ICCJ. Decizia nr. 649/2013. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 649/2013
Dosar nr. 9970/2/2010
Şedinţa publică de la 8 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Procedura derulată de prima instanţă
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a chemat în judecată pe pârâtul N.C., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să constate calitatea pârâtului de colaborator al securităţii.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, întrucât pârâtul a furnizat informaţii care se refereau la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar acestea au încălcat dreptul de exprimare, libertatea opiniilor şi dreptul la viaţă privată.
În întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii reclamantului, cu motivarea că nu a semnat angajament cu securitatea, cu toate că reprezentanţii acesteia au încercat să îl recruteze, prima dată când avea vârsta de 17 ani şi era elev la liceul din Costeşti, judeţul Argeş, iar a doua dată când satisfăcea stagiul militar. Pârâtul a mai arătat că nu a semnat nicio notă informativă şi nu a transmis nicio informaţie cu privire la colegii săi (a se vedea filele 53-58 dosar).
Pârâtul N.C., a formulat cerere reconvenţională în care a solicitat obligarea reclamantei la plata de daune morale în sumă de 50.000 lei şi la publicarea hotărârii judecătoreşti favorabile într-un ziar de circulaţie naţională.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri la solicitarea ambelor părţi.
Pârâtul a formulat note scrise (filele 111-115 dosar fond).
Hotărârea Curţii de Apel,
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 6494 din 07 noiembrie 2011, a admis acţiunea reclamantului C.N.S.A.S. şi a constatat calitatea pârâtului de colaborator al securităţii.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, faptul că, în speţă, sunt întrunite condiţiile cumulative impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008.
În concret, instanţa a arătat faptul că, din analiza rapoartelor depuse la dosar şi menţionate în nota de constatare, rezultă că pârâtul a furnizat informaţii care se pot încadra în textul legal anterior individualizat.
În opinia judecătorului fondului, împrejurarea că pârâtul avea la data recrutării de către securitate, nu prezintă nicio relevanţă juridică, întrucât O.U.G. nr. 24/2008 are în vedere persoanele care la data colaborării cu instituţia aflată în discuţie împliniseră vârsta de 16 ani.
În raport de soluţia pronunţată pe acţiunea principală, curtea de apel a apreciat că nu sunt temeiuri pentru admiterea cererii reconvenţionale.
Recursul declarat de pârâtul N.C.
În recursul său, pârâtul a solicitat modificarea sentinţei, în sensul respingerii acţiunii reclamantului.
3.1. În primul motiv de recurs, întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurentul susţine că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
Recurentul arată că prima instanţă şi-a însuşit situaţia de fapt prezentată de reclamantul C.N.S.A.S., fără a răspunde la apărările sale formulate în cadrul întâmpinării depuse la dosar.
3.2. În cel de-al doilea motiv de recurs, încadrat în drept în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul a susţinut faptul că sentinţa contestată este dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, partea a arătat că cele două condiţii impuse de norma anterior individualizată nu sunt întrunite, în condiţiile în care la dosarul cauzei nu există nicio notă informativă semnată de aceasta.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului.
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent şi a apărărilor cuprinse în întâmpinare, dar şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.
Argumentele de fapt şi de drept relevante,
Intimatul-reclamant C.N.S.A.S. a investit instanţa de contencios administrativ cu acţiunea având ca obiect constatarea calităţii pârâtului N.C. de colaborator al securităţii.
Verificările au fost efectuate de intimatul-reclamant din oficiu, în temeiul prevederilor art. 3 lit. c) coroborat cu art. 5 alin. (1), teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, având în vedere funcţia publică ocupată de pârât.
După finalizarea acestor verificări, recurentul-reclamant a întocmit nota de constatare nr. S/DI/I/3645 din 23 noiembrie 2009 (filele 18-19 dosar fond), în baza căreia a sesizat instanţa de contencios administrativ cu prezenta acţiune în constatarea calităţii intimatului-pârât de colaborator al securităţii, acţiune la care a ataşat înscrisurile doveditoare.
Prima instanţă, în urma analizării actelor depuse la dosar, a ajuns la concluzia că, în speţă, sunt îndeplinite ambele condiţii impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008.
Această concluzie nu este împărtăşită de instanţa de control judiciar pentru motivele care vor fi prezentate în continuare.
Textul normativ aflat în discuţie instituie două condiţii pentru dobândirea calităţii de colaborator al securităţii:
1) Persoana să fi furnizat organelor de securitate „informaţii, indiferent sub ce formă, precum şi note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii securităţii”.
2) Informaţiile furnizate să denunţe activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Pe aspectul îndeplinirii acestor condiţii, instanţa de control judiciar reţine faptul că, într-adevăr, intimatul a fost recrutat în calitate de colaborator al securităţii la data de 20 august 1974.
Recurentul a semnat angajamentul având un nume conspirativ de colaborator (fila 38 dosar fond).
Din materialul probator administrat în cauză rezultă faptul că informaţiile furnizate Securităţii de către intimat nu au vizat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Astfel singurul document care face referire la activitatea de „colaborator” a intimatului, întocmit la data de 30 octombrie 2977 şi denumit „notă de analiză a colaboratorului” consemnează faptul că acesta „a furnizat materiale informative şi pentru unii colegi care poartă corespondenţă cu persoane din Franţa”, însă „o parte negativă a colaboratorului a fost aceea că materialul scris a fost telegrafic, nu o notă dezvoltată şi amănunţită”. În plus, în cadrul aceluiaşi document se apreciază faptul că „nu sunt exploatate suficient posibilităţile informative ale celui în cauză” (a se vedea fila 39 dosar fond).
Ca atare, o astfel de informare, prin conţinutul său, nu dezvăluia o activitate potrivnică regimului totalitar comunist, după cum nu se poate reţine nici că ar fi vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Mai mult decât atât, instanţa de control judiciar reţine faptul că recurenta nu a depus la dosar nicio notă informativă semnată de intimat pentru a justifica calitatea acestuia de colaborator al securităţii.
În cadrul probatorului, recurenta a prezentat doar o serie de înscrisuri, respectiv referate cu propuneri de recrutare a intimatului, cu verificările efectuate în acest sens, precum şi note în legătură cu profilul său moral (a se vedea filele 27-34 dosar fond).
Faţă de cele anterior prezentate, Înalta Curte constată că este fondat motivul de recurs reglementat de art. 304 pct., 9 C. proc. civ.
Faţă de soluţia pronunţată pe acest motiv de recurs, instanţa de control judiciar apreciază că nu se mai impune analizarea motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pe cale de consecinţă, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 20 şi art. 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, va admite recursul, va modifica sentinţa atacată, în sensul că va respinge ca neîntemeiată acţiunea reclamantului C.N.S.A.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul N.C. împotriva sentinţei civile nr. 6494 din 7 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată şi în fond respinge acţiunea reclamantului C.N.S.A.S., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 648/2013. Contencios. Contract administrativ.... | ICCJ. Decizia nr. 667/2013. Contencios → |
|---|
