ICCJ. Decizia nr. 7598/2013. Contencios. Alte cereri. Recurs

Decizii ICCJ 2013 (Contencios administrativ)

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 7598/2013

Dosar nr. 1171/33/2011

Şedinţa publică de la 4 decembrie 2013

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Procedura în faţa instanţei de fond

Prin acţiunea înregistrată la 2 septembrie 2011, reclamanţii M.R.C., M.A.C., M.A.M., (...), R.C. au solicitat obligarea pârâtului Guvernul României la îndeplinirea obligaţiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş, hotărâre adoptată ca urmare a pronunţării Hotărârii nr. 1/2005 de către Curtea europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în cauza Moldovan şi alţii împotriva României.

Reclamanţii au solicitat de asemenea obligarea pârâtului la plata de daune materiale şi morale pentru faptul de a nu fi executat în termen obligaţiile astfel asumate.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că, prin Hotărârea nr. 1/2005 pronunţată în cauza Moldovan şi alţii împotriva României, Curtea europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale a luat notă de acordul la care au ajuns părţile pentru soluţionarea amiabilă a cererilor înregistrate sub nr. 41.138/98 şi nr. 64.320/01 prin care un grup de cetăţeni români de origine romă a invocat distrugerea bunurilor lor în timpul unei revolte care a avut loc la data de 20 septembrie 1993 şi consecinţele care au decurs din aceasta, prin încălcarea obligaţiilor care revin statului în temeiul art. 3, 6, 8 şi 14 din Convenţie, prin care se garantează, între altele, dreptul de a nu fi supus tratamentelor inumane sau degradante, accesul la instanţă în vederea stabilirii corecte a drepturilor şi libertăţilor civile, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, precum şi a domiciliului şi dreptul de a nu fi discriminat în exercitarea drepturilor şi libertăţilor garantate de convenţie.

În vederea materializării obligaţiilor astfel asumate, Guvernul României a adoptat H.G. nr. 523/2006, prin care s-a aprobat Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş, cu o durată de derulare de 3 ani, respectiv perioada 2006 - 2008, dar autorităţile s-au dezinteresat de punerea în practică a măsurilor adoptate, dând dovadă de o totală lipsă de promptitudine, de incapacitate de colaborare cu organizaţiile însărcinate cu implementarea programului şi de indiferenţă la nivelul asigurării resurselor financiare necesare şi prefigurate pentru realizarea proiectului.

Reclamanţii au arătat că această concluzie rezultă din faptul că programul adoptat prin H.G. nr. 523/2006 a fost conceput ca un program de dezvoltare comunitară şi nu ca un program de remediere a consecinţelor conflictului social care a adus cauza în faţa Curţii de la Strasbourg, şi un program de dezvoltare comunitară răspunde nevoilor comunităţii în general şi nu se concentrează pe remedierea situaţiei specifice generate de conflictul social.

Analizând punctual îndatoririle asumate de către guvern prin H.G. nr. 523/2006, reclamanţii au subliniat că o parte dintre acestea nu au fost aduse la îndeplinire în mod efectiv, iar altă parte nu au fost deloc aduse la îndeplinire, cum ar fi următoarele:

a) îmbunătăţirea programei educaţionale pentru prevenirea şi combaterea discriminării romilor în programa şcolară; s-a îmbunătăţit programa şcolară pentru romi, dar nu şi cu privire la prevenirea şi combaterea discriminării romilor;

b) realizarea de cursuri de formare metodică a profesorilor de specialitate, pe problematica drepturilor omului şi nediscriminarea romilor, cu precizarea că au fost organizate doar cursuri de formare metodică în domeniul drepturilor omului în general şi drepturilor copilului;

c) organizarea de cursuri pentru cadre didactice şi mediatori şcolari privind prevenirea discriminării şi a segregării în educaţie a copiilor romi, ceea ce nu s-a realizat;

d) organizarea de cursuri de formare cu cadre medicale şi mediatori sanitari privind prevenirea şi combaterea discriminării, cu menţiunea că s-a derulat un curs de formare al mediatorilor sanitari pentru 6 persoane, dar cursul nu a avut o componentă de prevenire şi de combatere a discriminării, iar în urma cursului a fost angajată o persoană;

e) organizarea activităţilor Zilelor Comunităţii, din care s-a organizat numai în anul 2007 un program artistic la care au participat şi romi;

f) organizarea Centrului comunitar (amenajare sediu, dotare cu echipament, formarea şi angajarea personalului), cu precizarea că, nu s-a realizat Centrul comunitar, iar căminul cultural, deşi a fost renovat, este folosit pentru alte destinaţii;

g) programe de educaţie prin media, pregătirea de operatori locali, arătându-se că, programul a avut alt grup ţintă decât cel prevăzut în H.G. nr. 523/2006, neexistând operatori locali din cadrul Centrului comunitar, iar activităţile care s-au realizat nu au fost finanţate de Guvern;

h) angajarea unui consilier pe problemele romilor la Primăria Cheţani, ceea ce nu s-a realizat;

i) numirea şi angajarea unui mediator şcolar rom la şcoala din localitatea Hădăreni, ceea ce nu s-a realizat;

j) introducerea orelor de limba romani la şcoala din localitatea Hădăreni, arătându-se că, limba romani s-a predat numai doi ani şcolari, 2006 - 2007 şi 2007 - 2008, iar în prezent nu mai există în programele şcolare;

k) organizarea de grădiniţe estivale premergătoare clasei I, ceea ce nu s-a organizat;

l) alfabetizare, recuperare şi asistare şcolară suplimentare, sprijinirea accesului permanent şi susţinut la infrastructura fizică şi instituţională, ceea ce nu s-a realizat;

m) calificarea forţei apte de muncă în meserii cerute pe piaţa muncii, arătându-se că, s-a realizat o singură acţiune "Caravana Romilor", organizată la nivel naţional;

n) amenajarea unui centru de resurse şi informaţii economice, cu invitarea săptămânală a unui consultant din Luduş - Mureş şi cu sprijinul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, măsură din care s-a realizat doar un studiu de fezabilitate pentru o hală de prefabricate, în încercarea de a se atinge un obiectiv din cadrul programului economic local, în condiţiile în care obligaţiile asumate prefigurau elaborarea de studii de fezabilitate pentru ideile de proiecte, finanţarea ideilor cu potenţial identificate de GLL (Grupul de Lucru Local) - microfermă pentru creşterea animalelor, prelucrarea laptelui şi valorificarea produselor, atelier de tâmplărie tradiţională şi mecanică, fabrica de prefabricate, unitate exploatare caolin, sera de legume, flori;

o) formarea şi angajarea de mediatoare sanitare de etnie romă, română şi maghiară, arătându-se că, dispensarul medical există doar în faza de proiect şi că, au fost angajate 6 mediatoare sanitare, dintre care una este de origine maghiară şi este căsătorită cu un bărbat rom;

p) reabilitarea drumurilor, refacerea şi construirea de locuinţe, reamenajarea infrastructurii fizice educaţionale, arătându-se că s-au pietruit 8 km de drum, dar acţiunea trebuia finalizată de primărie din fonduri proprii, nefiind refăcute dalajele şi trotuarele în zonele publice; de asemenea, s-a arătat că, au fost reabilitate 7 case şi au fost proiectate încă 3 case, dar construcţiile sunt de foarte slabă calitate şi reamenajarea şcolii, deşi declarată finalizată în anul 2007, în anul următor s-a dispus reluarea proiectului datorită calităţii foarte slabe a lucrărilor, iar mobilierul şi cele 5 calculatoare aduse nu pot fi trecute în inventarul şcolii, pentru că nu au fost însoţite de facturi;

r) - alte obiective asumate de Guvern nu au fost aduse la îndeplinire şi anume:

- nu s-a organizat grupul de sprijin pentru sănătate şi comunicare 2006;

- dispensarul medical există doar în faza de proiectare;

- nu s-a instalat iluminatul public stradal;

- nu au fost amenajate parcul şi locul de joacă pentru copii;

- nu a fost desemnată în mod oficial o persoană din cadrul comunităţii rome, care să asigure legătura între organele de poliţie şi comunitate;

- nu s-a organizat Grupul de Lucru Judeţean;

- nu s-a alocat şi nu s-a dotat un spaţiu adecvat în clădirea şcolii (biblioteca, birouri);

- grădiniţa nu a fost mobilată şi nu a fost dotată cu grupuri sanitare;

- nu s-au înfiinţat trasee/curse de transport local Hădăreni/Luduş cu orar stabilit.

