ICCJ. Decizia nr. 700/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 700/2013
Dosar nr. 1265/40/2011
Şedinţa publică de la 12 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prima instanţă
a) cererea de chemare în judecată
Prin cererea adresată Tribunalului Botoşani, secţia civilă, litigii de muncă, înregistrată sub nr. 1265/40/2011, reclamanta B.T.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Botoşani și Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu handicap, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se anuleze certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 5827 din 30 noiembrie 2010 emis de pârât.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că se consideră nedreptăţită prin emiterea certificatului sus menţionat, deoarece în mod netemeinic s-a apreciat că nu se încadrează pentru a fi pensionată în grad de handicap, fiind diagnosticată cu neoplasm mamar drept.
b) Întâmpinarea formulată în cauză
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat pe cale de excepţie, lipsa competenţei secţiei civile a Tribunalului Botoşani, arătând că potrivit dispoziţiilor art. 902 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap, se stabileşte că împotriva certificatelor de încadrare în grad de handicap se promovează contestaţie la Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Bucureşti, deciziile Comisiei Superioare putând fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ la Curtea de apel.
Reclamanta însă nu a uzat de procedura prealabilă obligatorie şi nu s-a adresat comisiei superioare, a considerat că secţia de contencios a tribunalului trebuie să constate admisibilitatea acţiunii, fiind vorba de contestarea unui act emis de o instituţie locală.
c) Hotărârea Tribunalului,
Prin Încheierea din 12 aprilie 2011, completul de litigii de muncă a admis excepţia necompetenţei materiale a secţiei civile a acestei instanţe şi a înaintat cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Botoşani, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa nr. 2649 din 27 octombrie 2011, Tribunalul Botoşani, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Botoşani şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că potrivit art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap are ca atribuţii stabilirea încadrării în grad şi tip de handicap. Încadrarea sau respingerea încadrării în grad şi tip de handicap se atestă prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare Comisia superioară.
Potrivit art. 902 alin. (4) din acelaşi act normativ, Comisia superioară soluţionează contestaţiile formulate în condiţiile prevăzute de art. 87 alin. (5) la certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap, eliberate de comisiile de evaluare şi emite decizii de încadrare în grad de handicap, în sensul menţinerii sau modificării gradului şi tipului de handicap atestat prin certificatul emis de către comisiile de evaluare.
Conform art. 902 alin. (4), deciziile emise de Comisia superioară pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cererile adresate instanţei fiind scutite de taxa judiciară de timbru.
Astfel, în absenţa unor dispoziţii exprese ale legilor speciale, atributive de competenţă, devin incidente prevederile legii-cadru în materia contenciosului administrativ, Legea nr. 554/2004, iar pornind de la rangul Comisiei superioare de evaluare a persoanelor cu handicap de instituie centrală, curtea de apel este competentă să soluţioneze aceste litigii, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
d) sentinţa şi considerentele Curţii de apel
Prin sentinţa nr. 65 din 22 februarie 2012 Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibilă acţiunea având ca obiect anulare act administrativ formulată de reclamanta B.T.E., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Botoşani, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Direcţia Generală pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi.
Pentru a pronunţa această sentinţă Curtea de apel a reţinut că prin Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 5827 din 30 noiembrie 2010 Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Botoşani a apreciat că reclamanta B.E. nu se încadrează în criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinele nr. 762 din 31 august 2007 al M.M.F.E.S. şi nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P., iar în cuprinsul acestui certificat se menţionează că poate fi contestat în termen de 30 de zile de la comunicare.
Prima instanţă a arătat că potrivit art. 87 alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 448/2006, certificatul emis de comisia de evaluare poate fi contestat la Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap în termen de 30 zile calendaristice de la comunicare.
Instanţa de fond a considerat că certificatul de încadrare a fost contestat cu depăşirea termenului de 30 zile, motiv pentru care comisia nu s-a pronunţat prin decizie asupra contestaţiei.
Faţă de împrejurarea că nu s-a emis o decizie de către Comisia superioară, s-a reţinut că nu s-a îndeplinit procedura prealabilă, astfel că s-a respins acţiunea ca inadmisibilă.
2. Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta B.E.
a) motivele de recurs
În motivele de recurs reclamanta a arătat că acţiunea era admisibilă pentru că a formulat contestaţie împotriva deciziei de încadrare în grad de handicap, iar Comisia superioară trebuia să se pronunţe printr-o decizie şi nu printr-o adresă.
b) întâmpinarea formulată în cauză
Comisia de Evaluare a persoanelor adulte cu handicap a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
A susţinut că reclamanta a formulat tardiv contestaţia administrativă.
c) analiza motivelor de recurs şi a cererii de repunerii în termen
Potrivit art. 103 C. proc. civ., neexercitarea unei căi de atac în termen legal atrage decăderea din dreptul de a exercita acea cale de atac, afară de cazul când legea dispune altfel sau partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei să exercite calea de atac.
Această dispoziţie a Codului de procedură civilă a fost denumită în literatura şi practica de specialitate ca fiind instituţia „repunerii în termen”.
În speţa prezentă, recurenta a depus acte medicale care dovedesc că a fost împiedicată să exercite calea de atac în termenul legal, starea de boală şi prezenţa la un tratament medical în străinătate, fiind împrejurări mai presus de voinţa părţii.
Faţă de starea de fapt dovedită cu acte şi având în vedere prevederile art. 103 alin. (1) teza finală C. proc. civ., cererea de repunere în termen se va admite, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 103 C. proc. civ.
În ceea ce priveşte criticile recurentei asupra soluţiei pronunţate de Curtea de apel, se constată că acestea sunt nefondate, după cum se va explica în continuare.
Prin Certificatul nr. 5827 din 30 noiembrie 2010 Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a constatat că reclamanta nu se încadrează în criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/2007 al M.M.F.E.S. şi Ordinul nr. 1992/2007 al M.S.P.
Potrivit art. 87 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, certificatul de încadrare în grad de handicap poate fi contestat în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
Din precizarea aflată la fila 7 a dosarului din 2011, rezultă că reclamanta a formulat plângerea prealabilă la data de 12 aprilie 2011.
Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la Tribunalul Botoşani la data de 28 ianuarie 2011, deci anterior formulării plângerii prealabile.
Potrivit prevederilor art. 13 alin. (5) din H.G. nr. 430/2008, deciziile Comisiei superioare pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Legea nr. 554/2004 conţine norme de ordin procedural, respectiv în art. 7 din acest act normativ s-a instituit obligaţia persoanei care se consideră vătămată printr-un act administrativ, de a solicita autorităţii emitente sau celei ierarhic superioare să revoce actul respectiv, mai înainte de a sesiza instanţa de judecată cu anularea actului considerat nelegal.
Din redactarea textului menţionat rezultă că procedura prealabilă are caracter obligatoriu, reprezentând o condiţie obligatorie, a cărei neîndeplinire afectează însuşi dreptul la acţiune în contencios administrativ.
Inadmisibilitatea este o sancţiune de drept procesual care intervine în cazurile prevăzute de lege, când sesizarea instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea unei condiţii prevăzute de lege.
Aşadar, inadmisibilitatea vizează respingerea acţiunii pentru neîndeplinirea unei condiţii prealabile sesizării instanţei, iar în speţă nu s-a formulat plângere prealabilă.
Plângerea prealabilă trebuie să fie anterioară sesizării instanţei, această condiţie nu se consideră îndeplinită în cazul în care, ulterior sesizării instanţei cu acţiune în anulare, reclamanta a formulat plângere împotriva actului ce formează obiectul acţiunii în anulare.
În speţă, reclamanta a formulat plângere prealabilă după introducerea acţiunii, astfel că la data sesizării instanţei nu era îndeplinită condiţia impusă prin art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel că acţiunea este inadmisibilă.
Având în vedere explicaţiile aduse în considerentele acestei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite cererea de repunere în termenul de exercitare a recursului formulată de recurenta-reclamantă B.E.
Respinge recursul declarat de B.E. împotriva sentinţei nr. 65 din 22 februarie 2012 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 688/2013. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 712/2013. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
