ICCJ. Decizia nr. 6800/2013. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6800/2013
Dosar nr. 3930/1/2013
Ședința publică de la 18 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie contestatoarea A.M.R. a formulat recurs împotriva Hotărârii Plenului C.S.M. din 27 iunie 2013, prin care i-a fost respinsă cererea de valorificare a examenului de promovare în funcţie susţinut la 3 martie 2013 şi a solicitat anularea Hotărârii nr. 772din 2013 şi obligarea C.S.M. la valorificarea examenului de promovare în funcţie de execuţie din data de 3 martie 2013 şi promovarea sa la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, începând cu data de 1 septembrie 2013.
În motivarea cererii s-a arătat că la 3 martie 2013, contestatoarea a susţinut examenul de promovare în funcţia de execuţie candidând pe un loc la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, clasându-se pe locul 2, iar la 21 martie 2013 au fost validate rezultatele de către C.S.M., iar în termen de 3 luni, adică până la 21 iunie 2013, se putea cere valorificarea examenului, în măsura vacantării postului la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală.
La data de 29 mai 2013 a fost vacantat un loc la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin demisia unui judecător, la acea dată fiind publicat Decretul Preşedintelui României de eliberare din funcţie, iar contestatoarea a formulat cerere de valorificare a rezultatului concursului.
La data de 4 iunie 2013 cererea de valorificare a fost amânată pe motivul că trebuie să se ia în discuţie o cerere de transfer, deşi nu exista nicio cerere de transfer, iar sesiunea de transferuri avusese loc la data de 23 mai 2013 şi o nouă sesiune trebuia să aibă loc peste 2 luni.
La data de 20 iunie 2013, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Regulamentul privind transferurile, s-a organizat o nouă sesiune de transferuri şi s-a luat în discuţie o cerere de transfer a domnului judecător B.M. de la Tribunalul Prahova la Tribunalul Bucureşti, fiind repartizat la secţia a II-a penală, cu nerespectarea principiului specializării (jud. B.M. era specializat în materia civilă) iar în şedinţa din 27 iunie 2013 a fost respinsă cererea contestatoarei de valorificare a examenului.
Contestatoarea a apreciat că Hotărârea nr. 297/2007 nu este aplicabilă în speţă, deoarece cele două drepturi, dreptul de transfer şi dreptul de valorificare trebuie să se compare ţinând cont de specializarea fiecărui judecător, or, în speţă, domnul judecător B.M. a fost transferat de la o secţie civilă a Tribunalului Prahova la o secţie penală a Tribunalului Bucureşti.
S-a precizat de către contestatoare că, deşi a existat post vacant la secţia a II-a penală, a Tribunalului Bucureşti, C.S.M., prin amânarea succesivă a cererii sale de valorificare şi admiterea cererii de transfer cu nerespectarea dispoziţiilor legale, a determinat ocuparea acestui post, dar începând cu 1 august 2013.
Conform art. 2 alin. (1) teza a II-a din Regulamentul privind transferurile nu se poate admite o cerere de transfer pe un post de conducere, or, în cauză, la data admiterii cererii de transfer nu erau posturi de execuţie vacante, ci erau aferente posturilor de conducere, astfel că, susţine contestatoarea, în mod nelegal s-a admis cererea de transfer a domnului judecător Bălănescu Mihai, determinând ocuparea postului vacant şi respingerea cererii de valorificare.
Cererea de transfer s-a admis începând cu 1 august 2013, deci la 27 iunie 2013 când s-a soluţionat cererea de valorificare postul mai era vacant, iar contestatoarea a arătat că în intervalul 27 iunie 2013 - 1 august 2013, când a operat transferul, s-au putut vacanta posturi la secţiile civile, post pe care va fi mutat judecătorul transferat, conform specializării, iar postul ocupat la secţia penală va fi vacant, dar n-ar putea fi ocupat prin valorificare deoarece termenul de 3 luni a expirat.
Toate acestea dovedesc o practică neunitară, imprevizibilă şi discreţionară a C.S.M. ce a afectat dreptul contestatoarei la promovare în funcţia de execuţie.
S-a solicitat anularea Hotărârii Plenului C.S.M. din 27 iunie 2013 prin care s-a respins cererea contestatoarei de valorificare a examenului de promovare în funcţia de execuţie, obligarea C.S.M. la valorificarea examenului de promovare în funcţia de execuţie şi promovarea la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, începând cu 1 septembrie 2013.
