ICCJ. Decizia nr. 3844/2014. Contencios. Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3844/2014
Dosar nr. 5722/2/2012
Şedinţa publică de la 16 octombrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 849 din 27 februarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC A. 3 SA, a anulat Decizia nr. 554 din 26 iunie 2012 emisă de pârât şi a exonerat reclamanta de la plata amenzii.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că, prin Decizia nr. 554 din 26 iunie 2012 emisă de pârât, act administrativ a cărui anulare se solicită, reclamanta a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 50.000 lei pentru încălcarea art. 63 alin. (2), art. 66 alin. (1) şi art. 71 lit. c) din Legea nr. 67/2004, precum şi a art. 3 şi art. 13 lit. b) din Decizia CNA nr. 195/2012.
Curtea a apreciat că decizia a cărei anulare se solicită este nelegală, întrucât deşi în sarcina reclamantei a fost reţinută săvârşirea a trei fapte contravenţionale, acesteia i-a fost aplicată o singură amendă. Or, potrivit art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 "dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii sancţiunea se aplică pentru fiecare contravenţie".
Contrar susţinerilor pârâtului, dispoziţiile legale menţionate sunt incidente în cauză, fiind de principiu că legea specială se completează cu legea generală. Curtea a constatat că nu există dispoziţii legale care să excludă aplicarea prevederilor O.G. nr. 2/2001 în cazul sancţiunilor contravenţionale aplicate de CNA - în virtutea principiului specialia generalibus derogant acestea ar fi înlăturate de la aplicare doar în cazul în care Legea nr. 504/2002 ar conţine dispoziţii derogatorii de la legea cadru în materie contravenţională. În speţă însă, asemenea dispoziţii nu există, astfel că şi deciziile CNA prin care se aplică sancţiuni contravenţionale trebuie emise cu respectarea prevederilor art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Cum decizia atacată a fost emisă cu încălcarea prevederilor legale mai sus menţionate, în temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea a admis acţiunea şi a anulat Decizia nr. 554 din 26 iunie 2012 emisă de CNA.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului susţinând că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greşită a legii, instanţa de fond reţinând în mod greşit că erau incidente prevederile art. 10 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora "dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii sancţiunea se aplică pentru fiecare contravenţie". Aplicând prevederile dreptului comun în materia contravenţiilor, în loc de a aplica prevederile legii speciale în domeniul audiovizualului, respectiv Legea nr. 504/2002, instanţa de fond a anulat, în mod greşit Decizia nr. 554/2014 actul administrativ atacat).
Criticile formulate de recurentă se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi criticile formulate în recurs, instanţa de control judiciar reţine că recursul este întemeiat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 554/2012 Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat intimata-reclamantă A. S.A. cu amendă în cuantum de 50.000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 63 alin. (2), art. 66 alin. (1) şi art. 71 lit. c) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi pentru cele ale art. 3 şi 13 lit. b) din Decizia nr. 195/2012 privind principii şi reguli de desfăşurare, prin intermediul posturilor de radio şi de televiziune, a campaniei electorale din anul 2012 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Instanţa de fond şi-a motivat hotărârea de anulare a acestui act administrativ pe un argument de nelegalitate, susţinând, în esenţă că, din moment ce în sarcina reclamantei s-au reţinut trei fapte contravenţionale, autoritatea pârâtă ar fi trebuit să aplice câte o sancţiune pentru fiecare contravenţie, conform art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, iar nu o singură sancţiune, astfel cum a procedat.
Instanţa de control judiciar constată că soluţia, astfel pronunţată, este greşită, deoarece a fost încălcat principiul de drept potrivit căruia legea specială primează în raport cu legea generală (specialia generalibus derogant), legea specială fiind Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Capitolul 7 "Contravenţii şi sancţiuni". Din moment ce acest capitol nu face referire la art. 10 din O.G. nr. 2/2001 şi nici nu cuprinde o dispoziţie similară, înseamnă că legiuitorul a intenţionat să creeze un regim derogatoriu de la dreptul comun în materia sancţionării contravenţiilor.
Potrivit art. 75 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru a căror încălcare fusese sancţionată reclamanta:
"(1) Nerespectarea dispoziţiilor art. 63 - 74 atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
(2) Faptele se constată şi sancţiunile se aplică de Consiliul Naţional al Audiovizualului care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi".
Pentru considerentele menţionate, în baza art. 312 alin. (1), (2), (3) şi (5) cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recursul urmează a fi admis, dispunându-se casarea sentinţei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, instanţa de rejudecare urmând a se pronunţa asupra apărărilor de fond ale reclamantei (apărări ce nu au fost analizate de prima instanţă, datorită anulării actului în baza unui criteriu procedural).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Consiliul Naţional al Audiovizualului împotriva Sentinţei civile nr. 849 din 27 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 octombrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3843/2014. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 3846/2014. Contencios → |
|---|
