ICCJ. Decizia nr. 6793/2013. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6793/2013
Dosar nr. 10171/2/2010
Şedinţa publică de la 18 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti. secţia de contencios administrativ şi fiscal, C.N.S.A.S. a formulat acţiunea în constatare a calităţii de „lucrător” al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul M.U.C. având în vedere cererea adresată C.N.S.A.S. de către dl C.M. prin care a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului la care acesta a avut acces în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 6714 din 14 noiembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia tardivităţii ca neîntemeiată, a admis acţiunea şi a constatat calitatea de „lucrător al Securităţii” a pârâtului M.U.C.
În motivarea soluţiei, în ceea ce priveşte excepţia tardivităţii, instanţa de fond a constatat că Nota de constatare din 28 aprilie 2010 a fost aprobată în şedinţa Colegiului C.N.S.A.S. din data de 16 septembrie 2010, potrivit actelor depuse la dosar, astfel că a fost respectat termenul de 30 de zile lucrătoare pentru sesizarea instanţei, acţiunea fiind înregistrată la data de 21 octombrie 2010 şi excepţia a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pe fondul cererii, instanţa de fond a reţinut că, din înscrisurile existente la dosar, pârâtul a avut gradul de ofițer în cadrul Direcţiei a III-a - Serviciul X (1975 - 1976), şeful Serviciului Y (1985, 1986, 1987 din cadrul Direcţiei a III-a şi ofițer, îndeplinind funcţia de adjunct al Şefului I.J.S. Braşov şi astfel este îndeplinită prima condiţie impusă de dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, respectiv că pârâtul a avut calitatea de ofiţer al Securităţii.
În această calitate, pârâtul a propus în evidenţele de securitate a unor studenţi - G.T., student în anul II la Facultatea de Mecanică, secţia M.A. din Braşov, urmărit prin mapă de verificare după avertizare pentru „manifestări naţionalist - şovine şi comentarii necorespunzătoare”; C.G., student în anul III la Facultatea de Silvicultură din Braşov, urmărit prin mapă de verificare după avertizare „pentru crearea de stări de spirit necorespunzătoare în rândul studenţilor români pe fondul audierii emisiunilor postului de radio E.L. şi iniţierea ascultării acestui post în grup - deşi se întocmiseră rapoarte cu propuneri de închidere a mapelor de verificare.
De asemenea, pârâtul apare menţionat în dosarul informativ privindu-l pe C.M., ziarist, corespondentul postului de radio V.A., în cadrul Biroului pentru Europa Estică de la Munchen, urmărit informativ cu scopul de a se cunoaşte natura relaţiilor şi a legăturilor cu ocazia vizitelor în ţară.
Din documentaţia depusă, rezultă că pârâtul M.U.C. a trimis Direcţiei a III-a, ca urmare a cooperării dintre I.S.J. Braşov şi această structură a securităţii, pe linia problemei "emigraţia română din Franţa şi Spania", o sinteză a datelor culese de sursele I.J.S. Braşov care au călătorit în Franţa, transmiţând Direcţiei a III-a, spre exemplu, că transfugul A.R. şi soţia (...), originari din Piatra Neamţ (...) se ocupă cu contactarea românilor fugari (...)" şi care are "manifestări antiromâneşti. Aspectele referitoare la comportamentul lui A.R. au fost comunicate şi la I.J.S. Neamţ, unde se află în atenţie”.
Din conţinutul înscrisurilor menţionate anterior, a reţinut instanţa că în virtutea funcţiei sale, prin activităţile desfăşurate, pârâtul a adus atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, recunoscute şi garantate de legislaţia în vigoare la acea dată, prejudiciind grav statutul persoanelor urmărite.
În consecinţă, Curtea a reţinut că şi a doua condiţie prevăzută de dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. 24/2008 este îndeplinită în sensul că prin acţiunile întreprinse în calitatea sa de angajat al organelor Securităţii, pârâtul a adus atingere dreptului la viaţă privată al persoanelor urmărite, astfel cum era consacrat de art. 33 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.
Curtea a apreciat că apărările pârâtului, formulate prin întâmpinare, nu sunt în măsură a duce la respingerea acţiunii C.N.S.A.S.
Astfel, pârâtul invocă faptul că nu a făcut altceva decât să-şi exercite atribuţiile profesionale, exclusiv în limitele şi exigenţele prevederilor legale, însă nu au relevanţă actele administrative interne cu caracter normativ sau individual care le permiteau lucrătorilor fostei Securităţi să intervină în viaţa privată a persoanelor în scopul culegerii de date şi informaţii prin interceptarea corespondenţei, interceptarea convorbirilor telefonice, crearea unor reţele de informatori dirijaţi să obţină informaţii precise în legătură cu anumite probleme de interes care vizau opiniile şi mentalităţile politice, sociale, religioase etc. strict în scopul determinării sau prevenirii unor atitudinii potrivnice statului totalitar sau regimului comunist.
