ICCJ. Decizia nr. 694/2013. Contencios



ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 694/2013

Dosar nr. 20/45/2012

Şedinţa publică de la 12 februarie 2013

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui, la data de 7 septembrie 2011, reclamanta Condurache Corina a solicitat anularea Ordinului nr. 7105 din 02 august 2011, emis de Autoritatea Naţională a Vămilor, reintegrarea pe postul deţinut anterior, precum şi plata drepturilor băneşti de care a fost lipsită, plus cheltuielile de judecata, pe motiv că măsura de eliberare din funcţia publică deţinută contravine dispoziţiilor Codului Muncii.

Prin sentinţa nr. 500/CA din 7 noiembrie 2011, Tribunalul Vaslui a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Curţii de Apel Iaşi.

Prin Sentinţa nr. 130/2012 din 9 aprilie 2012, Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu A.N.V., reţinând, în esenţă, următoarele:

În urmare emiterii H.G. nr. 565/2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 110/2009, numărul maxim de posturi aprobat pentru A.N.V. a fost redus de la 4.586 la 3.159 posturi, iar, în vede­rea încadrării în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, A.N.A.F. a emis Ordinul nr. 2406 din 4 iulie 2011, prin care a aprobat noua structură organizatorică a A.N.V., şi Ordinul nr. 2407 din 4 iulie 2011 de aprobare a statelor de funcţii ale aparatului central şi ale structurilor teritoriule ale A.N.V. Prin art. 5 din ultimul ordin au fost aprobate Regulamentele pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de testare a funcţionarilor publici şi a perso­nalului contractual, comisiile de examen fiind constituite în baza Ordinului A.N.A.F. nr. 2619 din 15 iulie 2011, în timp ce bibliografia pentru examenul de testare fiind aprobată prin Ordinul A.N.A.F. nr. 2589 din 12 iulie 2011.

La data de 5 iulie 2011, A.N.V. a transmis reclamantei preavizul nr. 38025, prin care o înştiinţează că „începând cu data de 08 august 2011, postul pe care îl ocupaţi în prezent va fi supus re­organizării” şi că ea are posibilitatea „de a opta pentru ocuparea unei funcţii publice vacante corespunzătoare”, făcându-se totodată precizarea că „în situaţia în care pentru aceeaşi funcţie publică au optat mai mulţi funcţionari se organizează examen”.

Luând cunoştinţă de această situaţie de fapt, prin cererea depusă la Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi, reclamanta a optat pentru ocuparea postului de inspector vamal la Biroul Vamal Albiţa.

Întrucât, pentru ocuparea celor 34 de posturi, prevăzute pentru structura „Biroul Vamal Albiţa” au formulat opţiuni 45 de funcţionari publici, A.N.V., în conformitate cu prevederile Ordinului A.N.A.F. nr. 2407 din 4 iulie 2011, a organizat un examen de testare profesională, în perioada 19 - 26 iulie 2011, test la care a luat parte şi reclamanta.

În urma susţinerii probei scrise şi a interviului, reclamanta a obţinut un număr de 156 puncte, inferior celui obţinut de ceilalţi funcţionari publici, care au optat pentru ocuparea aceluiaşi post. În considerarea rezultatelor finale ale examenului de testare profesională a fost emis Ordinul nr. 7105 din 2 august 2011, prin care s-a dispus „încetarea raportului de serviciu prin eliberarea din funcţia publică teritorială de execuţie de inspector, a reclamantei Condurache Corina, conform art. 97 lit. c) şi art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) şi (5) din Legea nr. 188/1999”.

În raport de cele constatate, Curtea de apel a reţinut că, respectând prevederile art. 97 lit. c), art. 99 alin. (1) lit. b) şi art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, Curtea de apel a constatat că testarea profesională nu poate fi asimilat concursurilor reglementate de H.G. nr. 611/2008 şi, ca atare, în susţinerea sa, nu trebuie să se parcurgă etapele prevăzute de acest act normativ menţionat.

Totodată, a reţinut instanţa că preavizul a fost emis cu respectarea dispoziţiilor art. 39 alin. 3 din Legea nr. 188/1999, iar reclamanta a acceptat procedura de examen din moment ce ea a formulat opţiune şi a luat parte la testarea profesională.

În atare condiţii, nu se poate reţine nelegalitatea nici uneia din etapele ce au premers momentului emiterii actului administrativ de eliberare a reclamantei din funcţie, iar numirea în funcţiile publice rămase vacante, în urma procesului de reorganizare a A.N.V. s-a făcut în deplină concordanţă cu prevederile art. 32 din Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de testare profesională a funcţionarilor publici din aparatul A.N.V. şi a structurilor sale teritoriale, respectiv în funcţie de punctajele obţinute, în ordine descrescătoare şi în limita posturilor vacante.