La data de 3 octombrie 2011, Agenţia Naţională pentru Romi a formulat cerere de intervenţie în interesul pârâtului Guvernul României, solicitând respingerea ca neîntemeiată a acţiunii formulate de reclamanţi.

La data de 2 decembrie 2011, s-a formulat cerere de intervenţie în interes propriu de către L.A.L., L.B., L.B.S., (...), L.C. şi s-a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României să-şi aducă la îndeplinire obligaţiile asumate ca urmare a pronunţării Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005 a Curţii europene a Drepturilor Omului în cauza Moldovan ş.a. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 796/1.09.2005, aşa cum au fost detaliate aceste obligaţii în H.G. nr. 523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş şi obligarea pârâtului să le acorde reparaţii materiale şi morale pentru faptul neexecutării în termen a obligaţiilor asumate, în cuantumul precizat pentru fiecare intervenient în tabelul anexat cererii de intervenţie.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat Sentinţa civilă nr. 16 din 16 ianuarie 2012, prin care a admis cererea de intervenţie accesorie formulată în interesul pârâtului de Agenţia Naţională pentru Romi, respingând acţiunea formulată de reclamanţi şi cererea de intervenţie formulată în interes propriu.

Instanţa de fond a reţinut că, demersul judiciar al reclamanţilor s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, dar aceştia nu au indicat în concret care a fost dreptul sau interesul lor care a fost vătămat, ceea ce se impunea chiar dacă au formulat acţiunea ca un grup de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, dat fiind că, dreptul sau interesul vătămat trebuie relevat în concret şi în raport de gravitatea acestuia se poate analiza şi cererea de reparare a prejudiciului.

Cu privire la refacerea construcţiilor afectate de regretabilele evenimente avute în vedere la pronunţarea hotărârii în cauza Moldovan ş.a. împotriva României, au fost respinse susţinerile reclamanţilor, cu motivarea că, instanţa europeană a drepturilor omului a reţinut o altă situaţie şi anume că, până la pronunţarea hotărârii respective, Guvernul României a relevat că doar trei locuinţe mai trebuie executate.

Cu privire la omisiunea pârâtului de a finanţa programele menite a pune în executare H.G. nr. 523/2006, s-a reţinut că aceste fonduri au fost alocate prin H.G. nr. 734/2007 şi nr. 980/2008, fiind creată premisa alocării fondurilor pentru executarea obligaţiilor, iar faptul că sumele astfel alocate nu au fost valorificate nu se datorează culpei pârâtului, care a asigurat resursele financiare la jumătatea anului şi nu, la finele acestuia cum au susţinut reclamanţii.

Cu privire la programele destinate combaterii pe viitor a discriminării în rândul comunităţii rome din localitatea Hădăreni, s-a considerat că acestea au fost concepute şi derulate în cadrul obligaţiei de mijloace asumată de pârât, infirmându-se aserţiunile reclamanţilor că maniera de concepere şi de derulare a programelor respective a fost fictivă, doar pentru a arăta autorităţilor internaţionale că au îndeplinit exigenţele solicitate, fără a se urmări finalitatea lor.

Din poziţia exprimată de pârât şi de intervenientă în interesul pârâtului, pe baza documentelor anexate cauzei, judecătorul fondului a reţinut că, în executarea H.G. nr. 532/2006, cu participarea reprezentaţilor reclamanţilor, s-au realizat următoarele activităţi:

- organizarea de seminarii "Doar împreună putem asigura servicii de calitate";

- organizarea campaniilor de informare şi stimulare a participării civile, cu implicarea unui număr de 10 studenţi romi şi neromi;

- derularea unor cursuri de formare a mediatorilor sanitari;

- compania de informare, educare şi comunicare în domeniul accesului la serviciile de sănătate publică;

- organizarea unor traininguri pentru jurnalişti sau de comunicare interetnică adresate angajaţilor din instituţiile publice, a poliţiştilor, a jandarmilor, a medicilor, a mediatorilor sanitari, a asistenţilor sanitari şi a cadrelor didactice din localitatea Luduş.

Cu privire la îmbunătăţirea programei educaţionale pentru prevenirea şi combaterea discriminării romilor, au fost de asemenea respinse susţinerile reclamanţilor, reţinându-se că acestea sunt cuprinse în programa şcolară, chiar dacă nu sunt evidenţiate în mod expres pentru etnia romă, fiind esenţială educarea în sensul prevenirii şi combaterii discriminării raportate la etnie, indiferent de apartenenţa etnică a persoanei care urmează a fi educată în acest sens.

Cu privire la realizarea de cursuri de formare metodică a profesorilor de specialitate pe problematica drepturilor omului şi nediscriminarea romilor au fost respinse argumentele expuse de reclamanţi în sensul neexecutării culpabile a obligaţiei de către pârât, avându-se în vedere că au fost derulate astfel de cursuri pentru cadrele didactice din localitatea Luduş, fapt relevat şi în raportul privind implementarea proiectului "Încredere şi respect între cetăţenii din localitatea Hădăreni", organizat sub auspiciile reclamantei R.C.

Cu privire la organizarea Centrului comunitar prin renovarea căminului cultural, s-a constatat îndeplinirea obligaţiei asumate, nefiind imputabil pârâtului modul concret de folosire a centrului.

Cu privire la programele de educaţie prin media, pregătirea de operatori locali, judecătorul fondului a respins susţinerile reclamanţilor, cu motivarea că nu se poate reţine neexecutarea obligaţiei asumate.

Cu privire la introducerea orelor de limba romani la şcoala din localitatea Hădăreni, s-a avut în vedere că şi reclamanţii au recunoscut realizarea obligaţiei pentru anii şcolari 2005 - 2006 şi 2007 - 2008, iar faptul că ulterior, programa şcolară nu a mai cuprins asemenea ore nu s-a considerat ca fiind o omisiune sau o culpă a pârâtului.

Cu privire la programele de alfabetizare, recuperare şi asistare şcolară suplimentară, sprijinirea accesului permanent şi susţinut la infrastructura fizică şi instituţională, s-a reţinut că asemenea programe au fost derulate prin centrul de resurse pentru comunităţile de romi în implementarea proiectului parteneriat şi dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni.

Cu privire la calificarea forţei apte de muncă în meserii cerute pe piaţa muncii s-a avut în vedere că şi reclamanţii au recunoscut realizarea acţiunii "Caravana romilor", organizată la nivel naţional, care a prezentat oportunităţi de angajare pentru romi.

Instanţa de fond a considerat că reclamanţii nu au învederat care este în concret culpa pârâtului pentru nerealizarea obiectivelor stabilite, nu au precizat care este vătămarea produsă fiecăruia dintre ei şi nici nu au cuantificat daunele solicitate în raport de propria persoană.

Pretenţiile reclamanţilor şi intervenienţilor pentru obligarea pârâtului la plata daunelor materiale şi morale au fost respinse, reţinându-se că, afirmarea existenţei unei vătămări este suficientă numai pentru asigurarea legitimării procesuale active, fără însă a justifica valorificarea drepturilor conferite de art. 1 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004, pentru care este necesară dovedirea vătămării, ceea ce în cauză nu s-a realizat.

Pentru considerentele care au fost evidenţiate, au fost respinse ca nefondate atât acţiunea formulată de reclamanţi, cât şi cererea de intervenţie formulată în interes propriu.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs reclamanţii şi intervenienţii, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acţiunii şi cererii de intervenţie în interes propriu şi pe cale de consecinţă, obligarea pârâtului Guvernul României să-şi aducă la îndeplinire obligaţiile asumate ca urmare a pronunţării Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005 a Curţii europene a Drepturilor Omului în cauza Moldovan ş.a. împotriva României, obligaţii detaliate prin H.G. nr. 523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş şi obligarea pârâtului la acordarea de reparaţii materiale şi morale pentru faptul neexecutării în termen a obligaţiilor asumate, în cuantumul indicat în anexele cererii de chemare în judecată şi cererii de intervenţie în interes propriu.

În primul motiv de recurs a fost criticată concluzia instanţei de fond în sensul că nu s-a indicat în concret dreptul sau interesul vătămat recurenţilor, deşi aceştia au precizat că sunt titularii dreptului de a beneficia de toate reparaţiile prevăzute în H.G. nr. 523/2006, ca urmare a pronunţării Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005 în cauza Moldovan ş.a. împotriva României şi neîndeplinirea oricăruia dintre obiectivele asumate constituie în mod implicit o atingere adusă dreptului lor.

Din acest motiv, s-a arătat că, proiectele asumate prin H.G. nr. 523/2006 îi vizează pe toţi recurenţii, în sensul de comunitate, cu unele particularităţi legate de refacerea locuinţelor şi repararea altor prejudicii materiale, astfel încât neexecutarea acestor proiecte este de natură să afecteze drepturile tuturor.

În acest condiţii, s-a considerat că este irelevant dacă se solicită aducerea la îndeplinire a obiectivelor asumate de Guvernul României, fiecare pe cale separată sau împreună, pe calea unei singure acţiuni, avându-se în vedere că toţi recurenţii sunt vătămaţi de atitudinea de pasivitate a intimatului-pârât şi au dreptul de a cere acestuia aducerea la îndeplinire în mod efectiv a tuturor obiectivelor asumate.

Referitor la reparaţiile băneşti cuvenite pentru depăşirea termenului de implementare a proiectelor, recurenţii au susţinut că instanţa de fond avea posibilitatea să analizeze în funcţie de starea concretă de lucruri şi deci dacă aprecia că pretenţiile lor băneşti sunt exagerate faţă de prejudiciul suferit, putea să le reducă sau să le respingă, fără ca prin aceasta să fie afectată chiar cererea de obligare a intimatului-pârât la îndeplinirea obligaţiilor asumate.

Prin cel de-al doilea motiv de recurs s-a susţinut că, în mod greşit, instanţa de fond a considerat ca fiind îndeplinite obligaţiile asumate prin H.G. nr. 523/2006, deşi chiar autorităţile au recunoscut faptul neîndeplinirii lor.

Astfel, s-a arătat că, în răspunsul comunicat la plângerea prealabilă, Guvernul României a justificat neîndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor pe care le-a asumat, motivând ca suma necesară finanţării programului pentru anul 2008 nu a fost prevăzută în bugetul de stat, situaţie remediată prin adoptarea H.G. nr. 980/2008, ceea ce nu a mai permis însă finalizarea proiectului până la data de 15 decembrie 2008.

Ca argument în acest sens, s-a invocat şi noul calendar comunicat de Guvernul României prin acelaşi răspuns cu privire la setul de măsuri de realizare imediată, cu derulare până la data de 15 septembrie 2011, ceea ce reprezintă o amânare a executării obligaţiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006, fără a se fi realizat executarea lor efectivă nici până la această dată.

Recurenţii au criticat concluzia instanţei de fond privind alocarea fondurilor necesare executării obligaţiilor asumate în H.G. nr. 523/2006 prin adoptarea H.G. nr. 734/2007 şi nr. 980/2008, arătând că simpla adoptare a acestor hotărâri nu semnifică îndeplinirea obiectivelor stabilite în Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş şi ca dovadă este faptul că, în anul 2011 se discutau încă noi proiecte, inclusiv sub aspectul financiar, pentru implementarea măsurilor adoptate în anul 2006.

Recurenţii au criticat şi calificarea de către prima instanţă ca fiind o obligaţie de mijloace obligaţia derulării de programe destinate combaterii pe viitor a discriminării în rândul comunităţii rome, arătând că, indiferent de caracterul obligaţiei asumate, există o culpă a autorităţilor care aveau îndatorirea de a lua acele măsuri care să asigure de o manieră efectivă diminuarea şi, treptat, eliminarea efectelor discriminării romilor.

În acest sens, s-a învederat că Programul adoptat prin H.G. nr. 523/2006 a fost conceput ca un program de dezvoltare comunitară şi nu ca un program de remediere a consecinţelor conflictului social avut în vedere la pronunţarea hotărârii în cauza Moldovan ş.a. împotriva României, iar un program de dezvoltare comunitară răspunde nevoilor comunităţii în general şi nu se concentrează pe remedierea situaţiei specifice generate de conflictul social.

