autorităţii de Management pentru PNDR reprezintă decizia finală asupra selecţiei proiectelor care îndeplinesc condiţiile minime pentru finanţare», astfel că, Notificarea nr. 622 din 7 februarie 2012 reprezintă în cazul proiectului reclamantului decizia finală.
A mai arătat, de asemenea, că a îndeplinit toate obligaţiile asumate, iar după primirea Notificării nr. 622 s-a autorizat conform O.G. nr. 44/2008 şi în data de 13 februarie 2012 a depus toate documentele solicitate de APDRP, urmând ca în termen de 15 zile să fie chemat pentru semnarea contractului de finanţare.
Prin întâmpinarea formulată la data de 14 mai 2012, pârâta Agenţia de Plaţi pentru Dezvoltare Rurala şi Pescuit a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 941 din 15 octombrie 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul V.C.C. în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 4 Sud Vest Oltenia, a dispus anularea Notificării nr. 4656 din 15 martie 2012 şi a obligat pârâta la încheierea contractului de finanţare cu reclamantul.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că atât Notificarea nr. 4480 din 10 decembrie 2011, cât şi Notificarea nr. 622 din 7 februarie 2012 au caracterul unor acte administrative, au intrat în circuitul civil prin comunicarea lor către reclamant şi, în consecinţa, sunt supuse principiului irevocabilităţii actelor administrative. Astfel, instanţa retine că aceste acte administrative nu mai pot fi revocate prin manifestarea unilaterală de voinţă a pârâtei, în sensul contrar.
În considerarea acestui principiu, actele administrative rectificative contestate de reclamant nu pot fi apreciate ca valabile.
Nota internă nr. 3570 din 14 februarie 12 este dată pentru o abordare unitară a criteriului de selecţie S4, însă aplicarea ei în cazul reclamantului este retroactivă, după ce acestuia i s-a notificat, la data de 12 decembrie 11, eligibilitatea şi acordarea punctajului de 20 la criteriul S4.
Această nota internă nu constata fraude, însă interpretarea dată de către pârâtă, prin notificarea solicitantului privind modificarea punctajului aferent criteriilor de selecţie nr. 4656 din 15 martie 2012 este incorectă.
Instanţa de fond a apreciat că verificarea se realizează conform ghidului valabil la momentul iulie 2011, nu a unui alt ghid din noiembrie 2011, ale cărui cerinţe reclamantul nu mai putea să le îndeplinească.
Condiţiile de accesare şi eligibilitatea se verifică la momentul depunerii proiectului (a cererii de accesare şi a dosarului) în funcţie de criteriile în vigoare la acel moment, care erau previzibile şi accesibile reclamantului şi faţă de care acesta a putut să-şi conformeze conduita.
Aplicarea cerinţelor unui ghid ulterior, pentru documente pe care reclamantul le-a depus conform ghidului din iulie 2011, nu este legală.
În consecinţă, s-a apreciat că suplimentarea de către pârâtă a cerinţelor în afara solicitărilor din ghidul valabil în sesiunea iulie 2011 nu poate fi apreciată ca legală de către instanţă.
De asemenea, instanţa de fond a reţinut şi lipsa de inconsecvenţă a pârâtei în motivarea rectificării punctajului şi în respingerea contestaţiei, justificările fiind diferite, aceasta nemaisusţinând încălcarea de către reclamantă a prevederilor Ghidului solicitantului, ci a dispoziţiilor Legilor cooperative nr. 566/2004, deşi pârâta nu are competenţa să analizeze semnături şi să se bazeze pe suspiciuni proprii.
3. Recursul
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în temeiul art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
În ceea ce priveşte primul motiv de recurs, recurenta-pârâtă a susţinut că în mod greşit a fost respinsă de către instanţa de fond excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 4 Sud Vest Craiova, întrucât, raportat la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din O.U.G nr. 13/2006, singura instituţie care poate deţine calitate procesuală pasivă este Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, iar nu instituţiile din subordine care nu au personalitate juridică.
A susţinut, de asemenea, că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra excepţiei prematurităţii acţiunii.
În ceea ce priveşte al treilea motiv de recurs, acesta vizează greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale incidente speţei, cât şi interpretarea eronată a probelor administrate.
Astfel, referitor la proiectul intimatului-reclamant, recurenta-pârâtă a arătat că, în cadrul reverificării criteriului de selecţie S4, s-a constatat că cererea de aderare a solicitantului la Cooperativa Agricolă Magdistar nu era avizată de consiliul de administraţie, ci numai de preşedintele acesteia, fiind încălcate prevederile art. 16 din Legea nr. 566/2004, solicitantul nedemonstrând calitatea sa de membru al cooperativei agricole.
Pentru a îndeplini condiţiile cerute de criteriul S4, intimatul-reclamant ar fi trebuit să depună cererea de aderare avizată de consiliul de administraţie şi aprobată de adunarea generală. Or, urmând strict dispoziţiile Ghidului solicitantului, cât şi cele ale Legii nr. 566/2004, documentaţia privind demonstrarea aderării la o formă asociativă s-a dovedit a fi insuficientă şi irelevantă.
Prin urmare, Notificarea nr. 4656 din 15 martie 2012 este temeinică şi legală, neexistând vicii care să conducă la constatarea nulităţii acesteia.