În concluzie, Curtea de apel a apreciat că nu există niciun element de fapt sau de drept care să fundamenteze teza nulităţii sau cea a nelegalităţii procedurii de testare profesională ori a actelor administrative pe baza cărora s-a desfăşurat examenul.

Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de apel a declarat recurs reclamanta, considerând-o netemeinică şi nelegală şi invocând art. 304 pct. 7-9 şi art. 3041 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă susţine că instanţa a omis să se pronunţe cu privire la excepţia nulităţii ordinului contestat pentru nerespectarea prevederilor art. 74 C. muncii, susţinând că ordinul nu cuprinde motivele care au determinata concedierea sa.

Totodată, recurenta-reclamantă a reiterat nelegalitatea Ordinelor preşedintelui A.N.A.F. nr. 2406 şi nr. 24074/2011 motivat de nepublicarea acestora în M. Of. al României, conform prevederilor Legii nr. 24/2000.

Mai susţine recurenta-reclamantă că ordinul contestat a fost emis cu încălcarea art. 99 şi art. 100 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, întrucât nu i-a fost acordat preaviz, instanţa în mod greşit a reţinut că nu sunt aplicabile prevederile H.G. nr. 611/2008, iar examenul de testare profesională a fost organizat cu nerespectarea prevederilor legale ale acestei hotărâri a Guvernului.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele şi criticile invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat, după cum se va arăta în continuare.

Reclamanta a învestit instanţa de contencios cu o acţiune în anularea Ordinului nr. 7105 din 02 august 2011, emis de Autoritatea Naţională a Vămilor, prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu şi eliberarea recurentei-reclamant din funcţia publică conform art. 97 lit. c)) şi art. 99 alin. (1) lit. b), alin. (3) şi din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte criticile de nelegalitate a Ordinului preşedintelui A.N.A.F. nr. 2406/2011 privind aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central al A.N.V., direcţiilor regionale pentru accize şi operaţiuni vamale şi direcţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şl operaţiuni vamale şi a Ordinului preşedintelui A.N.A.F. nr. 2407/2011 privind aprobarea statelor de funcţii ale A.N.V. - aparat central şi structuri subordonate, Înalta Curte reţine că acestea nu pot fi primite.

În acord cu jurisprudenţa sa anterioară, Înalta Curte observă că actele respective privesc aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central şi teritorial al ANV, organigrama, respectiv aprobarea statului de funcţii al A.N.V. şi a structurilor subordonate, fiind emise pentru punerea în aplicare a măsurilor de organizare din H.G. nr. 110/2009, aşa cum a fost modificată şi completată prin H.G. nr. 565/2011, fiind acte administrative cu caracter individual în privinţa cărora nu subzistă obligaţia de publicare în M. Of. al României, în sensul art. 11 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În acest sens, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa sa referitoare fie la aceleaşi acte administrative, fie la acte similare, reprezentată cu titlu de exemplu de Deciziile nr. 562/2012, nr. 755/2012, nr. 765/2012, nr. 1223/2012, nr. 1378/2012, nr. 1476/2012 şi nr. 2267/2012.

Cu referire la criticile formulate de recurentă în privinţa nulităţii actului contestat, prin prisma preavizului şi a procedurii de testare profesională, Înalta Curte constată că acestea sunt neîntemeiate. Sub acest aspect, se observă că instanţa de fond cu just temei şi printr-o argumentaţia amplă şi detaliată a răspuns susţinerilor reclamantei, arătând că întreaga procedură derulată la nivelul ANV a fost realizată în temeiul şi cu respectarea prevederilor H.G. nr. 565/2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 110/2009, prin care numărul maxim de posturi aprobat pentru ANV a fost redus de la 4.586 la 3.159 posturi, ale Ordinelor preşedintelui A.N.A.F. nr. 2406 din 4 iulie 2011 şi nr. 2407 din 4 iulie 2011, precum şi cu respectarea art. 39 alin. (3), art. 97 lit. c) şi art. 99 alin. (1) lit. b), alin. (3) şi alin. (5) şi art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999.

Totodată, contrar susţinerilor recurentei, Înalta Curte reţine, la rândul său, că procedurii de testare profesională desfăşurată în temeiul actelor susmenţionate în raport cu specificul procedurii de reorganizare a A.N.V., nu îi sunt aplicabile nici prevederile H.G. nr. 611/2008 şi nici cele ale Codului muncii.

Pentru considerentele arătate, constatând că sentinţa atacată este temeinică şi legală, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) coroborat cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de C.C. împotriva Sentinţei nr. 130/2012 din 9 aprilie 2012 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 februarie 2013.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 694/2013. Contencios