Recurenţii au criticat de asemenea concluzia instanţei de fond privind îndeplinirea de către Guvernul României a obligaţiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006, indicând argumentele care se impuneau a fi reţinute în cazul fiecărui obiectiv:

- pentru formarea cadrelor medicale şi a mediatorilor sanitari, s-a arătat că judecătorul fondului a apreciat greşit că ar fi lipsită de relevanţă inexistenţa unei componente de prevenire şi combatere a discriminării în cadrul cursurilor de formare a cadrelor medicale, dat fiind că, însuşi scopul pentru care au fost organizate aceste cursuri a fost acela de prevenire şi combatere a discriminării faţă de comunitatea romă din localitatea Hădăreni în raport cu cadrele medicale, pentru a se asigura cetăţenilor de etnie romă accesul egal şi civilizat la serviciile medicale;

- pentru realizarea Centrului comunitar s-a arătat că nu se poate constata îndeplinirea obligaţiei numai prin renovarea căminului cultural, deoarece acesta este folosit în alte scopuri, iar intimatul-pârât avea obligaţia de a veghea la punerea în executare a obiectivului său, inclusiv, dacă este cazul, prin impunerea autorităţilor locale să respecte această decizie;

- pentru programele de educaţie prin media, pregătirea de operatori locali s-a arătat că hotărârea instanţei de fond nu a fost motivată, nefiind expuse considerentele pentru care s-a reţinut ca fiind îndeplinită obligaţia asumată;

- pentru introducerea limbii romani în şcoala din localitatea Hădăreni, pentru programele de alfabetizare, recuperare şi asistare socială s-a arătat că nu există programe concrete organizate şi susţinute de o manieră aptă să conducă la acest rezultat;

- pentru calificarea forţei apte de muncă în meserii cerute pe piaţa muncii, s-a arătat că a fost o singură acţiune organizată la nivel naţional şi nu în mod particular pentru etnia romă din localitatea Hădăreni, ceea ce dovedeşte o atitudine de dezinteres faţă de rezultatul programului, confirmând susţinerile din acţiune cu privire la implementarea fictivă a programului;

- pentru problema infrastructurii, s-a arătat că în mod greşit s-a avut în vedere numai suma de bani alocată pentru dezvoltarea infrastructurii, fără observarea rezultatului final, deşi intimatul-pârât şi intervenienta în interesul acestuia au recunoscut că lucrările executate nu sunt de bună calitate din cauza condiţiilor meteorologice în care s-au efectuat.

În ultimul motiv de recurs, s-a susţinut că instanţa de fond a apreciat eronat ca nefiind dovedită culpa intimatului-pârât pentru neexecutarea H.G. nr. 523/2006, cu toate că acesta a recunoscut depăşirea termenelor stabilite pentru obligaţiile asumate, fără a justifica o cauză străină care să fi împiedicat executarea acestora.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând actele şi lucrările dosarului, în raport şi cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:

1. Aspecte de fapt şi de drept relevante

Prin Hotărârea nr. 1 din 5 iulie 2005 pronunţată în cauza Moldovan şi alţii împotriva României publicată în M. Of. nr. 796/1.11.2005, Curtea europeană a drepturilor omului a luat notă de acordul la care au ajuns părţile, considerând că acordul lor se bazează pe respectarea drepturilor omului, aşa cum sunt definite în Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau în protocoalele adiţionale.

Hotărârea a fost pronunţată cu privire la cazul conflictului interetnic din anul 1993 din localitatea Hădăreni, judeţul Mureş şi s-a decis scoaterea de pe rol a cauzelor cu privire la reclamanţii care au acceptat convenţia de soluţionare amiabilă, prin care Guvernul României s-a angajat la plata unor sume individuale, dar şi la adoptarea următoarelor măsuri generale:

- îmbunătăţirea programelor educaţionale pentru prevenirea şi combaterea discriminării romilor în programa şcolară din comunitatea Hădăreni, judeţul Mureş;

- elaborarea unor programe de informare publică şi de înlăturare a stereotipurilor, prejudecăţilor şi practicilor care afectează comunitatea romilor din instituţiile publice din Mureş competente pentru comunitatea din Hădăreni;

- iniţierea unor programe de educaţie juridică în cooperare cu membrii comunităţilor de romi;

- susţinerea schimbărilor pozitive în rândul opiniei publice din comunitatea din Hădăreni privitoare la romi, pe baza toleranţei şi a principiului solidarităţii sociale;

- stimularea participării romilor la viaţa economică, socială, educaţională, culturală şi politică a comunităţii locale din judeţul Mureş, prin promovarea unor programe de asistenţă mutuală şi dezvoltare comunitară;

- identificarea, prevenirea şi soluţionarea activă a conflictelor care pot genera violenţe familiale, comunitare sau interetnice.

