ICCJ. Decizia nr. 3382/2014. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3382/2014
Dosar nr. 1104/46/2013
Şedinţa publică de la 23 septembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 5 martie 2013, reclamantul N.F.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat anularea raportului de evaluare din 14 februarie 2013, întocmit de pârâtă.
Prin sentinţa nr. 126 din data de 15 mai 2013, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea formulată de reclamantul N.F.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, iar prin Încheierea din Camera de Consiliu de la data de 21 mai 2013 s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în sentinţa nr. 126 din data de 15 mai 2013, în sensul menţionării în dispozitiv a codului numeric personal al reclamantului şi a faptului că recursul se depune la Curtea de Apel Piteşti.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul N.F.L., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Motivele de recurs se încadrează în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocându-se faptul că hotărârea recurată, prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva raportului de evaluare contestat, a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.
În cadrul motivelor de recurs, recurentul arată că situaţia e incompatibilitate reţinută în raportul de evaluare a fost înlăturată la data de 11 ianuarie 2013 data radierii din registrul comerţului Întreprinderea Individuală, iar raportul de incompatibilitate a fost realizat la data de 14 februarie 2013, când nu mai există situaţia de incompatibilitate.
Recurentul arată că prima instanţă a înlăturat nejustificat buna sa credinţă probată prin demersul efectuat în vederea înlăturării situaţiei de incompatibilitate şi a apreciat greşit reţinută greşit de instanţa de fond.
Se solicită admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate în sensul admiterii contestaţiei formulate şi anularea raportului de evaluare din 14 februarie 2013 prin care s-a constatat că recurentul-reclamant în calitate de primar şi respectiv de viceprimar al Comunei C. judeţul Argeş nu a respectat regimul juridic al incompatibilităţilor.
Prin întâmpinare intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar recurentul a depus la răspuns la întâmpinare.
Prin încheierea din data de 03 decembrie 2013 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis în principiu recursul declarat constatând că acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 486 şi 487 C. proc. civ. rep., dispunându-se în baza art. 493 alin. (7) C. proc. civ. fixarea de termen de judecată în şedinţa publică.
Analizând recursul declarat, în raport de dispoziţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ. Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În raport de actele dosarului în fapt Curtea reţine următoarele:
La date de 11 octombrie 2012, Agenţia Naţională de Integritate în temeiul art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru, modificarea şi completarea altor acte normative, s-a sesizat, din oficiu în lucrarea din 11 octombrie 2012, cu privire la faptul că reclamantul în calitate de primar al comunei C., judeţul Argeş, nu a respectat regimul juridic al incompatibilităţilor.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru, modificarea şi completarea altor acte normative, reclamantul a fost informat prin adresa înregistrată din noiembrie 2012, referitor la declanşarea evaluării respectării regimului juridic al incompatibilităţilor, în perioada exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice, fiind invitat să prezinte date şi informaţii personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris, şi totodată a fost informat că are dreptul să fie asistat sau reprezentat de avocat.
Informarea a fost trimisă la adresa de domiciliu prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, primirea fiind confirmată la data de 08 noiembrie 2012.
În urma evaluărilor efectuate s-a constatat că reclamantul a fost validat în funcţia de primar al comunei C., jud. Argeş, în mandatul 2012-2016, conform sentinţei civile nr. 611 din 19 iunie 2012 a Judecătoriei Topoloveni,
De asemenea, recurentul-reclamant a deţinut în mandatul 2008-2012 funcţia de viceprimar al comunei C., jud. Argeş.
Conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 176/2010, recurentul-reclamant a fost informat printr-o nouă adresă, înregistrată din 16 ianuarie 2013, referitor la identificarea elementelor în sensul existentei unei incompatibilităţi, ca urmare a exercitării funcţiei de primar al comunei C. simultan cu deţinerea calităţii de titular al întreprinderii individuale "N.G.F.L. întreprindere individuală".
În urma informării din 16 ianuarie 20013 transmise prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, reclamantul s-a prezentat, personal, la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate în data de 31 ianuarie 2013 şi a depus la dosar, în scris, punctul său de vedere înregistrat din 31 ianuarie 2013, la care a anexat mai multe documente astfel cum au fost detaliate în raportul de evaluare contestat.
