ICCJ. Decizia nr. 6610/2013. Contencios. Comunicare informaţii de interes public (Legea Nr.544/2001). Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 6610/2013
Dosar nr. 1506/1/2013
Ședința publică de la 9 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
1.1. Cererea de revizuire
Prin cererea adresată Înaltei Curţi la data de 6 martie 2013, T.A.O. a formulat cerere de revizuire a Deciziei nr. 977 din 5 februarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 14250/63/2012.
Revizuentul a invocat ca temei al revizuirii formulate dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., susţinând că decizia atacată este în contradicţie cu Decizia nr. 665 din 29 ianuarie 2013 pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. 5106/63/2012, astfel încât sunt întrunite condiţiile triplei identităţi prevăzute de dispoziţiile legale: de obiect, cauză şi părţi.
1.2. Apărarea intimatului
Prin întâmpinarea depusă la dosar de Comisariatul General al Gărzii Financiare a fost invocată excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, susţinându-se faptul că pentru a fi admisibilă o cerere de revizuire este necesar ca hotărârea supusă revizuirii să evoce fondul.
S-a susţinut că nu sunt întrunite în cauza de faţă dispoziţiile prevăzute de art. 322 C. proc. civ., nefiind vorba de o hotărâre care evocă fondul.
Totodată, s-a susţinut că nu sunt întrunite nici condiţiile prevăzute de pct. 7 al art. 322 C. proc. civ., întrucât în cauza dedusă judecăţii prin Decizia nr. 655 din 29 ianuarie 2013 invocată de revizuent ca fiind contradictorie, a fost casată sentinţa atacată şi a fost trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
2. Hotărârile invocate ca fiind potrivnice
2.1.Hotărârea instanţei de recurs atacată cu revizuire
Prin Decizia nr. 977 din 5 februarie 2013 a Curţii de Apel Craiova pronunţată în Dosarul nr. 14250/63/2012 a fost respins recursul formulat de T.A.O. împotriva sentinţei nr. 5139 din 6 noiembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Dolj.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin cererea introductivă formulată de recurentul-reclamant s-a solicitat obligarea intimatului Comisariatul General al Gărzii Financiare să comunice informaţiile de interes public cerute, cu plata unor despăgubiri, respectiv tabelul nominal cu persoanele care primesc preaviz şi statul de funcţii pentru Garda Financiară Dolj.
Instanţa de recurs a constatat că instanţa de fond a dat o interpretare corectă dispoziţiilor Legii nr. 16/1996, întrucât înscrisurile solicitate nu reprezintă acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamaţii, chemări, afişe, planuri, schiţe, hărţi, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilate, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice, cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate.
Instanţa de recurs a constatat că intimata a comunicat recurentului documentele solicitate, în forma finală ce a rezultat în urma modificărilor operate pe parcursul întocmirii acestora, nefiind vorba de un refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri, cum corect a stabilit instanţa de fond.
2.2. Hotărârea instanţei de recurs considerată potrivnică.
Prin Decizia nr. 665 din 29 ianuarie 2013 pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. 5106/63/2012 a fost admis recursul formulat de reclamantul T.A.O. împotriva sentinţei nr. 2871 pronunţată la data de 28 iunie 2012 de către Tribunalul Dol, secţia contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi Comisariatul General al Gărzii Financiare şi Garda Financiară, secţia Judeţeană Dolj, având ca obiect comunicare informaţii de interes public, fiind casată hotărârea instanţei de fond cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Prin cererea introductivă formulată, reclamantul a solicitat documentul, transmis ca anexă la data de 23 iunie 2011, referitor la persoanele care primesc preaviz, cu precizarea dacă se regăsea înscris numele său şi dacă în documentul din 23 iunie 2011, transmis la data de 23 iunie 2011, se regăsea, în statul de funcţii anexat, înscrisă funcţia de „ expert clasa I, grad profesional principal, prin cererea din 22 martie 2012 de la G.F. Dolj şi prin cererea din 21 martie 2012 de la Comisariatul General al Gărzii Financiare.
Prin Adresa din 02 aprilie 2012 Comisariatul General al Gărzii Financiare a comunicat reclamantului documentele solicitate, respectiv Adresa din 23 iunie 2011, precum şi statul de funcţii ataşat adresei.
În ceea ce priveşte lista persoanelor pentru care s-a stabilit emiterea preavizului în data de 23 iunie 2011 la Garda Financiară, secţia Dolj, aceste informaţii au fost depuse în dosarul cauzei, împreuna cu tabelul nominal cu persoanele ce primesc preaviz la data de 23 iunie 2011.
S-a constatat, astfel, că informaţiile solicitate prin cele două cereri ce fac obiectul cauzei, în temeiul Legii nr. 544/2001, au fost comunicate reclamantului prin Adresa din 2012, iar in tabelul nominal anexat figurează şi numele reclamantului.
Pentru aceste considerente instanţa de fond a respins acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul T.A.O. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Analizând recursul declarat, Curtea a reţinut, prin decizia invocată în cauza pendinte ca fiind potrivnică, că recursul este întemeiat, întrucât instanţa de fond nu a lămurit pe deplin cauza dedusă judecăţii, reţinându-se faptul că nu s-a verificat dacă actele comunicate reclamantului, şi statul de funcţii anexat la adresa din 23 iunie 2011, sunt cele primite de către Garda Financiară Dolj prin poşta electronică de la Comisariatul General al Gărzii Financiare Bucureşti pe data de 23 iunie 2011, verificare cerută expres de către reclamant prin completarea la acţiune depusă la data de 10 mai 2012, reclamantul susţinând că actele ce i-au fost comunicate nu sunt cele solicitate.
Această verificare se impunea, cu atât mai mult cu cât chiar pârâtele menţionează, pe de o parte, că „lista.xls” nu este informaţie de interes public, care să poată fi comunicată reclamantului, iar pe de altă parte, prin adresa din 28 iunie 2012, că actele solicitate de reclamant au fost documente de lucru, adresate conducerii Gărzii Fianciare, secţia Judeţeană Dolj, care au suferit modificări ulterioare şi care nu au fost salvate sau arhivate ca fişiere.
I. Decizia instanţei de revizuire
Înalta Curte analizând excepţia de inadmisibilitate întemeiată pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., invocată de intimat, a constatat că este neîntemeiată, având în vedere faptul că în cauza dedusă judecăţii sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale cererii, în sensul că sunt hotărâri pronunţate de instanţe de recurs care au evocat fondul cauzei, având în vedere motivarea dată în recurs de instanţa care a pronunţat decizia atacată cu revizuire şi, evocarea fondului, prin admiterea recursului cu trimitere spre rejudecare, în cazul deciziei faţă de care s-a invocat contradictorialitatea.
În conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este necesar ca hotărârile să conţină elemente caracteristice pentru existenţa lucrului judecat, să fie vorba de aceeaşi pricină, aceleaşi părţi, în aceaşi calitate, însă în cauza de faţă hotărârile invocate ca fiind potrivnice nu conţin elementele caracteristice pentru existenţa lucrului judecat, întrucât în cauza în care a fost pronunţată soluţia faţă de care a fost invocată contradictorialitatea, nu a fost soluţionat încă fondul cauzei.
Înalta Curte reţine că raţiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se găseşte în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.
Având în vedere că instanţa învestită cu soluţionarea unei cereri de revizuire în temeiul art. 322 pct. 7 nu poate face nici o apreciere asupra temeiniciei şi legalităţii soluţiilor date prin cele două hotărâri arătate ca fiind potrivnice, ci procedează strict la verificarea faptului dacă ultima hotărâre ( în cazul de faţă Decizia nr. 977 din 5 februarie 2013 a Curţii de Apel Craiova din Dosarul nr. 14250/63/2012) a fost pronunţată cu încălcarea principiului puterii de lucru judecat, Înalta Curte a constatat faptul că în dosarele, care au fost soluţionate cu hotărârile ce sunt invocate ca fiind contradictorii, nu a fost afectat principiul autorităţii de lucru judecat.
Şi aceasta pentru că prin Decizia nr. 665/2013 a fost casată cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă, ceea ce repune partea în situaţia iniţială de cercetare a fondului cauzei deduse judecăţii, deci se poate aprecia că nu a fost soluţionat definitiv fondul pricinii în Dosarul nr. 5106/63/2012.
Pentru aceste considerente, cererea de revizuire de faţă va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de intimatul Comisariatul General al Gărzii Financiare Bucureşti.
Respinge cererea de revizuire formulată de T.A.O. împotriva Deciziei nr. 977 din 5 februarie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6515/2013. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 6630/2013. Contencios → |
|---|