În plus, Guvernul României s-a angajat să provină apariţia în viitor a unor probleme similare, prin efectuarea unor anchete adecvate şi eficiente şi prin adoptarea, în viitor, a unor politici sociale, economice, educaţionale şi politice menite să îmbunătăţească situaţia comunităţii romilor, în conformitate cu strategia guvernamentală existentă în acest domeniu şi în special, să adopte măsuri generale reclamate de nevoile specifice ale comunităţii din Hădăreni, în vederea facilitării soluţionării generale a cazului, luând în considerare că unele dintre casele distruse au fost deja reconstruite.

Pentru respectarea angajamentelor asumate de Guvernul României în faţa Curţii europene a drepturilor omului, în domeniul protecţiei drepturilor omului, în special a minorităţii romilor, a fost adoptată H.G. nr. 523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, Judeţul Mureş, pentru perioada 2006 - 2008.

Conform prevederilor art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 523/2006, răspunderea pentru derularea financiară a programului a aparţinut Agenţiei Naţionale pentru Romi, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

Prin H.G. nr. 734/2007 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 523/2006 s-a prevăzut că Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş va fi implementat de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, care va asigura şi derularea financiară a programului, urmând ca Agenţia Naţională pentru Romi să efectueze monitorizarea şi evaluarea implementării programului.

În vederea derulării acestui program, prin H.G. nr. 980/2008 s-a aprobat suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2008.

Sesizată prin cererea formulată de reclamanţi şi de intervenienţii în interes propriu să se pronunţe cu privire la obligaţia pârâtului Guvernul României de a-şi îndeplini angajamentele asumate în cadrul juridic expus anterior, instanţa de fond a considerat greşit că nu au fost respectate cerinţele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prin indicarea în concret a dreptului recunoscut de lege sau a interesului legitim pretins a fi fost vătămat ca urmare a neexecutării sau a executării necorespunzătoare a obiectivelor din Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş.

Atât reclamanţii, cât şi intervenienţii aparţin comunităţii rome, ceea ce le conferă calitatea de subiecte de sesizare a instanţei de contencios administrativ cu privire la executarea în concret a actului administrativ adoptat în domeniul protecţiei minorităţii romilor.

Demersul judiciar exercitat pe calea unei acţiuni comune formulate de persoane fizice sau juridice din comunitatea romilor nu poate fi lipsit de legitimitate faţă de obiectul cererii de chemare în judecată şi al cererii de intervenţie în interes propriu formulate pentru valorificarea drepturilor recunoscute prin H.G. nr. 523/2006, dar şi pentru ocrotirea unui interes colectiv şi anume, a unui interes legitim privat, în sensul definit de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 554/2004, cu posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat.

Neîndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu privire la vătămarea adusă drepturilor şi intereselor invocate de către recurenţii-reclamanţi şi intervenienţi a fost de asemenea greşit reţinută de prima instanţă pe baza apărărilor formulate în întâmpinare şi în cererea de intervenţie accesorie, fără a se proceda la analizarea tuturor înscrisurilor depuse în cauză, inclusiv a celor întocmite de către autorităţile şi organismele competente în evaluarea procesului de implementare a Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş.

Concluzia primei instanţe privind îndeplinirea obiectivelor stabilite prin H.G. nr. 523/2006 s-a întemeiat în mod exclusiv pe susţinerile intimatului-pârât şi ale intimatei-interveniente în interesul acestuia, fără a se analiza în concret stadiul de realizare a măsurilor din toate componentele Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş.

Pentru pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice, se impunea a fi examinate toate susţinerile părţilor în raport cu situaţia de fapt constatată în actele depuse la dosar cu privire la gradul de realizare a indicatorilor prevăzuţi în Programul Hădăreni pentru cele 35 de proiecte/măsuri pe care acesta le cuprindea.