Prin cererea de recurs astfel cum a fost formulată, recurentul-reclamant abordează situaţia de incompatibilitate în care s-a aflat, prin prisma unei necesităţi obiective impusă în urma unui control efectuat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş la sesizarea unei persoane. Astfel, recurentul-reclamant motivează că întrucât deţinea în calitate de persoană fizică mai multe terenuri luate in arendă de la diverşi proprietari în baza unor contracte de arendă, şi, s-ar fi impus să înfiinţeze o întreprindere individuală „pentru a plăti impozitele pe venit la stat".
De asemenea, reclamantul invocă ca argumente în solicitarea anulării raportului de evaluare, necunoaşterea legii şi faptul că declaraţia de interese nu prevede obligaţia declarării PFA-lui sau a întreprinderii individuale (neexistând o rubrică în acest sens).
În ceea ce priveşte greşita aplicare şi interpretare a normei de drept material aplicabilă situaţiei de fapt respectiv dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, Curtea apreciază că în mod corect, prin sentinţa atacată a fost menţinută situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 87 (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 în care s-a aflat recurentul atât în perioada exercitării mandatului de primar cât şi a mandatului de viceprimar.
Faptul că recurentul a radiat firma de la Registrul Comerţului la data de 10 ianuarie 2013 după ce i-a fost adusă la cunoştinţă verificarea având ca obiect situaţia sa de incompatibilitate nu înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 87 lit. g) din Legea nr. 161/2003 în condiţiile în care în cauză au fost aplicate corect, în ceea ce priveşte verificare, dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2011 în sensul că autoritatea de evaluare poate fi efectuată în perioada exercitării funcţiei de demnităţi publice şi în decursul a 3 ani după încetarea acestei funcţii.
Potrivit dispoziţiilor art. 80 al Titlului IV (conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, incompatibilităţile privind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice în care persoanele ce exercită o demnitate sau o funcţie publică îşi desfăşoară activitatea, precum şi de dispoziţiile cuprinse în acest titlu al legii, iar potrivit dispoziţiilor art. 87 lit. g) din acelaşi act normativ, funcţia de demnitate publică de primar este incompatibilă şi calitatea de comerciant persoană fizică.
Conform dispoziţiilor art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în funcţie. Potrivit dispoziţiilor aceluiaşi articol, alesul local cape devine incompatibil prin aplicarea prevederilor secţiunii legii referitoare la incompatibilităţile aleşilor locali, este obligat să demisioneze din una dintre funcţiile incompatibile în cel mult 60 zile de la intrarea în vigoare a acesteia.
Nerespectarea, de către alesul local aflat în stare de incompatibilitate, a acestei obligaţii este sancţionată, conform dispoziţiilor art. 91 alin. (4) din acelaşi act normativ (în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 60 zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale, cu încetarea de drept a mandatului de ales local.
Astfel, aşa cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 479 din 02 februarie 2010, irevocabilă, pronunţată în Dosarul nr. 877/32/2008, reclamantul nu poate invoca necunoaşterea cazurilor concrete de incompatibilitate pe care se impune a le respecta, din chiar momentul dobândirii calităţii de primar.
Iar această sancţiune administrativă se aplică în baza Legii speciale nr. 61/2003 aplicabilă cu prioritate în raport de dispoziţiile Legii nr. 393/2003, încetarea de drept a mandatului de ales local neavând caracterul unei sancţiunii disciplinare.
Fapt de necontestat, în perioada 19 iunie 2012-10 ianuarie 2013, recurentul având funcţia de primar, a deţinut simultan şi calitatea de comerciant persoană fizică la N.G.F.L. Întreprindere Individuală - F3/880/2011, identificându-se astfel elemente în sensul existentei unei incompatibilităţi, prin nerespectarea prevederilor art. 87 alin (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, „funcţia de primar, viceprimar, primar general şi viceprimar ai municipiului Bucureşti; preşedinte şi vicepreşedinte ai consiliului judeţean este incompatibilă cu: „calitatea de comerciant persoană fizică".
De asemenea, având în vedere că în mandatul 2008-2012 recurentul a exercitat funcţia de viceprimar al aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, regimul aplicabil al incompatibilităţilor acestei funcţii fiind comun cu cel al funcţiei de primar, aceeaşi stare de incompatibilitate a fost identificată şi în perioada 14 iunie 2011-19 iunie 2012 (respectiv de la data dobândirii calităţii de comerciant persoană fizică şi până la data încetării mandatului de viceprimar 2008-2012).
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat, menţinând ca legală şi temeinică sentinţa pronunţată de instanţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de N.F.L. împotriva sentinţei nr. 126/F-CONT din 15 mai 2013 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3376/2014. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 3386/2014. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