De asemenea, s-au constatat o serie de nereguli cu privire la existenţa unor diferenţe între semnăturile aplicate pe cererea de aderare şi semnăturile membrilor fondatori din Statutul cooperativei, iar adeverinţa care demonstrează calitatea de membru a fost emisă anterior cererii de aderare.
În drept, recurenta-pârâtă a invocat dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, art. 304 pct. 9, art. 3041 C. proc. civ., O.U.G. nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, cu modificările şi completările ulterioare; Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, disponibil pe site-ul ww.apdrp.ro sau www.madr.ro; Decizia nr. C(2008)3831, decizie notificată ulterior României prin Adresa nr. 204671 din 17 iulie 2008; Ghidul solicitantului aferent Măsurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri", din cadrul PNDR, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 720 din 28 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare; H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din FEADR prin PNDR, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 566/2004 a cooperaţiei agricole; Ordinul nr. 28/3101.2011 emis de M.A.D.R.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate de recurenta-pârâtă şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
În ceea ce priveşte motivul de recurs vizând greşita respingere de către prima instanţă a excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 4 Sud Vest Craiova, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondat.
În cadrul unui litigiu de contencios administrativ, calitate procesuală pasivă are în principiu, autoritatea sau instituţia publică emitentă a actului administrativ contestat.
Pârâta Centrul Regional 4 SV Craiova are calitatea de emitent al Notificării nr. 4656 din 15 martie 2012 a cărei anulare se solicită, astfel că poate sta în judecată în nume propriu, chiar dacă nu are personalitate juridică.
Autoritatea publică este definită de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 ca fiind orice organ de stat sau al unităţilor administrativ teritoriale care acţionează în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public.
În materia contenciosului administrativ nu este relevantă personalitatea juridică a autorităţii publice astfel definite, ci capacitatea ei de drept administrativ, constând în aptitudinea prevăzută de lege de a realiza prerogative de putere publică, asigurând organizarea executării şi executarea în concret a legii.
Capacitatea de drept administrativ conferă capacitate autorităţii publice de a sta în proces, indiferent dacă are sau nu personalitate juridică.
Privitor la omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa asupra prematurităţii acţiunii, Înalta Curte observă că la dosarul cauzei există răspunsul recurentei-pârâte dat în soluţionarea contestaţiei, înregistrat sub nr. 1750 din 7 mai 2012.
Prin urmare, constată că această problemă nu mai subzista la momentul soluţionării cauzei, astfel că susţinerea recurentei vizând acest aspect este neîntemeiată.
Pe fondul cererii, Înalta Curte reţine că măsurile dispuse de autoritatea competentă au fost motivate pe împrejurarea că documentele depuse de intimatul-reclamant nu respectă prevederile Ghidului solicitantului şi au fost dispuse după ce, în urma unei prime verificări şi evaluări a cererii de finanţare, prin Notificarea nr. 4480 din 10 decembrie 2011, solicitantul a fost înştiinţat că programul este eligibil, fiind punctat cu 20 puncte, iar ulterior a fost emisă notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finanţare şi semnarea contractului de finanţare, înregistrată la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit-Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit (CRPDRP) 4SV Oltenia cu nr. 622 din 7 februarie 2012.
Cerinţa depunerii unor documente care nu erau cuprinse în Ghidul Solicitantului în vigoare la data depunerii cererii de finanţare - 29 iulie 2011 este nelegală, încălcând principiul neretroactivităţii legii civile, cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă.
Astfel, cererea de avizare vizată de consiliul de administraţie şi aprobată de adunarea generală nu fac parte dintre documentele pe care reclamanta avea obligaţia să le depună.
Prima instanţă a reţinut corect că nota internă nr. 3570 din 14 februarie 2012, emisă în vederea unei abordări unitare a criteriului de selecţie S4, este ulterioară notificărilor menţionate mai sus şi nu face referire la existenţa unor suspiciuni de fraudă care să justifice reverificarea documentaţiei.
Fără a nega atribuţia de control a autorităţii emitente ori dreptul său de apreciere în evaluarea proiectelor depuse pentru accesarea fondurilor structurale, Înalta Curte consideră relevantă împrejurarea că stabilirea punctajului iniţial, în etapa verificării eligibilităţii proiectului, nu a fost cauzată sau favorizată în vreun fel de comportamentul solicitantului, care a depus documentaţia cu care tindea la demonstrarea apartenenţei la o structură agricolă asociativă, iar reverificarea nu s-a fundamentat pe date sau împrejurări noi, care să justifice o soluţie radical diferită.
În acest context, măsura administrativă dispusă de autoritatea emitentă întruneşte elementele unei exercitări abuzive a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, având un evident caracter excesiv, disproporţionat în raport cu împrejurările pe care s-a întemeiat şi cu interesul public urmărit.
Aşa cum s-a reţinut în mod constant şi în jurisprudenţa CJUE, ţinând cont de tradiţiile constituţionale comune statelor membre, măsurile şi restricţiile impuse de autorităţile publice trebuie să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate şi să nu afecteze în mod disproporţionat drepturile şi interesele legitime ale destinatarului (e.g Hotărârea din 13 decembrie 1979, Hanur c. Land Rheinland-Pfalz, C-44/79; Hotărârea din 24 septembrie 1985, The Queen, ex parte E.D.&F.Man (Sugar) LTD c. Intervention Board for Agricultural Produce, C-181/84.
Având în vedere toate considerentele reţinute, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit împotriva Sentinţei nr. 941 din 15 octombrie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6512/2013. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 6445/2013. Contencios → |
|---|