Astfel, se constată că prima instanţă nu a avut în vedere rapoartele de evaluare ale Programului Hădăreni întocmite de organisme sociale interesate, cum sunt cele realizate prin programul de grant acordat de Agenţia Naţională pentru Romi, dar nici Memorandumul întocmit de Departamentul pentru executarea hotărârilor Curţii europene a drepturilor omului pe baza informaţiilor furnizate de autorităţile române până la data de 15 aprilie 2009 cu privire la măsurile luate sau preconizate pentru a-şi îndeplini angajamentele asumate ca urmare a Hotărârii nr. 1/2005 în cauza Moldovan ş.a. împotriva României.

În acest Memorandum, întocmit conform art. 46 din Convenţia europeană a drepturilor omului, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11, Departamentul pentru executarea şi supravegherea executării hotărârilor a apreciat că este nevoie de evaluarea de către autorităţile române a impactului măsurilor deja adoptate şi de necesitatea adoptării de măsuri suplimentare pentru implementarea Programului Hădăreni, aprobat ca urmare a pronunţării Hotărârii nr. 1/2005 în cauza Moldovan şi alţii împotriva României.

De asemenea, în Memorandumul încheiat la 16 august 2011 de Serviciul executări al Curţii europene a drepturilor omului privind executarea grupului de cauze Moldovan şi alţii pe problema integrării romilor s-a reţinut că activitatea autorităţilor române a condus la unele constatări pozitive privind buna calitate a relaţiilor interetnice din localitatea Hădăreni (conform planului de acţiune prezentat la 15 iunie 2010), dar au fost identificate şi anumite deficienţe în implementarea programului, recomandându-se finalizarea planului de acţiune pentru adoptarea măsurilor restante spre a fi prezentate Consiliului de Miniştri, sub forma unui plan de acţiune revizuit.

Din decizia adoptată în iunie 2012 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, depus ca înscris nou în recurs, rezultă că, a fost prezentat planul de acţiune revizuit, dar că în pofida eforturilor autorităţilor române, în cauza Moldovan şi alţii împotriva României, nu a fost încă adoptat noul cadru organizaţional şi financiar pentru implementarea măsurilor restante în localitatea Hădăreni, solicitându-se autorităţilor să accelereze adoptarea acestui cadru şi să furnizeze Comitetului calendarul implementării măsurilor restante, precum şi o evaluare detaliată a măsurilor adoptate la nivelul acestei localităţi.

Cum Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş a fost aprobat prin H.G. nr. 523/2006 ca urmare a pronunţării Hotărârii nr. 1/2005 a Curţii europene a drepturilor omului în cauza Moldovan şi alţii împotriva României, justa soluţionare a litigiului impunea să fie avute în vedere şi concluziile Serviciului de executări al acestei instanţe europene pentru a se stabili dacă programul respectiv a fost executat în mod efectiv sau dacă a fost adoptat, astfel încât să atingă obiectivele asumate, prin realizarea de acţiuni specifice şi alocarea de fonduri suficiente, care să permită transpunerea în realitate a angajamentelor prezentate de Guvernul României pentru înţelegerea amiabilă de care s-a luat act conform dispoziţiilor art. 39 din Convenţia europeană a drepturilor omului.

Pentru considerentele care au fost expuse, Înalta Curte va admite prezentul recurs, va casa hotărârea atacată şi va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, în vederea soluţionării dosarului după analiza completă a înscrisurilor depuse de părţi, iar în măsura în care se va aprecia că sunt necesare şi alte dovezi cu privire la stadiul concret de realizare a măsurilor aprobate prin H.G. nr. 523/2006, instanţa de fond va pune în discuţia părţilor suplimentarea probatoriului care a fost deja administrat.

Faţă de soluţia care se va da recursului, nu se mai impune a fi examinate celelalte susţineri din recurs, urmând ca acestea să fie avute în vedere, sub forma unor apărări de fond, cu ocazia rejudecării pricinii.

2. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/204 şi art. 313 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de M.R.C., M.A.C., M.A.M., (...) şi R.C. împotriva Sentinţei civile nr. 16 din 16 ianuarie 2012 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează hotărârea recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 decembrie 2013.

Procesat de GGC - NN

← ICCJ. Decizia nr. 7587/2013. Contencios. Contestaţie act...  ICCJ. Decizia nr. 7607/2013. Contencios. Litigii Curtea de... →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 7598/2013. Contencios. Alte cereri. Recurs