ICCJ. Decizia nr. 1279/2014. Contencios. Contestaţie act administrativ fiscal. Recurs

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1279/2014

Dosar nr. 531/54/2011

Şedinţa publică de la 13 martie 2014

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Soluţia instanţei de fond

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC S. SA Drobeta Turnu-Severin a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, anularea deciziei din 21 ianuarie 2011 prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva procesului-verbal de constatare încheiat la data de 19 noiembrie 2010, anularea acestui proces-verbal, ce constituie titlu de creanţă, prin care s-a stabilit în sarcina sa un debit în cuantum de 633.141,30 euro şi exonerarea de la plata acestei sume.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esenţă, că prin procesul-verbal de constatare încheiat de autoritatea publică pârâtă la data de 19 noiembrie 2010 privind măsura ISPA „Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Drobeta Turnu-Severin, România”, în baza O.G. nr. 79/2003 s-a stabilit în sarcina sa un debit ca fiind datorat Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE, în calitate de autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare, în cuantum de 633.141,80 euro, care reprezintă: fonduri ISPA = 564.771,85 euro; cofinanţare BEI= 41.021,97 euro; cofinanţare buget de stat = 27.347,98 euro.

Reclamanta a susţinut că a contestat întreg debitul stabilit în sarcina sa, prin procesul-verbal atacat, invocând încălcarea prevederilor art. 2 lit. f), art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 79/2003 şi art. 2 alin. (8) şi alin. (10) şi art. 3 alin. (1) lit. f)-lit. h) din Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, aprobate prin H.G. nr. 1306/2007.

În esenţă, reclamanta a invocat încălcarea de către autoritate a obligaţiei de a verifica şi constata nemijlocit faptele, în vederea stabilirii răspunderii fiscale, încălcarea contradictorialităţii şi a dreptului la apărare, netemeinicia raportului „on the spot” şi a procesului-verbal de constatare din 19 noiembrie 2010.

1.2. Prin întâmpinare, Ministerul Finanţelor Publice a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi menţinerea actelor administrative contestate, fiind temeinice şi legale, făcând precizări privind caracterul obligatoriu al constatărilor efectuate de către Comisia Europeană, organismul care a acordat finanţarea, referitoare la caracterului neeligibil al unor cheltuieli şi a expus detaliat neregulile constatate şi motivele pentru care au fost considerate ca neeligibile sumele reţinute în procesul verbal de constatare.

1.3. Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 859 din 24 septembrie 2012, a respins acţiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

1.4. Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:

Autoritatea de Management EX-ISPA din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de autoritate cu atribuţii privind monitorizarea implementării măsurilor ex-ISPA din domeniul protecţiei mediului în România, precum şi a verificării eligibilităţii cheltuielilor declarate, a efectuat o misiune „on the spot” în perioada 8 mai 2010-21 mai 2010, ce a avut ca obiect verificarea ex-ante a declaraţiilor de cheltuieli efectuate de reclamantă pentru certificarea cheltuielilor aferente cererii intermediare de plată privind măsura ISPA „Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Drobeta Turnu-Severin”.

În urma verificării cheltuielilor incluse în perioada de raportare stabilită pentru cererea de fonduri intermediară, aferentă măsurii ISPA, controlul efectuat a relevat o serie de nereguli în derularea şi utilizarea fondurilor europene de către reclamantă, fiind declarată neeligibilă suma totală de 633.141,80 euro.

În temeiul dispoziţiilor O.G. nr. 79/2003, H.G. nr. 1306/2007 şi O.G. nr. 92/2003, precum şi a prevederilor din Memorandumul de finanţare pentru măsura sus menţionată, semnat între Guvernul României şi Comisia Europeană la data de 8 decembrie 2004 din Bruxelles şi la 14 februarie 2005 din Bucureşti, Autoritatea de Management AM EX-ISPA a solicitat Oficiul de Plăţi şi Contractare „PHARE” recuperarea sumelor declarate neeligibile aferente acestei măsuri în cuantum total de 633.141,80 euro, ca urmare a misiunii „on the spot” efectuate de această direcţie în perioada 8-21 mai 2010.

