Anulare act administrativ fiscal. Decizia 894/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 894/R/CA/2008
Ședința publică de la 09 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Lazăr
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă SC SOFT GRUP SRL împotriva sentinței civile nr. 590/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Conform planificării ședințelor de judecată pentru semestrul II 2008, pentru data de 09.09.2008 completul de judecată C1 recurs () este compus din judecătorii: - -, - - și. Domnul judecător fiind lipsă, potrivit procesului-verbal de absență întocmit la data de 09.09.2008, în conformitate cu art.98 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea și planificării de permanență, completul de judecată s-a complinit prin prezența judecătorului de serviciu, în persoana domnului judecător - -.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat în instanță mandatarul ales al recurentei reclamantă, avocat G și reprezentantul intimatei pârâtă, consilier juridic.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: mandatarul ales al recurentei reclamantă depune la dosar dezvoltarea motivelor de recurs vizând criticile pe care aceasta înțelege să le aducă sentinței civile nr. 590/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, un exemplar comunicându-se reprezentantului intimatei pârâtă. Arată că nu mai susține excepția de neconstituționalitate.
Reprezentanții părților declară că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Mandatarul recurentei reclamantă solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza să se dispună admiterea acțiunii.
Mandatarul recurentei reclamantă învederează că instanța de fond a
procedat la o interpretare greșită a actului juridic dedus judecății, dat fiind faptul
că interpretarea se face după intenția părților și nu după sensul literar al termenilor. Arată că cererea de încetare a contractului de muncă a fost imperativă, în mod expres, fără echivoc, astfel că angajatorul, având în vedere libertatea muncii, garantată și de Constituție, a emis Decizia ce a condus la încetarea contractului de muncă prin acordul părților. În aceste condiții apreciază că nu se impunea sancționarea angajatorului.
Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei pârâtă solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică. Învederează instanței faptul că angajatorul a fost de acord cu desfacerea contractului de muncă deși știa că are încheiată o convenție cu, or aceasta îl obligă la restituirea sumelor încasate, fapt pentru care în mod corect s-au aplicat penalități, constând în sumele încasate plus dobânzile aferente.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 590/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr-, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta General Soft Grup AIî mpotriva pârâtei AIp entru anularea Deciziei nr. 232/25.01.2007 și a Procesului verbal de control nr. 80/8.01.2007.
Pentru a pronunța această sentință a reținut că la data de 3.06.2004, între părți s-a încheiat o convenție în baza căreia pârâta a plătit sub formă de subvenționare a locului de muncă pentru numita suma de 2.410,50 lei, reclamanta având obligația menținerii angajatei la locul de muncă o perioadă de 2 ani, însă cu ocazia controlului efectuat în data de 8 ianuarie 2007 s-a constatat nerespectarea acestei obligații de către reclamantă, care la data de 16.02.2005 a încetat raportul de muncă prin acordul părților, conform deciziei nr. 15/16.02.2005.
Potrivit dispozițiilor art. 85 alin. 1 din Legea nr. 76/2002, în vigoare la data încheierii convenției cu reclamanta, angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată șomeri în vârstă de peste 45 ani, primesc lunar pe o perioadă de 12 luni o sumă egală cu salariul de bază minim brut pe țară, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu, cel puțin 2 ani.
În considerentele sentinței s-a mai reținut că potrivit art. 83 alin.4 din Legea nr. 76/2002, angajatorii care încetează raporturile de muncă anterior termenului de 2 ani, sunt obligați să restituie în totalitate, agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, sumele încasate plus dobânda de referință a BNR în
vigoare la data încetării raporturilor de muncă, dacă încetarea acestora a avut loc
în temeiul art. 55 lit. b din legea nr. 53/2003 și întrucât în cauză a intervenit încetarea raporturilor de muncă prin acordul părților, reclamanta trebuie să restituie sumele încasate plus dobânda de referință.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, așa cum au fost precizate, se arată că prima instanță a interpretat greșit actul dedus judecății, schimbând astfel natura actului juridic și înțelesul lămurit al acestuia.
Faptul că angajatorul a emis o decizie care a condus la încetarea contractului de muncă, prin acordul părților, mai arată reclamanta, nu poate conduce la sancțiunea invocată, respectiv restituirea sumei solicitată de A prin decizia atacată, actul unilateral de voință al salariatului, care printr-o comunicare scrisă solicită încheierea contractului individual de muncă asigură libertatea muncii, astfel că împrejurarea emiterii unei decizii având temei juridic greșit nu atrage schimbarea de fond a cauzei.
În drept invocă prevederile art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă.
Pârâtul intimat, prin întâmpinarea depusă la dosar și concluziile orale expuse, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul de față în raport cu motivele invocate și actele dosarului, instanța constată că este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta.
În decizia de desfacere a contractului de muncă nr. 15/16.02.2005 s-a reținut ca temei juridic art. 55 lit. b din Codul muncii, respectiv acordul părților, astfel că în conformitate cu prevederile art. 85 alin. 3 și 4 din Legea nr. 76/2002 (forma inițială) și art. 47 și 60 din HG nr. 174/2002 ( forma inițială ), desfacerea contractului de muncă prin acordul părților îl obligă pe angajator să restituie sumele încasate de la.
Prin urmare în mod corect prima instanță a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei.
Așa fiind, în cauză nu sunt motive de casare sau modificare a sentinței atacate, prevăzute de art. 304 și 304/1 Cod procedură civilă și ca urmare, în baza art. 312 alin. 1 din același Cod, se impune respingerea recursului de față, ca nefondat.
Pârâta intimată nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta General Soft Grup AIî mpotriva sentinței civile nr. 590/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
(continuare decizia nr. 894/R/CA dată în dosar nr- ) Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 9 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. / 2 ex./17.10.2008
Jud. fond,
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Elisabeta Lazăr, Iosif Morcan