Curtea a subliniat că esenţială în reţinerea calităţii de lucrător al Securităţii în accepţiunea legii este realizarea, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de activităţi prin care să fi suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, iar scopul reglementării nu este nicidecum acela de a stabili o răspundere juridică în sarcina pârâtului, ci de a aduce la cunoştinţă activitatea sa, desfăşurată în sprijinul regimului totalitar comunist.
Dispoziţiile nu instituie premisele unei răspunderi morale şi juridice colective, fără existenţa unei fapte infamante şi fără vinovăţie, ci reflectă doar o materializare a dreptului la informare al cetăţenilor cu privire la persoanele care ocupă funcţii sau demnităţi publice, dacă şi în ce măsură aceştia au suprimat sau îngrădit, prin acţiunile lor, drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, evaluare care se face de instanţa de judecată in concreto, în raport de situaţia particulară a fiecăruia, prin evaluarea propriilor lor acţiuni.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul M.U.C. criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică şi s-a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinţei atacate, admiterea excepţiilor tardivităţii, inadmisibilităţii, lipsei de interes şi lipsei calităţii procesuale active a C.N.S.A.S., respingerea acţiunii ca fiind introdusă ca tardivă şi în subsidiar, ca nelegală şi netemeinică.
În motivele de recurs, recurentul a invocat excepţia tardivităţii introducerii acţiunii pentru încălcarea flagrantă a prevederilor art. 37 alin. (1) din Hotărârea nr. 2/2008 privind adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a C.N.S.A.S. deoarece Nota de constatare a fost emisă de C.N.S.A.S. în data de 28 aprilie 2010, iar acţiunea de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii a fost introdusă la 21 octombrie 2010, astfel că nu a fost respectat termenul de 30 de zile de la emiterea Notei de constatare.
Au mai fost invocate:
- excepţia inadmisibilităţii acţiunii - în motivarea acestei excepţii recurentul a invocat dispoziţiile art. 1 alin. (7), art. 1 alin. (10) şi art. 6 din O.U.G. nr. 24/2008, dar şi art. 22, art. 27 alin. (1), (3), (4) și (5) din Hotărârea nr. 2/2008 privind adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S., prevederi din care rezultă că cererea formulată de dl C.M. nu poate fi considerată ca solicitarea de demarare a procedurilor de verificare în legătură cu existenţa ori inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii.
- excepţiile lipsei de interes şi lipsei calităţii procesuale active. Pentru a motiva aceste excepţii, recurentul a făcut referire la dispoziţiile art. 10 şi art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 şi potrivit acestora C.N.S.A.S. nu ar putea formula acţiunea în constatare, iar referitor la interes s-a apreciat că dreptul de a sesiza instanţa ar trebui să aparţină cetăţeanului care se consideră vătămat într-un drept al său, fiind singurul în măsură să aprecieze prejudiciile suferite şi oportunitatea acţionării în justiţie, iar C.N.S.A.S., an afara cazurilor când se sesizează din oficiu, se subrogă în drepturile cetăţeanului şi îi încalcă drepturile consfinţite prin Constituţie.
Recurentul a invocat ca motive de recurs:
- art. 304 pct. 7 C. proc. civ. - pentru că hotărârea dată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii, deoarece instanţa de fond s-a rezumat să enumere toate motivele de fapt sau de drept care au format convingerea instanţei;
- art. 304 pct. 9 C. proc. civ. - pentru că hotărârea atacată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, nu există niciun angajament scris al pârâtului, iar instanţa de fond nu a verificat dacă s-au săvârşit faptele nelegale şi abuzive sau dacă au fost suprimate drepturi fundamentale.
4. Soluţia instanţei de recurs
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul, doar pentru următoarele considerente:
Pentru că au fost invocate mai multe excepţii, acestea vor fi analizate, mai întâi, potrivit art. 137 C. proc. civ.
Excepţia tardivităţii este neîntemeiată deoarece au fost respectate prevederile art. 37 alin. (1) din Hotărârea nr. 2/2008 privind adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a C.N.S.A.S.
Potrivit acestui text acţiunea în constatare se introduce la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 30 de zile de la data adoptării Notei de constatare.
Nota de constatare a fost emisă de C.N.S.A.S. la 28 aprilie 2010, dar a fost aprobată în şedinţa din 16 septembrie 2010. Nu prezintă relevanţă, potrivit legii, data întocmirii Notei de constatare ci data când aceasta a fost aprobată de C.N.S.A.S., pentru că în raport de această dată se calculează termenul de 30 de zile.
Excepţia lipsei de interes şi a lipsei calităţii pasive sunt neîntemeiate deoarece chiar legea (art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008) dă dreptul C.N.S.A.S. să formuleze acţiune în constatare, iar persoana care a fost urmărită de fosta Securitate nu se poate adresa decât C.N.S.A.S. pentru efectuarea cercetărilor, dar C.N.S.A.S. putând face şi verificări din oficiu.
În art. 14 din O.U.G. nr. 24/2008 au fost stabilite atribuţiile C.N.S.A.S., iar în art. 24 au fost precizate atribuţiile Colegiului C.N.S.A.S., între care şi aceea de a putea aproba Notele de constatare şi de a dispune introducerea acţiunii în constatarea calităţii de „lucrător” sau „colaborator” al Securităţii.
Excepţia inadmisibilităţii constituie, de fapt, o apărare de fond şi va fi analizată în cele ce urmează.
Cu privire la pârâtul M.U.C. au fost efectuate verificări de către C.N.S.A.S. ca urmare a cererii formulate de C.M., iar C.N.S.A.S. a solicitat constatarea calităţii de „lucrător” a pârâtului, dar verificările au vizat şi alte persoane ce nu au formulat cerere de verificare.
Conform art. 1 din O.U.G. nr. 24/2008, orice cetăţean român sau străin care după 1945 a avut cetăţenie română, precum şi orice cetăţean al unei ţări membre a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau al unui stat membru al Uniunii Europene au dreptul de acces la propriul dosar întocmit de Securitate, precum şi la alte documente şi informaţii care privesc propria persoană, potrivit acestei ordonanţe şi în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informaţiilor care privesc siguranţa naţională; acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a dosarului şi eliberarea de copii de pe actele dosarului şi de pe alte înscrisuri care privesc propria persoană.
Art. 1 alin. (7) din ordonanţă prevede că persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.
Art. 1 alin. (9) din ordonanţă precizează faptul că exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), (3), (6) şi (7) se face personal sau prin reprezentant cu procură specială şi autentică.
Din interpretarea textelor legale anterior citate, se poate desprinde ideea că nu orice persoană poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea unui dosar întocmit de această instituţie, ci numai acele persoane care, având acces la propriul dosar, au constatat că au fost subiecţi ai unui dosar din care rezultă că au fost urmărite de Securitate.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte sfera verificării calităţii de lucrător al Securităţii, aceasta este limitată la ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului solicitantului, respectiv persoana subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, iar nu şi a altor persoane.
Cu alte cuvinte, legea în materie a statuat că verificarea calităţii de lucrător al Securităţii se face numai cu privire la ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea propriului dosar al solicitantului, iar nu şi la instrumentarea dosarelor altor persoane care nu au cerut verificarea.
Mai mult decât atât, niciun text din O.U.G. nr. 24/2008 nu prevede extinderea verificărilor calităţii de lucrător al Securităţii cu privire la alte persoane decât solicitantul, presupuse a fi fost subiecte ale unui dosar întocmit de Securitate dacă aceste persoane nu au formulat o cerere în acest sens.
Ca atare, exercitarea dreptului de a solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului de Securitate al unei persoane aparţine în exclusivitate numai acelei persoane, iar nu şi altor persoane, cu excepţia situaţiei în care acestea din urmă au fost împuternicite cu procură specială şi autentică în acest scop.
În raport de aceste susţineri era obligatoriu ca recurentul să fi contribuit la instrumentarea dosarului informativ al persoanei care a solicitat efectuarea verificărilor, C.M. în scopul constatării calităţii de lucrător al Securităţii a recurentului.
În speţă,pentru că nu există cererea de verificare decât a numitului C.M., nu pot fi analizate notele şi actele întocmite de pârât şi care vizează alte persoane ce nu au formulat cerere de verificare.
Referitor la înscrisul descoperit în dosarul persoanei ce a formulat cererea de verificare - C.M., se constată că acesta nu poate constitui temei pentru constatarea calităţii de lucrător a pârâtului.
Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, lucrător al Securităţii Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, lucrător al Securităţii este considerată orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Din interpretarea acestui text rezultă că pentru a stabili calitatea de lucrător al Securităţii trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- persoana să fi avut calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii, inclusiv acoperit, în perioada 1945-1989;
- persoana să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, dar şi alte grade şi funcţii în cadrul Securităţii.
Referitor la prima condiţie, aspect necontestat în cauză nici de recurentul-pârât, acesta a avut gradul de căpitan în cadrul Direcţiei a III-a, astfel că această condiţie este îndeplinită în cauză.
În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie, aceea de a fi desfăşurat activităţi prin care să fi urmărit sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale, se constată că din probele depuse la dosar nu rezultă îndeplinirea acestei condiţii.
Astfel, în privinţa persoanei care a formulat verificările, M.C. în acţiunea în constatare formulată de C.N.S.A.S. nu se reţine îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege în raport cu activitatea desfăşurată faţă de C.M., ci în raport de alte persoane, dar care nu au formulat cerere de verificare aşa cum cere O.U.G. nr. 24/2008.
Numai în Nota de constatare se face trimitere la un raport, dar care nu este întocmit de pârât, iar acesta nu a fost avut în vedere atunci când a fost formulată acţiunea în constatare.
Toate acestea dovedesc că soluţia instanţei de fond a fost dată cu aplicarea greşită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv invocat de recurent.
Însă, nu vor fi reţinute criticile din recurs referitoare la nemotivarea hotărârii instanţei de fond, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., deoarece hotărârea instanţei de fond a fost motivată în raport de soluţia pronunţată, cu respectarea dispoziţiilor ar. 261 C. proc. civ.
În baza art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul, va fi modificată sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul M.U.C. împotriva sentinţei civile nr. 6714 din 14 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6791/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 6800/2013. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