În acest sens, Oficiul de Plăţi şi Contractare „PHARE” din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de autoritate cu competenţe în gestionarea şi recuperarea fondurilor comunitare a întocmit procesul-verbal de constatare din 19 noiembrie 2010, în vederea recuperării sumelor declarate neeligibile în cuantum total de 633.141,80 euro, reţinând, în esenţă, că respectivele cheltuieli neeligibile declarate de AM EX-ISPA reprezintă neregulă, aşa cum este ea definită de O.G. nr. 79/2003, privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător.

Împotriva procesului-verbal din 19 noiembrie 2010 reclamanta a formulat contestaţie, aceasta a fost respinsă de autoritatea publică pârâtă prin decizia din 21 ianuarie 2011 şi în consecinţă s-a menţinut actul atacat, ce constituie titlu executoriu pentru suma de 633.141,80 euro având în vedere următoarele:

- nu au fost aduse argumente sau probe care să justifice reanalizarea aspectelor de natură tehnică care au condus la declararea neeligibilităţii sumei contestate, înscrise în cadrul procesului verbal de constatare şi care ar putea avea o posibilă înrâurire asupra concluziilor acestuia, neprocedând la analizarea contestaţiei pe fond;

- potrivit prevederilor Instrucţiunii nr. 3/2008 şi a Protocolului de Colaborare AM EX-ISPA/ACP/OPCP privind implementarea măsurilor EX-ISPA în domeniul protecţiei mediului, Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE este responsabil cu efectuarea plăţilor şi recuperarea sumelor neeligibile, nicidecum cu modul de implementare a contractelor şi/sau verificarea eligibilităţii cheltuielilor, acestea fiind atributele exclusive ale AM EX-ISPA începând cu luna februarie 2008;

- raportul „on the spot” constituie un document de constatare primar prin care s-a determinat neeligibilitatea sumelor şi aspectele tehnice ce au condus la această concluzie, emis de o autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare, aşa cum sunt definite ele la art. 2 lit. e) din O.G. nr. 79/2003, după cum s-a respectat şi contradictorialitatea procedurii şi dreptul la apărare prin emiterea proiectului titlului de creanţă către debitor şi transmiterea observaţiilor acestuia, respectiv a contestaţiei administrative către autoritatea emitentă a actului de constatare primar.

Prima instanţă a reţinut că, în cauză, criticile aduse acestei decizii de reclamantă şi care vizează, în esenţă, încălcarea obligaţiei de a verifica şi constata nemijlocit faptele, în vederea stabilirii răspunderii fiscale, încălcarea contradictorialităţii şi a dreptului la apărare şi netemeinicia raportului „on the spot”, deopotrivă cu procesul-verbal de constatare din 19 noiembrie 2010 sunt neîntemeiate.

Astfel, a avut în vedere dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţia României, Regulamentul financiar al Uniunii Europene, împreună cu regulile de implementare ale acestuia, care stabilesc principiile şi procedurile care guvernează gestionarea bugetului uniunii şi controlul asupra resurselor financiare ale comunităţilor europene ce este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în fiecare stat membru, Legea nr. 500/2002, art. 45; dispoziţiile O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările şi completările ulterioare, H.G. nr. 1306/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare ale O.G. nr. 79/2003 şi O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor din Memorandumul de Finanţare pentru măsura sus­menţionată, semnat între Guvernul României şi Comisia Europeană la data de 8 decembrie 2004 din Bruxelles şi la 14 februarie 2005 din Bucureşti.

Prima instanţă nu a primit susţinerea reclamantei privind nelegalitatea operaţiunii de control, pe motiv că s-ar fi încălcat principiul contradictorialităţii şi dreptul său la apărare, întrucât verificarea a avut loc la sediul societăţii, în justificarea cheltuielilor efectuate acesteia i s-au cerut documente justificative care au fost analizate şi apreciate ca nefiind corespunzătoare, iar contestaţia la procesul-verbal de constatare a fost soluţionată numai după ce au fost primite lămuriri scrise din partea reclamantei cu privire la toate aspectele invocate de aceasta prin contestaţie.

De asemenea, a apreciat, contrar celor susţinute de reclamantă, că probele şi argumentele aduse de aceasta au fost analizate, arătându-se în ce constă fiecare neregularitate şi dispoziţiile legale încălcate, soluţionându-se pe fond contestaţia.

Cu privire la fondul pricinii, vizând neregulile constatate cu ocazia verificării on the spot, stabilite prin procesul-verbal contestat şi menţinute prin decizia din 21 ianuarie 2011, prima instanţă a reţinut următoarele:

Cu privire la contract:

- pentru contractul în valoare de 369.100,00 euro (100% ISPA) autoritatea de audit a considerat eligibilă suma de 39.800,00 euro reprezentând cheltuieli, vehicul pentru unitatea mobilă de detectare a pierderilor. Diferenţa de 329.300,00 euro reprezentând costuri echipamente durabile a fost considerată neeligibilă în cadrul raportului de audit al autorităţii de audit din 11 decembrie 2008 referinţa 25, respectiv pentru următoarele echipamente: autocamion cu cabină dublă complet echipat cu diferite unelte şi echipamente pentru şantier (1 buc); macara automobilă (1 buc); vehicul uşor pentru lucrări (1 buc); vehicul uşor pentru intervenţii 24/24 (1 buc); excavator mecanic prevăzut cu roţi (1 buc); compresor de aer montat pe remorcă (1 buc); generatoare electrice pentru lucrări de şantier (1 buc);

- pentru contractul în valoare de 124.620,00 euro (100% ISPA) Autoritatea de Audit a considerat eligibilă suma de 116.420.00 euro. Diferenţa de 8.200,00 euro reprezentând costuri echipamente durabile, respectiv echipament pentru ventilarea conductelor înainte de vizitare (1 buc), fost considerată neeligibilă în cadrul raportului de audit al autorităţii de audit din 11 decembrie 2008 referinţa 25;

- pentru contractul în valoare de 196.741,00 euro (100% ISPA) Autoritatea de Audit a considerat eligibilă suma de 153.115,00 euro. Diferenţa de 43.626,00 euro, reprezentând costuri echipamente durabile fost considerată neeligibilă în cadrul raportului de audit al autorităţii de audit din 11 decembrie 2008 referinţa 25, respectiv pentru: detector de conducte metalice înainte de vizitare (1 buc); detector de conducte nemetalice (1 buc); magnetometru pentru detectare dispozitive metalice (1 buc); corelator de înaltă performanţă (1 buc); detector acustic portabil (1 buc); înregistratoare de volume, înălţimi şi debite (1 buc); senzori de presiune (1 buc); pluviometru înregistrator (1 buc); detector de gaze (1 buc); prelevator probe pentru reţeaua de canalizare (1 buc); PH metro (măsurare p-H) (1 buc); aparat de verificare a conductibilităţii (1 buc); aparat de măsurare a oxigenului (1 buc);

- autoritatea de audit a reconsiderat eligibilă suma de 21.464,00 euro, reprezentând contravaloarea echipamentelor necesare dotării unităţii mobile de detectare a pierderilor prevăzută în anexa nr. III.1 art. 6,2 din Memorandumul de finanţare, suma neeligibilă rămânând 22.162,00 euro.

Faţă de suma de 359.662,00 euro (329.300 euro/lot 1.1 + 8.200 euro/lot 1.2. + 22.162 euro/lot 2), având în vedere delegarea de atribuţii pentru măsurile EX-ISPA din România, recomandarea AM EX ISPA către Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE a fost de a întreprinde demersurile necesare pentru recuperarea acesteia de la beneficiarul final al măsurii în vederea reîntregirii contului ISPA.

Cu privire la aceste echipamente durabile s-a reţinut că nu întrunesc condiţiile de eligibilitate prevăzute în anexa nr. III.2 la Memorandumul de finanţare şi nu sunt instalate şi fixate permanent în proiect, în cauză nefiind făcută dovada contrară.

Mai mult, acestea au fost înregistrate în contabilitatea beneficiarului final ca mijloace fixe, aşa cum rezultă şi din cuprinsul expertizei efectuate în cauză.

Contrar celor reţinute de expert, prima instanţă a apreciat că în mod corect s-a reţinut ca neregulă suma aferentă acestor echipamente, având în vedere că ele nu au fost cuprinse în memorandumul de finanţare.

De asemenea, contrar opiniei exprimate de expert, în speţă nu are relevanţă faptul că potrivit Legii nr. 82/1991 echipamentele achiziţionate puteau fi înregistrate ca mijloace fixe în contabilitatea societăţii, întrucât în această materie sunt aplicabile regulile impuse prin memorandumul de finanţare care este în concordanţă cu regulamentul financiar şi acestea trebuie avute în vedere la stabilirea caracterului eligibil al unei cheltuieli efectuate din fonduri nerambursabile, acordate de la bugetul uniunii. Cum aceste reguli impun instalarea sau fixarea permanent în proiect a bunurilor achiziţionate, este exclusă înregistrarea în contabilitate, ca mijloace fixe, a bunurilor achiziţionate în cadrul proiectului finanţat din fonduri europene.

În ceea ce priveşte contractul, s-a reţinut că a fost plătită contractorului J.V.E.-E.B.S.Z.M. suma de 79.804,33 euro, astfel:

- Urmare analizării ordinul de variaţie emis în data de 6 noiembrie 2008 s-a reţinut faptul că au fost executate anumite lucrări, în valoare de 46.014,28 euro, pentru refacerea zonelor carosabile în zonele afectate de proiect, considerate străzi de municipiu în ofertă şi nu drumuri naţionale.

În vederea certificării acestor cheltuieli AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului, în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte dovezi privind faptul că regimul de drum naţional nu era cunoscut anterior lansării licitaţiei şi că drumul era deja realizat după noile standarde înainte de începere a lucrărilor pentru canalizare.

Cum însă reclamanta nu a prezentat aceste dovezi, nici cu ocazia verificării, nici în timpul procesului, prima instanţă a apreciat că în mod corect a fost stabilită ca neeligibilă suma menţionată. Faptul că potrivit prevederilor acordului de principiu din 24 septembrie 2008 eliberat de C.N.A.D.N.R., Direcţia de Drumuri şi Poduri Craiova s-au prevăzut alte dimensiuni pentru fundaţie şi îmbrăcămintea asfaltică decât cele din proiect nu este de natură să justifice neregulile constatate.

- Urmare analizării ordinul de variaţie emis în data de 28 august 2009, prima instanţă a reţinut faptul că au fost executate anumite lucrări de reabilitare a staţiei de tratare care au impus un alt standard în staţia de pompare. Pentru executarea acestor lucrări a fost prevăzută o sumă a cărei valoare a fost subevaluată, conform declaraţiilor inginerului rezident, punct de vedere confirmat şi de proiectantul lucrării. În vederea certificării acestor cheltuieli în valoare de 33.790,05 euro, AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului, în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte dovezi privind motivul pentru care nu a fost evaluat corect acest obiectiv.

Reclamanta nu a prezentat astfel de dovezi, arătând doar că situaţia era cunoscută de la început şi cotată necorespunzător, ceea ce nu justifică eligibilitatea lucrărilor, iar susţinerea reclamantei în sensul că aceste lucrări aferente ordinelor de variaţie nu schimbă caracterul lucrărilor permanente şi că ambele ordine de variaţie trebuie privite în ansamblul stărilor şi circumstanţelor tehnice neprevăzute, nu constituie un motiv pentru care sumele respective trebuie considerate ca fiind eligibile.

Aşa fiind, a reţinut că AM EX-ISPA şi-a menţinut în mod corect punctul de vedere în urma analizei justificărilor transmise de reclamantă.

În ceea ce priveşte contractul, a fost constatată neeligibilă suma de 193.675,47 euro, astfel:

- Urmare analizării ordinului de variaţie emis la data de 28 ianuarie 2009 a rezultat că au fost executate lucrări adiţionale la rezervoarele de apă de 10.000 mc, la conductele de intrare-ieşire de DN 800 mm şi DN 1000.

În vederea certificării acestor cheltuieli în valoare de 25.000,00 euro, AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului, în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte dovezi privind ofertele de preţ preliminare determinării inginerului, precum şi justificarea situaţiei de neprevăzut.

Potrivit susţinerii reclamantei, caracterul neeligibil al sumei de 25.000 euro a fost declarat ca urmare a faptului că, faţă de scopul lucrărilor, „rehabilitation of the complete sealing systems to the two no. 10.000 mc. Reservoirs”, contract încheiat FIDIC Galben, nu se justifică ordinul de variaţie, respectiv caracterul de neprevăzut.

