ICCJ. Decizia nr. 839/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 839/2013

Dosar nr. 2119/2/2009

Ședința publică din 15 februarie 2013

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 4858 din 6 septembrie 2011:

- a respins excepţiile inadmisibilităţii acţiunii şi lipsei calităţii procesuale pasive, excepţii invocate de pârâta D.G.I.P.I.;

- a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul B.A.M. în contradictoriu cu pârâţii I.G.P.R., D.G.I.P.I.Și M.A.I., astfel cum a fost precizată la data de 05 aprilie 2011;

- a anulat avizul negativ de participare la concursul organizat în vederea ocupării postului de director al D.A.E., P.C.I., comunicat reclamantului cu Adresa nr. 1961012 din 6 noiembrie 2008, precum şi Adresa nr. S/1368581 din 22 octombrie 2008 emisă de D.G.I.P.I. ce a stat la baza avizului negativ;

- a obligat pârâtul I.G.P.R. la plata către reclamant a drepturilor salariale, inclusiv sporurile cuvenite, începând cu data emiterii actelor vătămătoare şi până la data de 12 mai 2010, când a intervenit pensionarea reclamantului, drepturi aferente funcţiei deţinute de acesta la momentul emiterii actelor atacate din care vor fi scăzute drepturile salariale încasate, aferente funcţiei ocupate în perioada respectivă;

- a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind acordarea daunelor morale;

- a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul P.G.

Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, prima instanţă a reţinut următoarele:

1. Pârâta D.G.I.P.I. are calitate procesuală pasivă, întrucât este autoritatea publică emitentă a actului administrativ contestat în cauză.

2. Prin Adresa nr. 1961012 din 6 noiembrie 2008 s-a comunicat reclamantului refuzul I.G.P.R. de a-i aviza favorabil cererea de participare la concursul organizat în vederea ocupării postului de director al D.A.E., P.C.I.

La data de 17 decembrie 2008, reclamantul a solicitat să i se permită accesul la dosarul de concurs, cerere ce i-a fost respinsă.

Pârâtul P.G. – I.G.P.R. – a dispus să nu se mai întreprindă noi demersuri în vederea participării reclamantului la concurs, ca urmare a aspectelor semnalate de D.G.I.P.I. în Adresa nr. S/1368581 din 22 octombrie 2008, măsura ce a fost comunicată reclamantului prin Adresa nr. 1961012/2008.

În urma analizării înscrisurilor cu caracter „secret de serviciu”, Curtea de apel a apreciat că decizia I.G.P.R. contestată în cauză este nefondată, întrucât nu este susţinută de probe concludente.

În opinia instanţei, simpla afirmaţie a D.G.I.P.I. din cuprinsul Adresei nr. S/1368581 din 22 octombrie 2008 nu poate justifica refuzul acordării avizului de participare la concurs în condiţiile în care, pentru ocuparea postului respectiv, partea primise aviz pentru a fi împuternicit pe o perioadă de 3 luni, conform Dispoziţiei nr. 2031 din 5 septembrie 2008 a I.G.P.R.

Reclamantul este îndreptăţit la plata drepturilor aferente funcţiei deţinute până la momentul emiterii actelor atacate, din care urmează să fie scăzute drepturile salariale încasate pentru funcţia ocupată, pentru perioada cuprinsă între data emiterii actelor litigioase şi data de 12 mai 2010 când partea s-a pensionat.

Cererea de acordare a daunelor morale nu poate fi primită, în condiţiile în care reclamantul nu a arătat în ce constă prejudiciul moral suferit şi nici nu a probat existenţa acestuia.

1. Recursul declarat de pârâtul M.A.I.

În recursul său, pârâtul a solicitat modificarea sentinţei atacate, în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive şi, în consecinţă, respingerii acţiunii faţă de acesta.

În motivarea căii extraordinare de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.,recurentul a susţinut faptul că nu au fost indicate temeiurile de fapt şi de drept pentru care a fost introdus în cauză la termenul de judecată din data de 05 aprilie 2011. Singura menţiune făcută a fost aceea ca partea să depună la dosar „Raportul D.G.M.R.U. nr. S/230554 din 02 septembrie 2008”, înscris pe care instituţia publică l-a pus la dispoziţia instanţei înainte de a fi citată ca parte în cauză.

2. Recursul declarat de pârâtul I.G.P.R.

În calea de atac promovată, pârâtul a solicitat modificarea sentinţei atacate, în sensul respingerii acţiunii astfel cum a fost precizată.

În motivare, recurentul a formulat următoarele critici de nelegalitate cu privire la hotărâre, ce pot fi subsumate motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.:

1.1 Măsura dispusă de I.G.P.R. de a nu permite intimatului-reclamant participarea la concurs nu este o măsură abuzivă, deoarece ea a avut la bază incompatibilităţile constatate de alte structuri din M.A.I. de la care au fost solicitate aprobări.

Natura funcţiei de conducere scoase la concurs presupunea efectuarea de verificări amănunţite în legătură cu toate aspectele referitoarea la ordinea publică şi siguranţa naţională.

1.2 Intimatul-reclamant nu este îndreptăţit să primească drepturile salariale şi sporurile pe care le-a solicitat, întrucât aceasta nu a contestat actele administrative prin care i-a fo st modificat raportul de serviciu şi în baza cărora a fost salarizat.

1.2 Recursul declarat de pârâta D.G.I.P.I.

În recursul său, pârâta a solicitat modificarea în parte a sentinţei atacate, în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive şi inadmisibilităţii acţiunii. În subsidiar, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

În motivarea căii de atac, încadrabilă în drept în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a susţinut faptul că sentinţa contestată este lipsită de temei legal.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurentă următoarele critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată:

În raport de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) şi art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, coroborate cu cele ale art. 1 din Dispoziţia Secretarului de stat - Şef al D.O.S.P. nr. II/7356 din 29 noiembrie 2007, în speţa de faţă, actul administrativ dedus judecăţii este decizia I.G.P.R. emisă în baza avizului, act ce a avut ca efect stingerea raportului juridic născut între candidat şi unitatea care a demarat procedura de ocupare a funcţiei de conducere vacante, respectiv I.G.P.R.

Ca atare, actul aflat în discuţie nu emană de la D.G.I.P.I. pentru a putea avea calitate procesuală pasivă în cauză.

Aşadar, Adresa nr. S/1368581 din 22 octombrie 2008 emisă de D.G.I.P.I. constituie doar o operaţiune tehnico-administrativă ce a stat la baza emiterii deciziei I.G.P.R.

Prin urmare, adresa anterior arătată nu poate forma obiectul acţiunii în anulare la instanţa de contencios administrativ.

3. Apărările formulate de intimatul B.A.M.

Intimatul a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursurilor declarate de pârâţi ca nefondate, pentru argumentele prezentate (filele 20-26 din dosar).

I. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţi şi a apărărilor cuprinse în întâmpinare, dar şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază că recursul declarat de M.A.I. este fondat, iar recursurile formulate de I.G.P.R. şi D.G.I.P.I. sunt nefondate pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Intimatul-reclamant B.A.M. a investit instanţa de contencios administrativ cu acţiunea având ca obiect:

- anularea avizului negativ de participare la concursul organizat în vederea ocupării postului de director al D.A.E., P.C.I., comunicat reclamantului cu Adresa nr. 1961012 din 6 noiembrie 2008, precum şi Adresei nr. S/1368581 din 22 octombrie 2008 emisă de D.G.I.P.I. ce a stat la baza avizului negativ;

- acordarea drepturilor salariale, inclusiv sporurile cuvenite, începând cu data emiterii actelor vătămătoare şi până la data de 12 mai 2010, când a intervenit pensionarea acestuia;

- acordarea daunelor morale în sumă de 100.000 lei de la fiecare dintre cei trei pârâţi (a se vedea fila 133 dosar fond).

Prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt şi a realizat o încadrare juridică adecvată, apreciind că refuzul de a aviza favorabil cererea reclamantului de a participa la concursul anterior arătat este unul nejustificat, în sensul pe care art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, îl dă acestei noţiuni: „exprimarea explicită, cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane.”

Detaliind problemele de drept deduse judecăţii şi răspunzând la motivele de recurs anterior prezentate, Înalta Curte constată:

1.1. În raportul privind situaţia profesională a intimatului-reclamant întocmit de directorul de la D.M.R.U. şi avizat de I.G.P.R., act înregistrat sub nr. 216819 din 28 ianuarie 2009, se reţin aspectele ce vor fi prezentate în continuare.

„Comisarul şef de poliţie B.A.M. a fost încadrat în M.A.I. în anul 1993 şi a îndeplinit funcţii operative la B.C.C.O. Bucureşti până la 01 iulie 1998, când a fost promovat adjunct şef serviciu în cadrul aceleiaşi structuri.

La data de 01 martie 2000, a fost promovat şef S.T.M.S. şi N.B.C. la D.G.C.C.O., funcţie pe care a îndeplinit-o până la 06 octombrie 2004. În această perioadă a urmat cursurile Academiei F.B.I. şi a aplicat pentru o poziţie de coordonator program la S.G.I. din Franța.

Ca urmare, începând cu data de 06 octombrie 2004, a fost mutat în Statul „S" constituit la nivelul I.G.P.R., desfăşurându-şi activitatea în calitate de coordonator al programului de prevenire a bio-terorismului din cadrul S.S.P.T. al instituţiei menţionate.

La data de 30 aprilie 2008, ofiţerul a solicitat secretarului general al INTERPOL demisia din funcţia deţinută şi revenirea în ţară, data încetării activităţii fiind 31 iulie 2008.

Cu aceeaşi dată, cu acordul său, a fost numit în funcţia de ofiţer specialist principal la D.A.E.P.C.I. din I.G.P.R. Ulterior, respectiv la 05 septembrie 2008, a fost împuternicit să îndeplinească atribuţiile funcţiei de director al acestei direcţii. Împuternicirea a fost avizată favorabil de conducerea Departamentului O.S.P.

La data de 22 septembrie 2008, postul menţionat a fost scos la concurs, singurul candidat înscris fiind comisarul şef de poliţie B.A.M.

În conformitate cu prevederile art. 1 din Dispoziţia Secretarului de Stat, Şef al D.O.S.P. din 29 noiembrie 2007, documentele necesare în vederea obţinerii avizului de participare la concurs au fost înaintate D.G.M.R.U. din M.A.I., cu propunerea de avizare.

La data de 31 octombrie 2008, lucrarea ne-a fost restituită pentru a fi reanalizată prin prisma unor aspecte semnalate de D.G.I.P.I. în Adresa nr. 1368581 din 22 octombrie 2008, potrivit cărora ofiţerul "este cunoscut cu riscuri de securitate privind furnizarea de date şi informaţii clasificate şi nedestinate publicităţii către reprezentanţi ai mass-media".

Documentul a fost prezentat domnului comisar şef de poliţie P.G. - desemnat inspector general al Poliţiei Române care, în acest context, în temeiul prevederilor art. 2 din Dispoziţia Secretarului de Stat, Şef al Departamentului O.S.P. nr. II/7356 din 29 noiembrie 2007, a dispus să nu se mai întreprindă noi demersuri în vederea participării ofiţerului la concurs.

Situaţia a fost adusă la cunoştinţă comisarului şef de poliţie B.A.M. care, în urma discuţiilor avute cu conducerea Poliţiei Române, a fost de acord cu încetarea împuternicirii sale la conducerea D.A.E., P.C.I. şi împuternicirea în funcţia de şef Birou Protocol la Direcţia Cabinet, decizia fiind materializată prin Dispoziţia I.G.P.R din 10 noiembrie 2008. De la data numirii în actuala funcţie, ofiţerul s-a aflat în concediu de odihnă.”