La 12 august 2013 contestatoarea a formulat precizări la contestaţia iniţială şi a arătat că în şedinţa Plenului C.S.M. din 27 iunie 2013, prin Hotărârea nr. 733, s-a hotărât ocuparea pe o perioadă nedeterminată a două posturi vacante temporar la Tribunalul Bucureşti, respectiv postul judecătorilor B.M. şi U.M., ultimul fiind judecător la secţia a II-a penală a T.M.B., astfel că exista post vacant.
Deşi exista post vacant, C.S.M. nu a admis cererea de valorificare cu toate că solicitase anterior valorificarea chiar şi pe un post vacant temporar, iar C.S.M. nu poate invoca depăşirea termenului de valorificare de 21 iunie 2013 deoarece Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi Hotărârea din 13 decembrie 2011 au statuat că se poate dispune valorificarea examenului de promovare pe posturi de execuţie cu odată ulterioară expirării cererii de valorificare, ca urmare a unor măsuri dispuse în interiorul termenului de valorificare, în cauză T.M.B. a solicitat ocuparea postului judecătorului U.M. la 17 iunie 2013 şi nu prezintă relevanţă că C.S.M. a luat în discuţie cererea T.M.B. abia la 27 iunie 2013.
S-a apreciat că aceasta este încă un motiv, alături de cele invocate iniţial, pentru a se dispune anularea Hotărârii din iunie 2013 a Plenului C.S.M. şi obligarea C.S.M. la promovarea contestatoarei la Tribunalul Bucureşti.
C.S.M. a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată, având în vedere că Hotărârea din 27 iunie 2013 a vacantat un post la secţia a II-a penală a Tribunalului Bucureşti dar ulterior expirării termenului de valorificare, iar cererea de transfer a judecătorului Bălănescu Mihai a fost analizată în virtutea priorităţii stabilite prin Hotărârea din 2007 a Plenului C.S.M.
După analiza motivelor contestaţiei, a probelor administrate, Înalta Curte va respinge contestaţia pentru următoarele considerente:
Contestatoarea A.M.R. a participat la concursul de promovare în funcţii de execuţie organizat la 3 martie 2013 candidând pentru un post la secţia a II-a penală a Tribunalului Bucureşti.
Pentru secţia a II-a penală a Tribunalului Bucureşti, a fost scos la concurs un simplu post vacant, iar contestatoarea s-a clasat pe poziţia a doua.
Pentru că media obţinută i-a permis, contestatoarea a solicitat, în conformitate cu art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor aprobat prin Hotărârea din 21 septembrie 2006 a C.S.M., valorificarea rezultatului obţinut.
Prin Hotărârea Plenului C.S.M. din 27 iunie 2013 a fost respinsă cererea contestatoarei cu motivarea că, din datele existente la Direcţia Resurse Umane şi Organizare, la data de 21 iunie 2013 (când expira termenul de 3 luni pentru valorificarea rezultatelor concursului de promovare în funcţii de execuţie din 3 martie 2013) nu existau posturi vacante de execuţie sau posturi care să devină vacante cu o dată ulterioară expirării termenului de valorificare, ca urmare a unor măsuri dispuse în interiorul termenului de valorificare.
Contestatoarea a susţinut că a existat un post vacant la secţia a II-a penală a Tribunalului Bucureşti prin demisia unui judecător al acelei secţii la 29 mai 2013, când a fost publicat în M. Of. decretul Preşedintelui României de eliberare din funcţie, iar pe acest post a fost transferat, în mod nelegal, un judecător de la Tribunalul Prahova, însă, aceste susţineri sunt nefondate.
Prin Hotărârea din 20 iunie 2013 a secţiei pentru judecători a C.S.M. a fost admis transferul judecătorului B.M. de la Tribunalul Prahova la Tribunalul Bucureşti, având în vedere că acesta formulase o cerere de transfer.
În aceste condiţii, C.S.M. a avut de soluţionat o cerere de valorificare a rezultatelor unui concurs de promovare în funcţie de execuţie şi o cerere de transfer pentru aceeaşi instanţă, respectiv Tribunalul Bucureşti.