Pentru reclamantă însă, scopul contractului era impermeabilizarea pentru prevenirea infiltraţiilor, iar nu refacerea lucrărilor de etanşare la conexiunile către rezervoare, lucrarea este una neprevăzută iar cheltuiala este eligibilă, susţinere care nu poate fi primită, întrucât nu corespunde scopului declarat al lucrărilor, aşa încât s-a apreciat corect ca nefiind relevante explicaţiile acesteia.

- Urmare analizării ordinul de variaţie emis în data de 10 noiembrie 2008 s-a reţinut faptul că au fost executate anumite lucrări reprezentând lucrări de consolidare a structurii de rezistentă la clădirea filtrelor.

Având în vedere faptul că activitatea de reabilitare a clădirii specificată în cerinţele angajatorului şi cotată de contractor în oferta sa nu a inclus nicio specificaţie faţă de subactivitatea de consolidare, iar cerinţele contractului nu au făcut nicio referire de variaţie a preţului funcţie de rezultatul vreunei expertize tehnice (starea clădirii presupunându-se a fi cunoscută pe baza duratei de viaţă a acesteia, conform normativelor în vigoare), în vederea certificării acestor cheltuieli în valoare de 130.815,39 euro AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului, în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte o copie a expertizei tehnice, determinarea inginerului pentru valoarea aprobată prin ordinul de variaţie precum şi justificarea situaţiei de neprevăzut.

În justificarea acestui ordin de variaţie, reclamanta a depus raportul de expertiză efectuat de Universitatea P. din Timişoara, din care rezultă că starea clădirii nu are legătură cu vechimea sa, iar ordinul de variaţie a fost emis având în vedere viciul ascuns al clădirii, sesizat de constructor în cursul execuţiei lucrărilor de tencuire prin adresa din 29 octombrie 2008, anume că unul dintre stâlpii de beton nu sprijină două dintre grinzile de beton, aşa cum ar fi fost normal, ci a fost construit în aşa fel încât susţine numai capătul uneia dintre grinzi, iar cealaltă grindă nu are susţinere la capătul său.

Cum cerinţele contractului nu au făcut nicio referire de variaţie a preţului funcţie de rezultatul vreunei expertize tehnice şi cum reclamanta era cea care avea proiectul construcţiei, putând cunoaşte şi structura de rezistenţă a acesteia, prima instanţă a reţinut că în mod corect costul acestui ordin de variaţie a fost declarat neeligibil.

- Urmare analizării ordinului de variaţie emis în data de 17 septembrie 2009 s-a constatat faptul că au fost executate anumite lucrări reprezentând lucrări de reabilitare la rezervorul de spălare de 500 mc şi anume desfacerea pardoselilor, desfacerea şi înlocuirea instalaţiilor hidraulice, reparaţii la acoperiş, schimbarea rampei de acces.

În vederea certificării acestor cheltuieli în valoare de 37.860,08 euro, AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului, în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte o justificare a caracterului de neprevăzut al lucrărilor efectuate.

Prima instanţă nu a primit susţinerea reclamantei, în sensul că justificarea caracterului de neprevăzut al lucrărilor efectuate la rezervor reiese din referatul şefului staţiei, ce a constatat o deteriorare avansată, în condiţiile în care, lucrările de reabilitare din cerinţele angajatorului, aşa cum a reţinut AM EX-ISPA, vizau reabilitarea clădirii, în timp ce lucrările efectuate la rezervor au vizat desfacerea pardoselilor, desfacerea şi înlocuirea instalaţiilor hidraulice, reparaţii la acoperiş şi schimbarea rampei de acces.

Astfel, s-a considerat în mod corect că lucrarea de reabilitare a rezervorului de spălare este o lucrare nouă, obiectul nefiind cotat în listele de cantităţi, ceea ce necesita justificări în privinţa caracterului de neprevăzut, întrucât doar activitatea de reabilitare a clădirii era specificată în clarificările din timpul licitaţiei. Cum aceste justificări nu au fost oferite de către reclamantă, în mod corect a fost apreciat ca neeligibil costul acestui ordin de variaţie.

Concluzionând, prima instanţă a reţinut că declararea ca fiind neeligibile a sumelor menţionate, se datorează exclusiv atitudinii culpabile a reclamantei, care nu a înţeles să respecte prevederile legale aplicabile procesului de gestionare a fondurilor comunitare.

