Contract administrativ. Decizia 979/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.979/R-
Ședința publică din 24 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță JUDECĂTOR 2: Gabriela Chiorniță
JUDECĂTOR 3: Ingrid președinte secție
Judecător: - -
Grefier: -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul ORAȘUL - SERVICIUL PUBLIC cu sediul în,-, jud.A, prin Primar, împotriva sentinței civile nr.322/CA din 23 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, intimat fiind pârâta, domiciliată în, -8,.A,.10, jud.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța, analizând actele și înscrisurile de la dosar, constată recursul în stare de judecată și îl reține pentru soluționare, inclusiv asupra naturii litigiului.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea nr-, înregistrată la data de 22.02.2008, reclamantul Orașul - Serviciul Public, prin Primar, a chemat în judecată pe pârâta solicitând HG Tribunalului Argeș să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 2.327,71 lei reprezentând contravaloarea serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare și salubrizare, furnizate de reclamant până în luna decembrie 2007, pe baza contractelor de prestări servicii.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că pârâta este membru al Asociației de proprietari nr.25 din și, în baza contractelor nr.19/2005 și nr.21/2004 - prelungit cu Actul adițional nr.1/2006 - încheiate între reclamant și Asociație, a beneficiat de servicii publice de alimentare cu apă și canalizare și, respectiv, de salubrizare, fără a achita contravaloarea lor în perioada noiembrie 2006 - decembrie 2007.
Prin sentința nr.322/CA/23 mai 2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În motivarea sentinței prima instanță a reținut că, întrucât reclamantul a încheiat contractele de prestări servicii cu asociația de proprietari, numai împotriva acesteia se poate îndrepta pentru recuperarea datoriilor, iar nu împotriva pârâtei, care este obligată doar față de asociația de proprietari.
Împotriva sentinței a formulat recurs reclamantul care, invocând dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că excepția lipsei calității procesuale pasive nu a fost pusă în discuție de către instanța de fond, care astfel a încălcat dreptul la apărare al reclamantului, principiul contradictorialității, principiul oralității și dreptul la un proces echitabil. De asemenea, reclamantul a arătat că în mod greșit i-a fost respinsă acțiunea de către instanța de fond întrucât, potrivit art.28 alin.2 din Legea nr.230/2007, furnizorul serviciului de utilități va putea acționa direct proprietarii restanțieri pentru recuperarea debitelor cu privire la serviciile publice de utilități.
Examinând sentința, cu prioritate, prin prisma naturii litigiului și, drept consecință, a competenței materiale a Tribunalului Argeș ca instanță de fond, excepție reținută din oficiu, Curtea constată că recursul este fondat.
Reglementarea juridică a serviciilor comunitare - printre care se numără cele prestate de reclamantul din speță - o realizează Legea nr.51/08.03.2006, modificată prin OUG nr. 13/20.02.2008.
Legea, înainte de modificarea sa prin OUG nr. 13/2008, definind noțiunea deoperatorîn art.2 lit.g) și enumerând entitățile ce pot face parte din această categorie, arăta în mod expres că operatorul, care poate fi o persoană juridică, are competența și capacitatea, recunoscute prin licența, de a furniza utilitățile publice în condițiile reglementărilor în vigoare, asigurând, nemijlocit, administrarea și exploatarea sistemului de utilități publice.
Potrivit art. 36 alin. 1 din aceeași lege în forma în vigoare la data sesizării instanței de fond în cauză, raporturile juridice dintre operatorii și utilizatorii serviciilor de utilități publice sunt raporturi juridice de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat.
Este adevărat că, potrivit art. 51 alin. 3 "Soluționarea litigiilor patrimoniale și nepatrimoniale - izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competența instanțelor de contencios administrativ și se face, cu precădere, în procedură de urgență".
Însă, există și norma prev. de art. 51 alin. 4 care stabilește că "Soluționarea litigiilor civile - izvorâte din aplicarea prevederilor prezentei legi se face de instanțele de judecată competente, în condițiile legii", normă care se coroborează cu cea cuprinsă în art. 36 alin. 1 sus edictat.
Această inadvertență legislativă trebuie nu poate fi de natură, însă, a atribui contractelor de prestări servicii intervenite între operator și utilizator un caracter administrativ care ar atrage competența instanței de contencios administrativ pentru soluționarea litigiilor legate de acesta. Un astfel de contract nu se încadrează în definiția dată contractului administrativ de art. 2 lit. c) teza a II-a din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Mai mult, în sensul argumentului că o astfel de interpretare este eronată este tocmai intervenția OUG nr. 13/2008 care, modificând art. 51 alin. 3 din Legea nr. 51/2006, arată că "Soluționarea litigiilor contractuale dintre operator și utilizator, inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate, se realizează de instanțele competente potrivit legii și se judecă în procedură de urgență. Cererea se introduce la instanțele de judecată în a căror competență teritorială se află domiciliul/sediul utilizatorului".
În considerarea celor expuse, Curtea apreciază că, încă de la data sesizării instanței de contencios administrativ, litigiul era și este unul de drept comun care trebuie soluționat de instanța corespunzătoare potrivit art. 1 pct. 1.proc.civ. având în vedere valoarea pretențiilor și domiciliul utilizatorului, și anume de Judecătoria Pitești.
Ca atare, în baza art. 312 alin. 1-3 și 6 rap. la art. 304 pct. 3 Cod pr.civilă, Curtea urmează să admită recursul și să caseze sentința Tribunalului Argeș, cu consecința trimiterii cauzei spre competentă soluționare la udecătoria Pitești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul ORAȘUL - SERVICIUL PUBLIC cu sediul în,-, jud.A, prin Primar, împotriva sentinței civile nr.322/CA din 23 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș -Secția civilă - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, intimat fiind pârâta, domiciliată în, -8,.A,.10, jud.
Casează sentința și trimite cauza spre competentă soluționare la udecătoria Pitești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
06.11.2008
Red.
EM/ 4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid
