ICCJ. Decizia nr. 7470/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7470/2013
Dosar nr. 5397/2/2012
Şedinţa publică de la 28 noiembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Soluţia instanţei de fond
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Z.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, anularea deciziei nr. 214 din 15 iunie 2012 emisă de acesta, prin care s-a dispus anularea parţială a alegerilor pentru consiliul local şi primarul municipiului Mangalia şi repetarea scrutinului, precum şi a tuturor actelor şi procedurilor subsecvente generate de această decizie.
Ulterior, reclamantul a formulat cerere precizatoare prin care a arătat că înţelege să se judece cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, considerând că această autoritate a preluat atribuţiile Biroului Electoral Central, după ce acesta şi-a încetat activitatea, conform art. 15 pct. 6 din Legea nr. 35/2008.
Prin întâmpinare, pârâta Autoritatea Electorală Permanentă a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, susţinând că între părţi a mai existat un litigiu care a format obiectul Dosarului nr. 797/36/2012, soluţionat de Curtea de Apel Constanţa, în sensul respingerii acţiunii reclamantului, ca nefondată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 985 din 13 martie 2013, a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, şi în consecinţă a respins acţiunea astfel cum a fost precizată, constatând existenţa autorităţii de lucru judecat.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că între cauza de faţă şi cea care a format obiectul Dosarului nr. 797/36/2012 al Curţii de Apel Constanţa, soluţionat irevocabil prin decizia nr. 384 din 29 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.
Astfel, a avut în vedere că ambele acţiuni au fost formulate de reclamantul Z.I. împotriva pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă, prin acestea se cere anularea deciziei nr. 214 din 15 iunie 2012 emisă de Biroul Electoral Central, pentru aceleaşi motive, acest din urmă aspect reieşind din analiza comparativă a acţiunii de faţă, astfel cum a fost precizată cu acţiunea întregită şi precizată formulată în Dosarul nr. 797/36/2012 al Curţii de Apel Constanţa.
Faptul că în cauza de faţă figurează şi alţi pârâţi, aceştia fiind introduşi în cauză, în baza art. 161 din Legea nr. 554/2004, nu are relevanţă.
Prima instanţă a reţinut că, în principiu, de autoritate de lucru judecat beneficiază hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei, însă autoritatea de lucru judecat nu se restrânge la aceste hotărâri, întrucât există autoritate de lucru judecat şi în cazul soluţionării cauzei pe baza unei excepţii procesuale, autoritatea de lucru judecat producând în acest caz efect, nu asupra fondului cauzei, ci doar cu privire la excepţia soluţionată definitiv de către instanţele judecătoreşti.
Este şi cazul în speţă, prin decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în Dosarul nr. 797/36/2012 a fost respinsă acţiunea reclamantului Z.I. formulată împotriva Autorităţii Electorale Permanente, pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Or, în condiţiile în care, în litigiul de faţă, pârâta Autoritatea Electorală Permanentă a invocat aceeaşi excepţie, a lipsei calităţii procesuale pasive, prima instanţă a reţinut că decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are autoritate de lucru judecat cu privire la soluţia dată acestei excepţii, astfel încât chestiunea calităţii procesuale pasive a Autorităţii Electorale Permanente nu mai poate forma obiectul unei noi judecăţi.
Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei civile nr. 985 din 13 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs Z.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea căii de atac recurentul susţine că în mod greşit instanţa de fond a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a respins acţiunea ca atare, întrucât nu sunt întrunite dispoziţiile art. 166 C. proc. civ. coroborate cu dispoziţiile art. 1200 pct. 4 şi art. 1201 C. civ.
În cauză nu s-a ţinut seama că nu există identitate de părţi.
De asemenea, nu s-a ţinut seama de faptul că cealaltă cauză a fost soluţionată pe calea unei excepţii procesuale, fără a se intra în cercetarea fondului.
În altă ordine, instanţa de fond, printr-o interpretare extinsă a statuat că Autoritatea Electorală Permanentă nu are calitate procesuală pasivă, deşi prezumţia instituită conform deciziei nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie operează doar în contra unui singur pârât şi nu a tuturor.
Mai mult, prima instanţă, anterior, printr-o încheiere interlocutorie, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Autoritatea Electorală Permanentă, constatând în cauză calitatea acesteia de pârât.
Partidul Naţional Liberal - Filiala Judeţeană Constanţa a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând legală şi temeinică sentinţa recurată, apreciind că există autoritate de lucru judecat şi în cazul soluţionării cauzei pe baza unei excepţii procesuale, decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale pasive a Autorităţii Electorale Permanente, astfel că această chestiune nu mai poate face obiectul unei noi judecăţi, fiind fără relevanţă că în cauză figurează şi alte părţi care au fost introduse în cauză de instanţă.
Intimatul R.C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând temeinică şi legală sentinţa recurată.
Autoritatea Electorală Permanentă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, susţinând că există triplă identitate: de părţi, obiect şi cauză, între cauza de faţă şi cea în care s-a pronunţat decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, chiar dacă în cauză au fost introduse, în calitate de pârâte, şi alte persoane de către prima instanţă, în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004, deşi nu sunt emitente ale actului a cărui anulare se cere, respectiv decizia nr. 214/2012.
Soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte, analizând recursul formulat în raport de criticile expuse, de dispoziţiile legale incidente, apreciază că acesta este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel cum rezultă din expunerea prezentată la pct. 1 al prezentei decizii, reclamantul Z.I., prin acţiunea precizată la data de 05 septembrie 2012 a chemat în judecată Autoritatea Electorală Permanentă, considerând că aceasta a preluat activitatea Biroului Electoral Central conform art. 15 pct. 6 din Legea nr. 35/2008, solicitând anularea deciziei nr. 214 din 15 iunie 2012, emisă de acesta din urmă.
Prin încheierea din 05 septembrie 2012, în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004, prima instanţă a dispus introducerea în cauză a pârâţilor R.C., Partidul Naţional Liberal - Filiala Judeţeană Constanţa şi Partidul Social Democrat - Organizaţia Judeţeană Constanţa.
Într-adevăr, prin decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, irevocabilă, modificându-se sentinţa nr. 440 din 03 octombrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa a fost respinsă acţiunea reclamantului Z.I., având ca obiect anularea hotărârii nr. 214 din 15 iunie 2012 a Biroului Electoral Central, împotriva pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acestei autorităţi.
Deci acţiunea reclamantului Z.I. nu a fost judecată pe fond.
Instanţa de fond, prin sentinţa nr. 985 din 13 martie 2013, recurată, a reţinut, în esenţă, că există autoritate de lucru judecat şi în cazul soluţionării cauzei pe baza unei excepţii procesuale, astfel că în raport cu decizia nr. 384/2013, a admis excepţia autorităţii de lucru judecat în ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale pasive a Autorităţii Electorale Permanente şi a respins acţiunea ca atare.
Însă, soluţia pronunţată de prima instanţă este greşită.
În mod obişnuit, puterea de lucru judecat a unei hotărâri este invocată într-un proces ulterior, prin intermediul excepţiei „autorităţii lucrului judecat”, atunci când al doilea proces este între aceleaşi părţi, are acelaşi obiect şi este întemeiat pe aceeaşi cauză.
În acest caz, autoritatea de lucru judecat reprezintă acel efect al puterii de lucru judecat, care este exclusivitatea.
Însă, se bucură de putere de lucru judecat numai hotărârea prin care acţiunea s-a judecat pe fond, nu şi atunci când a fost judecată în temeiul unei excepţii procesuale.
Întrucât prima acţiune, ce a format obiectul Dosarului nr. 797/36/2012 în care s-a pronunţat decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă pentru lipsa calităţii procesuale pasive a Autorităţii Electorale Permanente fără a se examina fondul cauzei şi temeinicia motivelor invocate, nu poate fi reţinută autoritatea de lucru judecat într-o nouă acţiune, respectiv cea de faţă, din moment ce în primul proces fondul nu a fost soluţionat.
În consecinţă, faţă de considerentele expuse, este greşită soluţia instanţei de fond de a admite excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de Autoritatea Electorală Permanentă şi de a respinge acţiunea.
Mai mult, acţiunea a fost respinsă şi cu privire la ceilalţi pârâţi, avându-se în vedere admiterea acestei excepţii, deşi în cauza în care s-a pronunţat decizia nr. 384/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aceştia nu au fost părţi pentru a opera vreo prezumţie legală, conform art. 1200 pct. 4 şi art. 1201 C. civ., în contra acestora.
Prin urmare, faţă de cele reţinute, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, coroborate cu art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Z.I. împotriva sentinţei nr. 985 din 13 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7461/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 7499/2013. Contencios. Anulare act... → |
|---|