2. Calea de atac exercitată

2.1. Împotriva acestei soluţii a formulat recurs reclamanta SC S. SA Drobeta Turnu-Severin, invocând ca temei legal prevederile art. 304 pct. 7 şi pct. 8 C. proc. civ., 1865, susţinând că sentinţa pronunţată cuprinde „interpretări eronate ale actelor deduse judecăţii şi nu este motivată în drept”.

Astfel, societatea comercială recurentă a susţinut că instanţa de fond interpretează părtinitor dispoziţiile legale reţinute ca fiind incidente în cauză.

De asemenea, a susţinut că instanţa de fond a reţinut în mod greşit aplicabilitatea dispoziţiilor O.G. nr. 79/2003, ale H.G. nr. 1306/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a O.G. nr. 79/2003 şi O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., precum şi Memorandumul de finanţare pentru măsura ISPA.

În esenţă, recurenta a susţinut că debitul de 633.141,80 euro este nelegal şi greşit stabilit ca şi cheltuială neeligibilă, deşi din concluziile expertizei fiscale rezultă că echipamentele care au făcut obiectul titlului de creanţă au fost achiziţionate pentru realizarea măsurii EX-ISPA, fiind cuprinse în documentaţia de licitaţie şi se încadrează în prevederile O.U.G. nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea măsurilor EX-ISPA, ale cărei concluzii au fost înlăturate fără nicio justificare.

De asemenea, a mai susţinut că „ordinele de variaţie” în litigiu sunt documente valabile referindu-se la situaţii neprevăzute în documentaţia tehnică iniţială, care au impus efectuarea cheltuielilor respective.

În esenţă, recurenta a susţinut că debitul de 633.141,80 euro este nelegal şi greşit stabilit ca şi cheltuială neeligibilă, deşi din concluziile expertizei fiscale rezultă că echipamentele care au făcut obiectul titlului de creanţă au fost achiziţionate pentru realizarea măsurii Ex-ISPA, fiind cuprinse în documentaţia de licitaţie şi se încadrează în prevederile O.U.G. nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea măsurilor EX-ISPA, ale cărei concluzii au fost înlăturate fără nicio justificare.

De asemenea, a mai susţinut că „ordinele de variaţie” în litigiu sunt documente valabile referindu-se la situaţii neprevăzute în documentaţia tehnică iniţială, care au impus efectuarea cheltuielilor respective.

A mai susţinut că toate lucrările din aceste „ordine de variaţie” au fost executate conform criteriilor de calitate din contract şi fără să fie depăşit bugetul alocat, fiind folosite sume din capitolul bugetar de „neprevăzute”.

În esenţă, recurenta a susţinut că lucrările efectuate în baza ordinelor de variaţie se încadrează în categoria de cheltuieli eligibile necesare lucrărilor permanente.

A solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei nr. 859/2012, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice.

2.2. Ministerul Fondurilor Europene care, potrivit O.U.G. nr. 6/2013 a preluat de la Ministerul Finanţelor Publice, Autoritatea de Management EX-ISPA şi Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, a depus întâmpinare prin care a răspuns criticilor recursului, susţinând, în esenţă, că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.

3. Soluţia instanţei de recurs

Recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

În ceea ce priveşte criticile subsumate motivului de recurs prevăzut la art. 304 pct. 7 C. proc. civ., 1865, instanţa reţine că sunt nefondate.

Într-adevăr, potrivit art. 304 pct. 7, o hotărâre poate fi recurată când nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii.

Nemotivarea hotărârii judecătoreşti este sancţionată de legiuitor, pornind de la obligaţia statului de a respecta dreptul părţii la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, conform jurisprudenţei instanţei de la Strasbourg, noţiunea de proces echitabil presupune ca o instanţă internă, care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa, să fi examinat totuşi, în mod real, problemele esenţiale care i-au fost supuse şi nu doar să reia pur şi simplu concluziile unei instanţe inferioare.

Pe de altă parte, dreptul la un proces echitabil include, printre altele, dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor.

Întrucât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu are ca scop garantarea, unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete şi efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt în mod real „ascultate”, adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată.

Cu alte cuvinte, art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului implică, mai ales în sarcina instanţei, obligaţia de a proceda, la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor probatorii ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa.

Înalta Curte apreciază că motivarea hotărârii judecătoreşti înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raţionamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.

În speţa de faţă, instanţa de control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplineşte cerinţele impuse de art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât instanţa de fond a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale.

În cauză, judecătorul fondului a analizat în mod detaliat susţinerile părţilor, în raport cu dispoziţiile legale invocate de acestea şi cu indicaţiile deciziei de casare.

În alţi termeni, motivarea soluţiei s-a făcut în concret, prin raportare la situaţia de fapt rezultată din materialul probator administrat, în raport cu obiectul cauzei şi actele administrative atacate.

Cât priveşte susţinerea (circumscrisă motivului de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9) că instanţa de fond a interpretat în mod părtinitor dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa de recurs reţine că este o simplă alegaţie, neprobată şi neargumentată.

De asemenea, este lipsită de temei şi susţinerea că instanţa de fond ar fi reţinut în mod greşit aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor O.G. nr. 79/2003, H.G. nr. 1306/2007, O.G. nr. 79/2003, O.G. nr. 92/ 2003 privind C. proc. fisc., din moment ce actele administrative atacate au fost emise în baza unor dispoziţii ale acestor acte normative.

Pe fondul cauzei, recurenta a susţinut, în esenţă că instanţa de fond a reţinut în mod netemeinic şi nelegal că debitul de 633.141,80 euro, cheltuieli neeligibile, ar fi fost stabilit de organele de control în mod legal, critici care sunt nefondate.

Astfel, aşa cum s-a reţinut şi în expunerea rezumativă de la pct. 1 al acestor considerente, prin actele administrative atacate, organele de control au declarat neeligibilă suma totală de 633.141,80 euro, ca urmare a neregulilor constatate în derularea proiectului ISPA „Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Drobeta Turnu-Severin”, stabilite în raportul de verificare „on the spot” AM EX-ISPA şi procesul-verbal de constatare din 1 noiembrie 2010.

În concret, au fost excluse, fiind declarate ca fiind neeligibile cheltuieli efectuate pe baza unor „ordine de variaţie”, cu privire la lucrări care nu s-au regăsit în documentaţiile iniţiale, fiind adăugate ca lucrări neprevăzute, care nu puteau fi prevăzute la data întocmirii şi confirmării documentaţiilor iniţiale.

Organele de control au reţinut că achiziţiile şi lucrările respective nu aveau caracterul unor situaţii care nu au putut fi prevăzute, modificările realizate prin „ordinele de variaţie” reprezentând nereguli în sensul memorandumului de finanţare, ceea ce a determinat caracterul neeligibil al cheltuielilor de 359.662,00 euro, de 193.675,47 euro şi, respectiv, de 79.804,34 euro, aşa cum în mod judicios a reţinut şi instanţa de fond.

Faptul că achiziţiile şi lucrările respective au fost de calitate şi decontate din capitolul bugetar „de neprevăzute”, nu poate constitui un argument pentru considerarea lor ca fiind cheltuieli eligibile, aşa cum pretinde recurenta.

În ceea ce priveşte înlăturarea expertizei efectuate în cauză, susţinerea recurentei este nefondată, interpretarea dispoziţiilor legale incidente fiind prerogativa exclusivă a judecătorului cauzei, iar nu a expertului.

În concluzie, soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de SC S. SA Drobeta Turnu-Severin împotriva sentinţei nr. 859 din 24 septembrie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 martie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1276/2014. Contencios. Anulare acte...		ICCJ. Decizia nr. 1280/2014. Contencios. Contract administrativ.... →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

ICCJ. Decizia nr. 1268/2014. Contencios. Anulare decizie Uniunea Naţionala a Barourilor din România. Recurs ICCJ. Decizia nr. 1271/2014. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs ICCJ. Decizia nr. 1274/2014. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs ICCJ. Decizia nr. 1276/2014. Contencios. Anulare acte administrative emise de C.N.V.M. Recurs ICCJ. Decizia nr. 1280/2014. Contencios. Contract administrativ. Recurs ICCJ. Decizia nr. 1291/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs ICCJ. Decizia nr. 1292/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs ICCJ. Decizia nr. 1293/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs