Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 433/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR:--18.02.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.433
Ședința publică din 10.04.2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Cristian Alexandru
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul -, împotriva sentinței civile nr.27/09.-, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.-, în contradictoriu cu pârâta intimată Primăria Municipiului T - Direcția Patrimoniu - Serviciul Public de Administrare Locuințe și Utilități, prin Primar, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantului recurent și consilier juridic în reprezentarea pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamantului intimat depune note scrise, pe care le comunică și cu reprezentanta pârâtei intimate.
Instanța acordă cuvântul părților pentru a-și exprima punctul de vedere asupra naturii litigiului de față.
Ambii reprezentanți ai părților arată că această cauză este de natură civilă, reprezentantul reclamantului recurent solicitând casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Timiș - Secția civilă.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.27/09.-, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul in contradictoriu pârâta Primăria Municipiului T - Direcția Patrimoniu.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 6599/30/17.09.2007 reclamantul a chemat în judecată pârâtul PRIMARIA T-DIRECTIA PATRIMONIU prin PRIMAR solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să dispună anularea în tot a adresei nr. --/15.08.2007 emisă de către Primăria Mun. T - Direcția Patrimoniu - Serviciul Public de Administrare Locuințe și Utilități la data de 15.08.2007 precum și a respingerii acordării vizei de cumpărare emisă de pârât la data de 10.07.2007, în vederea cumpărării în temeiul art. 9 din L 112/95 a apartamentului nr.12, situat în T,-, conform solicitării emisă de către SRL sub nr. 394/10.07.2007.
În motivare se arată ca prin cererea 394/10.07.2007 SC SRL a solicitat pârâtei emiterea acordului și a vizei necesare în vederea încheierii contractului de vânzare cumpărare a imobilului din T-,.12 cu reclamantul. La data de 10.07.2007 pârâta pe verso-ul solicitării a procedat la negarea vizei de cumpărare. Împotriva acestei negații reclamantul a formulat în termenul legal plângere solicitând revocarea avizului și emiterea unui aviz pozitiv. Prin adresa --/15.08.2007 i s-a comunicat din partea pârâtei că în evidențele Primăriei nu figurează nici o solicitare a SRL pentru eliberarea acordului în vederea încheierii contractului de vânzare cumpărare. Reclamantul mai arata ca viza de negație dată de pârâtă este nelegală întrucât dreptul reclamantului la cumpărarea apartamentului deținut cu contact de închiriere este conformă cu prevederile art. 9 al.1 L 112/95 și nu se află în situația de excepție de la alin.6 ale aceluiași articol unde se prevede ca fac excepție de la prevederile. al.1 chiriașii titulari sau membrii de familie care au dobândit sau înstrăinat o locuință proprietate personală după 1.01.1990 în localitatea de domiciliu, întrucât la data intrării în vigoare a acestei legi 28.01.1996 numita nu era soția reclamantului. În același sens au fost interpretate disp.art.9 al.6 din L 112/95 și de către Curtea Constituțională care în motivarea Deciziei nr. 62/2.02.2006 a reținut că deosebirea de tratament între chiriașii la care se referă al.6 si cei ce au dreptul de a cumpăra apartamentele rezultă dintr-o opțiune anterioară a chiriașilor din prima categorie, de natură să conducă la concluzia că aceștia au optat în favoarea unei locațiuni și nu în favoarea dobândirii sau păstrării în proprietate a unui imobil.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii cât timp din acțiunea reclamantului nu rezultă actul administrativ emis de către această instituție care a fost de natură a-l vătăma pe reclamant într-un drept sau interes legitim. Se mai arată pe de altă parte, că din evidențele instituției nu rezultă faptul că reclamantul ar fi înregistrat vreo solicitare cu privire la eliberarea avizului necesar încheierii contractului de vânzare cumpărare.
Pe fondul cauzei se arată că acțiunea este neîntemeiată întrucât soția reclamantului a deținut in proprietate ca bun propriu imobilul situat in T-,.6 pe care l-a înstrăinat în anul 1996 astfel încât reclamantul se găsește în situația de excepție prevederile. de art. 9 al.6 din L 112/95.
La dosar s-au depus următoarele: copia plângerii prealabile expediată la data de 6.08.2007, adresa nr. -/15.08.2007 emisă de Primăria Mun. T, adresa 394/2007 a SRL, copie contract închiriere locuință, PV de predare primire și fișa de calcul a chiriei, adeverința 9/2007 extras CF 13314 T CF în extenso, Decizia 62/2006 a Curții Constituționale, împuternicire avocațială, chitanța pentru plata taxei de timbru, adresa 20191/2003 și 12681/2003, acte de stare civilă, copia nr. 3984/1987, declarații notariale, concluzii scrise.
Față de probele administrate în cauză instanța a reținut următoarele:
În prezent, reclamantul deține imobilul situat în T-,.12 în baza contractului de închiriere pentru suprafețe cu destinația de locuință nr. 70/18.02.2004 prelungit de drept în baza OUG 8/2004. În urma manifestării opțiunii de cumpărare a acestui imobil SC SRL prin adresa 394/10.07.2007 a solicitat pârâtei emiterea avizului necesar încheierii contractului de vânzare cumpărare (10). Pe verso-ul acestei adrese pârâta și-a exprima negația acordării vizei de cumpărare cu motivarea că soția a deținut locuința proprietate personală în T,-..6.
Prin plângerea prealabilă expediată la 6.08.2007 reclamantul a solicitat revocarea avizului negativ exprimat pe adresa 394/10.07.2007 și emiterea unui aviz pozitiv apreciind că îndeplinește condițiile prevederile. de art. 9 al.1 din L 112/95 pentru cumpărarea imobilului deținut cu contract de închiriere.
Prin adresa nr.-/15.08.2007 în răspunsul la plângerea prealabilă pârâta a comunicat reclamantului faptul că nu figurează în evidențele instituției nici o solicitare emisă de SC SRL cu privire la eliberarea acordurilor sau avizelor necesar încheierii contractului de vânzare cumpărare pentru apartamentul deținut în calitate de chiriaș și ca atare s-a negat existenta unui aviz negativ în acest sens.
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare raportată la faptul că în speță reclamantul nu a făcut dovada actului administrativ emis de instituția pârâtă care sa-l fi vătămat pe acesta într-un drept sau interes legitim conf. Art. 1 al.1 din L 554/2004 instanța a apreciat că o asemenea excepție este neîntemeiată în condițiile în care reclamantul a invocat existența unui interes legitim în obținerea avizului necesar cumpărării apartamentului deținut prin contract de închiriere astfel încât reclamantul apare ca fiind prejudiciat prin refuzul pârâtei de efectuare a operațiunii administrative constând în eliberarea avizului pozitiv necesar pentru exercitarea de către reclamant a dreptului sau la cumpărarea imobilului.
Ca atare, față de prevederile art. 8 al.1 L 554/2004 cu privire la obiectul acțiunii judiciare instanța a reținut că se poate adresa instanței de contencios administrativ si cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului ori interesului sau legitim astfel încât excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă a fost respinsă.
Referitor la viza negativă acordată de instituția pârâtă cu privire la cumpărarea imobilului de către reclamant în baza L 112/95 și a L1 0/2001 instanța a reținut că refuzul instituției pârâte de a acorda viza necesară în acest sens este întemeiat. Astfel, conf. Art. 9 al.1 din L 112/95 chiriașii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, pot opta după expirarea termenului prev. la art. 14 pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata prețului integral sau în rate. excepție de la prevederile. al.1 chiriașii titluri sau membrii familiei -soți, soție, copii minori - care au dobândit sau înstrăinat o locuință proprietate personală după 1.01.1990 în localitatea de domiciliu. Or, reclamantul se găsește tocmai în situația de excepție mai sus enunțată în condițiile în care soția acestuia fosta a deținut în proprietate personală imobilul situat în T-.6 evidențiat în CF 51411 T, nr. top 28935 imobil ce a fost înstrăinat de către aceasta în anul 1996.
Dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr.62/2.02.2006 nu pot fi interpretate în folosul reclamantului întrucât chiar dacă nu acesta a făcut opțiunea ce conduce la diferența de tratament dintre chiriașii prev la art. 1 și cei prevăzuți la al. 6 din art. 9 112/95 o asemenea opțiune a fost realizată de către actuala sa soție si chiar dacă aceasta s-a realizat anterior căsătoriei cu reclamantul în prezent soția acestuia figurează cu un apartament deținut în proprietate personală și vândut după data de 1.01.990 în localitatea de domiciliu astfel încât opțiunea acesteia de a nu păstra în proprietate imobilul respectiv, se răsfrânge și asupra reclamantului; de altfel această situație a determinat și respingerea înscrierii soției reclamantului în contractul de închiriere al acestuia.
Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus menționate și văzând și disp.art.8 al.1 din L 554/2004 instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul - în contradictoriu pârâta Primăria Municipiului T - Direcția Patrimoniu prin Primar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul - și a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și a se dispune anularea adresei nr.SC 2007 - - din 15 august 2007, emisă de Primăria Municipiului T precum și a respingerii acordării vizei de cumpărare emisă de aceeași instituție la data de 10 iulie 2007, în vederea cumpărării în temeiul art.9 din Legea nr.112/1995 a apartamentului nr.12, situat în T,- jud.
În motivarea recursului se arată următoarele:
În fapt, prin cererea formulată către SC SRL, cu sediul în T, Calea,.34,.C,.1, societate care are ca activiotate încheierea contractelor de vânzare cumpărare cu privire la imobilele aflate în proprietatea statului, reclamantul a solicitat cumpărarea în temeiul art,9 din Legea nr.112/1995 a apartamentului situat în T,-,.12 jud.
În temeiul cererii nr.394/10.07.2007, societatea mai sus menționată a solicitat Primăriei Municipiului T - Direcția Patrimoniu emiterea acordului și a avizelor necesare în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
La data de 10.07.2007 Primăria Mun. T - Direcția Patrimoniu - Serviciul Public de Administrare Locuințe și Utilități emite, pe verso-ul solicitării făcute de către SC SRL negația de viză "nu viză cumpărare", înscris semnat de către șeful de birou și un inspector.
Împotriva acestei negații reclamantul a formulat plângere, în termenul legal, solicitând revocarea avizului negativ și emiterea unui aviz pozitiv.
În răspunsul comunicat la această plângere, prin adresa nr.SC 2007 - -/15.08.2007 a constatat că nu i se comunică lipsa din evidențele Primăriei a solicitării emise de către SC SRL cu privire la eliberarea acordurilor și avizelor necesare încheierii contractului de vânzare-cumpărare pentru apartamentul pe care îl deține în calitate de chiriaș. De asemenea, se susține că reclamantului nu i-a fost comunicat nici un răspuns și că nu există nici un aviz negativ din partea acestei instituții, condiții în care a atașat plângerii în copie toate documentele ce aveau incidență, inclusiv avizul negativ contestat.
Arată faptul că apartamentul situat în T-,.12 jud.T a fost ocupat de către părinții săi cu titlu de închiriere din anii 1970.
După decesul acestora, reclamantul, în calitate de moștenitor a devenit titularul contractului de închiriere, contract ce a fost prelungit în mod succesiv conform dispozițiilor legale în materie.
În acest sens, mai arată faptul că prin contractul de închiriere pentru suprafețe locative cu destinație de locuință, încheiat între reclamant și Consiliul Local T sub nr.250/30.04.1999, reclamantul era titularul contractului și totodată singura persoană care ocupa acest spațiu.
Ulterior acestei date s-a căsătorit cu actuala sa soție, sens în care la prelungirea contractului, prin contractul de închiriere pentru suprafețe locative nr.70 din 18.02.2004, înregistrat la Primăria Municipiului T sub nr.SC 2004-2951 din 18.02.2004, titular al contractului de închiriere este tot reclamantul, însă în spațiu este trecută și soția sa.
Este adevărat că numita a deținut un apartament situat în T,-.6, jud.T, însă acest apartament a fost acordat fostului soț al acesteia ca locuință de serviciu în jurul anului 1987. Mai mult, acesta a înstrăinat apartamentul mai sus menționat în cursul anului 1995, deci cu mult înaintea încheierii căsătoriei.
Reclamantul recurent apreciază că dreptul conferit de art.9 din Legea nr.112/1995 este un drept aflat în patrimoniul său, dobândit prin succesiune de la antecesorii săi, acesta fiind distinct de patrimoniul numitei, actuala sa soție, el născându-se odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.112/1995, deci anterior încheierii căsătoriei cu. Mai mult, prețul obținut din înstrăinarea acelui apartament a intrat exclusiv în patrimoniul acesteia, nu și al reclamantului, având regimul juridic al bunurilor dobândite anterior încheierii căsătoriei.
Mai mult, interpretarea dispozițiilor alin.6 din Legea nr.112/1995: " excepție de la prevederile al.1 chiriașii titulari sau membrii familiei lor - soț, soție, copii minori - care au dobândit sau înstrăinat o locuință proprietate personală după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu", trebuia raportată la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv data de 28.01.1996, însă la această dată numita nu era soția sa.
În același sens au fost interpretate dispozițiile art.9 al.6 și de către Curtea Constituțională, care în motivarea dată deciziei nr.62 din 02.02.2006, publicată în, partea I nr.176 din 23.02.2006, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.9 al.6 și art.11 din Legea nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, reține că "deosebirea de tratament între această categorie de chiriași (cei exceptați prin dispozițiile art.0 alin.6) și cei care au dreptul de a cumpăra apartamentele rezultă dintr-o opțiune anterioară a chiriașilor din prima categorie, de natură să ducă la concluzia că aceștia au optat în favoarea unei locațiuni și nu a dobândirii sau păstrării în proprietate a unui imobil." Or reclamantul, în calitate de titular al dreptului de locațiune, nu a făcut o asemenea opțiune, ci actuala sa soție, anterior încheierii căsătoriei cu reclamantul, condiții în care această excepție nu-și găsește aplicabilitate în prezenta situație.
Apreciază că instanța de fond a ajuns la concluzia temeiniciei refuzului instituției pârâte de a acorda viza necesară cumpărării imobilului de către reclamant în baza Legii nr.112/1995 și a Legii nr.10/2001 în urma unei interpretări eronate a dispozițiilor legale în materie, conchide reclamantul recurent.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, la data de 3 martie 2008, intimata Primăria Municipiului Tas olicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală (filele 6-8 dos.)
La termenul de judecată din data de 13 martie 2008, instanța a pus în discuția părților, din oficiu, natura juridică a litigiului de față, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv dacă litigiul este de competența instanței de contencios administrativ sau a instanței civile. Reprezentanții părților au arătat în ședința de azi că litigiul este de competența instanței civile și au solicitat trimiterea cauzei la această instanță.
Examinând recursul declarat în cauză, prin prisma prevederilor art.306 alin.2 din Codul d e procedură civilă, instanța constată că este întemeiat, iar sentința primei instanțe este nelegală fiind dată cu încălcarea competenței altei instanțe, caz de casare a hotărârii prevăzut de art.304 pct.3 raportat la art.312 pct.6 din Codul d e procedură civilă.
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, coroborată cu notele scrise depuse la dosar, rezultă că acesta a solicitat obligarea pârâtei la îndeplinirea procedurii legale în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare conform Legii nr.112/1995, modificată și completată, pentru apartamentul nr.12 situat în T, strr.16 nr.11 - pe care îl ocupă în calitate de chiriaș.
Rezultă din cele de mai sus că obiectul acțiunii formulată de reclamant este de natură civilă și nu de competența instanței de contencios-administrativ cum greșit a reținut tribunalul, acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile prevăzute de art.9 din Legea nr.112/1995, privind reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului.
Pentru aceste considerente, instanța urmează ca în temeiul prevăzut de art.1, pct.1 combinat cu art.304 pct.3 și 312 pct.6 din Codul d e procedură civilă să admită recursul reclamantului, să caseze sentința și să trimită cauza, în vederea judecării, la instanța competentă - Judecătoria Timișoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul -, împotriva sentinței civile nr.27 din 09 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr.-.
Casează sentința și trimite cauza, în vederea judecării, la instanța competentă, Judecătoria Timișoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
Red./20.05.2008
Tehnored. /26.05.2008 -Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecători,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECȚIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR:--18.02.2008
Către
JUDECĂTORIA TIMIȘOARA
Vă trimitem alăturat dosarul cu nr. de mai sus privind recursul declarat de reclamantul -, împotriva sentinței civile nr.27 din 09.-, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.-, în contradictoriu cu pârâta intimată Primăria Municipiului T - Direcția Patrimoniu - Serviciul Public de Administrare Locuințe și Utilități, prin Primar, având ca obiect anulare act administrativ, întrucât prin decizia civilă nr.433/10.04.2008 a fost admis recursul și s-a dispus casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Timișoara.
Dosarul cusut și numerotat conținefile.
Anexă:.nr.- - Tribunalul Arad = 69 file.
PREȘEDINTE SECȚIE
JUDECĂTOR
- GREFIER
Tehnored./26.05.2008
Ex.2
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Cristian Alexandru
