ICCJ. Decizia nr. 3176/2014. Contencios. Contestaţie act administrativ fiscal. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3176/2014
Dosar nr. 1654/2/2012
Şedinţa publică de la 10 septembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată şi Hotărârea instanţei de fond.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. 1654/2/2012 din 29 februarie 2012, reclamanta SC S.C. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti - Consiliul Local al Sectorului 6 - Serviciul Public pentru Finanţe Publice Locale:
- anularea în totalitate a Dispoziţiei nr. 4099 din 25 ianuarie 2012 privind soluţionarea contestaţiei formulată de SC S.C. SRL împotriva Deciziei de impunere de oficiu nr. 69919 din 24 noiembrie 2011,
- anularea în totalitate a Deciziei de impunere privind creanţele datorate bugetului local, în urma impunerii din oficiu În anul 2011, emisă sub nr. 69919 din 24 noiembrie 2011,
- anularea în totalitate a Referatului privind impunerea din oficiu, înregistrat sub nr. 60170 din 10 octombrie 2011,
- exonerarea SC S.C. SRL de obligaţia de plată a sumei de 837.982,71 RON, din care impozit pe teren cu construcţii 511.967 RON, iar 326.015,71 RON obligaţii fiscale accesorii calculate până la data de 30 noiembrie 2011,
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 25 aprilie 2013 reclamanta SC S.C. SRL a depus cerere de chemare în garanţie a Ministerului Apărării Naţionale - Unitatea Militară nr. "X", pentru a fi obligat, în situaţia În care SC S.C. SRL va fi obligată la plata a sumei de 837.982,71 RON, din care impozit pe teren cu construcţii 511.967 RON, iar 326.015,71 RON obligaţii fiscale accesorii calculate până la data de 30 noiembrie 2011, să îi despăgubească cu sumele în cauză, arătând că reclamanta a fost împiedicată să folosească terenurile în cauză ca terenuri arabile, întrucât acestea au fost şi sunt deţinute de Ministerul Apărării Naţionale.
Prin Sentinţa nr. 1136 din 27 martie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanta SC S.C. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti - Consiliul Local al Sectorului 6 - Serviciul Public pentru Finanţe Publice Locale.
A anulat parţial Dispoziţia de soluţionare a contestaţiei nr. 4099 din 25 ianuarie 2012 emisă de Consiliul Local al Sectorului 6 - Serviciul Public pentru Finanţe Publice Locale, cu privire la respingerea contestaţiei formulată împotriva Deciziei de impunere nr. 69619 din 24 noiembrie 2011 emisă de aceeaşi instituţie.
A anulat Decizia de impunere nr. 69619 din 24 noiembrie 2011 emisă de Consiliul Local al Sectorului 6 - Serviciul Public pentru Finanţe Publice Locale.
A exonerat reclamanta de obligaţia de plată a sumei de 837.982,71 RON stabilită prin Decizia de impunere nr. 69619 din 24 noiembrie 2011 reprezentând 511.967 RON impozit teren şi 326.015,71 RON accesorii calculate până la data de 30 noiembrie 2011.
A menţinut Dispoziţia de soluţionare a contestaţiei nr. 4099 din 25 ianuarie 2012 în ceea ce priveşte respingerea ca inadmisibilă a contestaţiei formulată împotriva referatului privind impunerea din oficiu înregistrat sub nr. 60170 din 10 octombrie 2011.
A respins cererea de chemare în garanţie formulată de reclamanta SC S.C. SRL în contradictoriu cu chematul în garanţie Ministerul Apărării Naţionale - Unitatea Militară nr. "X", cu sediul în Bucureşti, str. I. sectorul 5, ca inadmisibilă.
A obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 4,3 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Recursul declarat în cauză.
Împotriva acestei hotărâri, Direcţia de Impozite şi Taxe Locale Sector 6 a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, verificând data la care a fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ. şi de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Potrivit art. 301 C. proc. civ. „termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii” iar conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „hotărârea prin care s-a soluţionat acţiunea în contencios poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare”.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă fără putinţă de tăgadă că sentinţa atacată a fost comunicată la data de 30 august 2013 iar recursul a fost înregistrat la data de 18 septembrie 2013, conform dovezii anexate la dosarul de recurs.
Conform dispoziţiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ.: „neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai sus de voinţa ei”.
Cum în cauză, recurentul nu a pretins şi nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în termen a căii de atac printr-o împrejurare mei presus de voinţa lui, se va constata că recursul este tardiv formulat şi în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Direcţia de Impozite şi Taxe Locale Sector 6 împotriva Sentinţei civile nr. 1136 din 27 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3153/2014. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 3181/2014. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