Conform art. 1 din Hotărârea din 19 aprilie 2007 a Plenului C.S.M. „cererile de valorificare formulate de candidaţii la concursul de promovare au prioritate atunci când vin în concurs cu cereri de transfer ale candidaţilor care au fost admişi pentru promovare pe loc la concurs şi nu au prioritate atunci când vin în concurs cu alte cereri de transfer, formulate de alţi judecători sau procurori decât aceia care au promovat pe loc în urma concursului”.
În raport de aceste dispoziţii, se constată că, în mod legal, a fost analizată, cu prioritate, cererea de transfer a judecătorului B.M.
Deşi contestatoarea a apreciat că transferul ar fi fost dispus cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Regulamentul privind transferurile pentru că a fost organizată o analiză a cererilor de transfer deşi nu au trecut 2 luni de la precedente analiză, se constată că aceste susţineri sunt nefondate.
Prin Hotărârea din 4 iunie 2013 a Plenului C.S.M. s-a analizat tocmai situaţia cererilor de transfer ce vor veni în concurs cu cererile de valorificare nesoluţionate şi s-a stabilit că cererile de valorificare vor fi soluţionate ulterior celor de transfer.
De altfel, la data de 20 iunie 2013 a fost organizată sesiunea de transferuri, fiind analizate cereri de transfer ale judecătorilor de la instanţe de toate gradele.
Oricum, în această cauză nu se analizează legalitatea hotărârii C.S.M. prin care s-a dispus transferul judecătorului B.M. de la Tribunalul Prahova la Tribunalul Bucureşti.
Nici susţinerile contestatoarei referitoare la existenţa unui post vacant ca urmare a emiterii Hotărârii din 27 iunie 2013 a Plenului C.S.M., nu pot fi primite.
Prin Hotărârea din 27 iunie 2013 a Plenului C.S.M. s-a dispus ocuparea pe o perioadă nedeterminată a două posturi temporare vacante la Tribunalul Bucureşti în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 304/2004, în considerentele hotărârii precizându-se că cele două posturi sunt cele ale judecătorilor B.M. şi U.M., judecători care au fost detaşaţi în anul 2013 pentru o perioadă de 3 ani.
După cum se poate observa, cele două posturi vor putea fi ocupate numai după data de 27 aprilie 2013, în raport de hotărârea Plenului C.S.M. şi ele au devenit vacante după data de 21 iunie 2013, dată la care expiră termenele de 3 luni pentru valorificarea rezultatelor concursului din 3 martie 2013, astfel că, în mod legal C.S.M. nu o putea promova pe contestatoare pe unul dintre aceste posturi.
De asemenea, în raport de data emiterii Hotărârii din 27 iunie 2013 nu sunt incidente nici argumentele avute în vedere de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în jurisprudenţa sa potrivit cărora pentru soluţionarea cererilor de valorificare a rezultatelor concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, pot fi utilizate şi posturile devenite vacante cu o dată ulterioară expirării termenului de valorificare, ca urmare a unor măsuri dispuse în interiorul acestui termen.
Nu vor putea fi reţinute susţinerile contestatoarei în sensul incidenţei argumentelor din jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru că Tribunalul Bucureşti ar fi cerut C.S.M. încă din 17 iunie 2013, anterior expirării termenului de valorificare a rezultatelor concursului de promovare în funcţii de execuţie, ocuparea pe o perioadă nedeterminată a postului ocupat de judecătorul U.M., detaşat la D.I.I.C.O.T., începând cu 1 iulie 2013, deoarece, aşa cum s-a arătat, Înalta Curte a subliniat că măsurile trebuie să fie dispuse în interiorul acestui termen şi nu cerute.
S-ar fi putut analiza incidenţa argumentelor reţinute în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, numai dacă măsura ocupării pe o perioadă nedeterminată a celor două posturi vacante la Tribunalul Bucureşti în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 304/2004 s-ar fi dispus de către Plenul C.S.M. până la 21 iunie 2013, dar cum măsura a fost dispusă la 27 iunie 2013, contestatoarea nu ar putea să solicite promovarea pe unul dintre cele două posturi pentru că nu era vacant la 21 iunie 2013.
Pentru toate aceste considerente, contestaţia va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de A.M.R. împotriva Hotărârii din 27 iunie 2013 a Plenului C.S.M., ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 6793/2013. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 6825/2013. Contencios. Obligare emitere act... → |
---|