ICCJ. Decizia nr. 1239/2014. Contencios. Conflict de competenţă. Anulare act administrativ. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1239/2014
Dosar nr. 6053/108/2013
Şedinţa publică de la 11 martie 2014
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Arad la data de 21 iunie 2013, precizată la data de 7 octombrie 2013, reclamantul Primarul comunei H., prin vice-primar T.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A., Centrul Judeţean Arad, suspendarea executării şi anularea deciziei nr. 30/P din 15 mai 2013 emisă de pârâtă privind soluţionarea contestaţiei formulată în procedura prealabilă, în sensul respingerii ei, şi exonerarea Primăriei comunei H. de la plata obligaţiei de restituire a sumei de 207.883,53 RON pretinsă cu titlu de creanţă bugetară stabilită în baza procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 14 martie 2013 emis de pârâta A.P.I.A. Arad.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 6014 din 10 octombrie 2013, pronunţată în Dosar nr. 6053/108/2012, Tribunalul Arad, a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Arad în baza art. 101din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, raportat la art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, a declinat în favoarea Curţii de Apel Timişoara competenţa de soluţionare în primă instanţă a acţiunii având ca obiect suspendarea executării şi anularea actului administrativ.
2.2. Învestită prin declinare, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 491 din 13 decembrie 2013 a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Timişoara şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul Primarul comunei H. în contradictoriu cu A.P.I.A., Centrul Judeţean Arad, în favoarea Tribunalului Arad, dispunând înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Timişoara a reţinut că atât decizia de soluţionare a contestaţiei, cât şi procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sunt emise de Centrul Judeţean Arad din cadrul A.P.I.A., autoritate de nivel judeţean, împrejurare aptă să excludă aplicabilitatea dispoziţiilor art. 10.alin. (11) din Legea nr. 554/204, care se referă la autorităţi centrale şi să atragă incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prin acţiunea formulată, reclamantul Primarul comunei H. a solicitat suspendarea executării şi anularea deciziei nr. 30/P din 15 mai 2013 emisă de pârâtă privind soluţionarea contestaţiei formulată în procedura prealabilă, în sensul respingerii ei, şi exonerarea Primăriei comunei H. de la plata obligaţiei de restituire a sumei de 207.883,53 RON pretinsă cu titlu de creanţă bugetară stabilită în baza procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 14 martie 2013 emis de pârâta A.P.I.A. Arad.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 66/2011, „e) autorităţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, autorităţile de management în cadrul programelor finanţate din instrumente structurale, de coeziune, din Fondul european pentru pescuit, din fonduri aferente Instrumentului de asistenţă pentru preaderare, autorităţile care asigură gestionarea Instrumentului european de vecinătate şi parteneriat E.N.P.I., Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, A.P.I.A. în cadrul programelor de finanţare a politicii agricole comune, agenţiile de implementare, inclusiv Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, în cadrul programelor PHARE, Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE în cadrul Facilităţii Schengen, Facilităţii de Tranziţie şi al Mecanismului Financiar SEE, cu excepţia proiectelor delegate, precum şi autorităţile naţionale responsabile de participarea României la alte programe finanţate din fonduri europene.”
Conform art. 20 alin. (1) şi alin. (4) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă,
„(1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se efectuează de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora.
(4) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene pot delega activităţi de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare organismelor intermediare care funcţionează în cadrul unei instituţii publice.”,
iar, potrivit art. 21 alin. (1), alin. (16), alin. (19) şi alin. (20),
„(1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se desfăşoară de către structurile/echipele de control prevăzute la art. 20.
(16) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se aprobă de conducerea instituţiei publice în cadrul căreia funcţionează structura de control, respectiv conducerea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, dacă structura de control este organizată în cadrul acesteia.
(19) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(20) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare constituie titlu de creanţă şi se emite în vederea stingerii acestei creanţe.”
Art. 50 din O.U.G. nr. 66/2011 prevede că
„(1) Autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunţa prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestaţiei sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1), după caz.”
Din analiza acestor texte legale incidente în cauză rezultă că A.P.I.A., autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, poate delega activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare organismelor intermediare care funcţionează în cadrul său.
Înalta Curte constată că atât procesul verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare înregistrat din 14 martie 2013, cât decizia nr. 30/P din 15 mai 2013 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva acestui proces-verbal au fost emise de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Centrul Judeţean Arad.
Prin urmare, în raport cu faptul că emitentul actelor contestate este o autoritate publică judeţeană, Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 10 alin. (11) din Legea contenciosului administrativ nu sunt aplicabile speţei, având în vedere că textul de lege vizează doar cererile având ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene emise de autorităţile publice centrale.
Înalta Curte constată că procesul-verbal contestat este un act administrativ ce are ca obiect stabilirea unei creanţe bugetare, act ce se înscrie în categoria actelor administrative ce privesc contribuţii bugetare în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care la data formulării acţiunii avea următorul conţinut: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 ROL se soluţionează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 ROL, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.
Astfel fiind, competenţa instanţei de contencios administrativ este determinată în funcţie de criteriu valoric şi, cum în speţă valoarea creanţei bugetare este de 207.883,53 RON, competenţa aparţine tribunalului.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionarea a cauzei privind pe Primarul comunei H. prin vice-primar T.M. şi A.P.I.A., Centrul Judeţean Arad în favoarea Tribunalului Arad, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 martie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1617/2014. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 736/2014. Contencios → |
|---|