În opinia instanţei de control judiciar, prin Adresa nr. 1961012 din 6 noiembrie 2008 s-a materializat refuzul nejustificat al I.G.P.R. de a aviza favorabil cererea intimatului de participare la concursul organizat în vederea ocupării postului de director al D.A.E., P.C.I. (a se vedea fila 129 dosar fond).

Această concluzie se fundamentează pe faptul că, la data de 05 septembrie 2008, intimatul a fost împuternicit pe o perioadă de maximum 3 luni să îndeplinească atribuţiile funcţiei de director la D.A.E., P.C.I. şi a deţinut autorizaţie de acces la informaţii clasificate corespunzătoare ocupării acestui post (a se vedea fila 131 dosar fond).

Ulterior, după cum s-a prezentat în cele de mai sus, postul aflat în discuţie a fost scos la concurs, intimatul a fost singurul candidat, iar acesta a şi parcurs etapele preliminare, respectiv testul psihologic şi testul de limbă străină. Desigur, s-a procedat şi la desemnarea comisiei de examen, întocmirea bibliografiei şi anunţarea concursului.

Poziţia exprimată de autoritatea recurentă a avut la bază adresa nr. S/1368581 din 22 octombrie 2008 emisă de D.G.I.P.I. în care se arată că intimatul „este cunoscut cu riscuri de securitate privind furnizarea de date şi informaţii clasificate.”

Însă, din actele dosarului nu rezultă faptul că, în urma constatării situaţiei anterior prezentate, s-a procedat la retragerea autorizaţiei de acces a intimatului la informaţiile clasificate.

De altfel, în întâmpinarea depusă la dosar în faza procesuală a recursului, intimatul a menţionat că a avut autorizaţia aflată în discuţie până la momentul pensionării, aspect necontestat de părţile adverse (a se vedea fila 20 dosar).

Înalta Curte apreciază că această situaţie infirmă cele consemnate în adresa nr. S/1368581/22 octombrie 2008.

1.2. Soluţia pronunţată de prima instanţă pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei D.G.I.P.I. este corectă.

Înalta Curte are în vedere împrejurarea că această autoritate publică este emitenta Adresei nr. S/1368581 din 22 octombrie 2008, care a fundamentat soluţia adoptată prin adresa nr. 1961012 din 6 noiembrie 2008.

1.3. Recursul declarat de pârâtul M.A.I. este fondat, întrucât această autoritate publică nu este emitenta actelor administrative deduse judecăţii, iar intimatul nu a avut raport de funcţie cu ministerul pentru a putea fi obligat la plata despăgubirilor materiale.

1.4. Soluţia pronunţată de prima instanţă pe excepţia inadmisibilităţii acţiunii este corectă.

Într-adevăr, adresa din 22 octombrie 2008 emisă de D.G.I.P.I. constituie doar o operaţiune administrativă care a stat la baza emiterii deciziei I.G.P.R., însă, în raport de dispoziţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată, aceasta poate fi dedusă controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ, împreună cu actul administrativ pe care îl fundamentează.

1.5. Drepturile salariale şi sporurile se cuvin intimatului-reclamant în raport de prevederile art. 106 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de faptul că instanţa a procedat la anularea adresei din 22 octombrie 2008 (act administrativ asimilat, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată).

1. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) Și (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 20 şi art. 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, va admite recursul declarat de pârâtul M.A.I., va modifica, în parte, sentinţa atacată, în sensul că va respinge acţiunea reclamantului faţă de acest pârât pentru lipsa calităţii procesuale pasive. Totodată, instanţa de control judiciar va respinge recursurile formulate de pârâţii I.G.P.R. şi D.G.I.P.I., ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul M.A.I. împotriva Sentinţei civile nr. 4858 din 06 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Modifică, în parte, sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantului faţă de M.A.I. pentru lipsa calităţii procesuale pasive.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Respinge recursurile declarate de pârâţii I.G.P.R.D.G.I. şi P.I. împotriva Sentinţei civile nr. 4858 din 6 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 15 februarie 2013.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 839/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs