Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 1197/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1197
Ședința publică din data de 07 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
- - - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B,--24, Sector 1, cod poștal -, împotriva sentinței nr.257 din 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ II, în contradictoriu cu intimați pârâți PRIMARIA COMUNEI - comuna, Cod poștal -, Județ P, - comuna, nr. 594, Cod poștal -, Județ P, - comuna, nr. 583, Cod poștal -, Județ P, - comuna,-, Cod poștal -, Județ
Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile: recurenta reclamantă Curtea de Conturi a României B, intimați pârâți Primăria comunei,
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul se află la al doilea termen de judecată, este scutit de plata taxei de timbru și motivat, iar prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de intimata pârâtă Primăria comunei o întâmpinare și de recurenta reclamantă Curtea de Conturi a României Note scrise.
Curtea,verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată, rămânând în deliberare pronunță următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 70/30.01.2009, Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Pad ispus sesizarea instanței în vederea stabilirii răspunderii juridice
pentru prejudiciile constatate prin raportul de control intermediar,nerecuperate până la data de pronunțării încheierii si reținute astfel:
Pentru prejudiciul în sumă de 89.864 lei si 11.909 lei dobânzi, răspunderea juridică revenind numiților - primar si ordonator principal de credite si - contabil, care a acordat viza de.
Pentru prejudiciul în sumă de 7339,94 lei si dobânzile aferente de 764,03 lei, răspunderea revenind numiților - ordonator principal de credite si primar care a aprobat efectuarea plăților până la data de 6.07.2008 si - contabil ( pentru suma de 6593,64 lei si dobânzile aferente de 737,89 lei ), G - ordonator principal de credite si primar care a aprobat efectuarea plăților începând cu 7.07.2008 si - contabil, care a acordat viza de ( pentru suma de 746,30 lei si dobânzile aferente de 26,14 lei ).
La termenul de judecată din data de 28.04.2009, instanța din oficiu a invocat excepția inadmisibilității sesizării, râmânând în pronunțare asupra acestei excepții.
Prin sentința nr.257 din 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a admis excepția inadmisibilității sesizării invocate din oficiu și a respins sesizarea formulata de reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI, cu împotriva pârâților PRIMARIA COMUNEI, și G, ca inadmisibila.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că anterior intrării în vigoare a Legii nr.217/2008, dispozițiile art.31 al.2 din Legea nr. 94/1992 prevedeau că în situația în care, cu ocazia controalelor efectuate de către Curtea de Conturi se constată existența unor prejudicii, asupra rapoartelor încheiate cu ocazia finalizării controalelor completul (format conform disp. art.31 al.1 din aceeasi lege) pronunță încheieri prin care dispune sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a colegiului jurisdicțional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii.
Cum activitatea colegiilor jurisdicționale și a secției jurisdicționale ale Curții de Conturi a fost preluată de către instanțele judecătorești, încheierile Curții de Conturi, prin care se solicită repararea pagubelor si stabilirea răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora, se soluționau de către completele specializate de contencios administrativ.
A mai reținut instanța de fond că, Legea nr.217/2008 a abrogat dispozițiile legale menționate anterior, reglementând o altă procedură de valorificare și reparare a prejudiciilor constatate cu ocazia controalelor Curții de Conturi, în sensul ca "în situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt și stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate".
Ca urmare, tribunalul a constatat că, dupa intrarea în vigoare a Legii nr.217/2008, nu mai poate fi sesizată instanța de judecată în vederea repararii prejudiciilor constatate de catre Curtea de Conturi și a angajării răspunderii juridice a persoanlor vinovate de producerea acestora, ci rapoartele se înaintează conducătorilor autorităților publice controlate, care sunt obligați prin lege să ia măsurile necesare în acest sens și cum Legea nr.217/2008 a intrat în vigoare la data de 27.10.2008, din
acel moment instanța de judecată nu mai putea fi sesizată cu încheieri ale Curții de Conturi prin care se solicita repararea prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi și angajarea răspunderii juridice a persoanlor vinovate de producerea acestora.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, tribunalul a admis excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, și a respins sesizarea Curții de Conturi, ca inadmisibila.
Impotriva sentinței a declarat recurs reclamanta Curtea de Conturi a României, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând disp. art. 304 pct. 9 pr.civ. pe motiv că sentința este dată cu încălcarea disp. art. 1 și art. 4 din OUG nr. 117/2003, aprobată prin Legea nr. 49/2004, coroborat cu art.140 din Constituția Romaniei, și că au fost aplicate greșit disp. art. I pct. 12 rap. la pct. 39, pct. 45 și 46 din Legea 217/2008 pentru modificarea și completarea legii 94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Arată recurenta că este un caz de ultraactivitate a legii civile, când vechea lege trebuie să continue să-și producă efectele până când o altă reglementare o va înlocui, aspectul de ultraactivitate ține atât de prelungirea efectelor din legea 94/1992 cât și a efectelor disp. art. 4 din OUG nr 117/2003, aprobat de legea nr. 49/2004, până la înlocuirea lor cu alte norme adoptate potrivit procedurii instituite de lege, respectiv până la adoptarea regulamentului de valorificare a actelor rezultate din activitatea instituției, în conf. cu art. 12 din Legea 217/2008 și că plenul Curții de Conturi a României este singurul organ abilitat să hotărască asupra modului de valorificare a actelor de control, ceea ce a și făcut cu respectarea dispozițiilor legale, astfel încât sesizarea formulată de recurentă era admisibilă.
Mai arată recurenta că instanța de fond nu a reținut că prin abrogarea prin Legea 217/2008 a disp. art. 40 - 88 din Legea 94/1992, competența materială ce fusese atribuită instanțelor judecătorești ordinare nu a fost înlăturată de legiuitor, raportat la disp. OUG nr. 117/2003, dispoziții prin care au fost investite instanțele de judecată cu încheierile Curții de Conturi pentru repararea prejudiciilor constatate și angajarea răspunderii juridice de persoanele vinovate de producerea acestora.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor din recurs, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat pentru considerentele următoare:
Prin Legea nr. 217/2008 pentru modificarea și completarea Legii 94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, au fost abrogate disp. art. 31 al. 2 din Legea nr. 94/1992, care prevedeau că în situația în care cu ocazia controalelor efectuate de Curtea de Conturi au fost abrogate disp. art.31 al.2 din Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, care prevedeau că în situația în care cu ocazia controalelor efectuate de către Curtea de Conturi s-a constatat existența unor prejudicii, asupra rapoartelor încheiate cu ocazia finalizării controalelor completul (format conform disp. art.31 al.1 din aceeași lege) se pronunța încheieri prin care se dispunea sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a colegiului jurisdicțional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii.
Cum activitatea colegiilor jurisdicționale si a secției jurisdicționale ale Curții de Conturi a fost preluată de către instanțele judecătorești, aceste încheieri se soluționau de către completele specializate de contencios administrative din cadrul tribunalului.
Dispozițiile Legii nr. 217/2008 au intrat în vigoare la data de 27.10.2008, astfel că după această dată,nu mai poate fi sesizată instanța de judecată cu încheierile Curții de Conturi, în vederea reparării prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi și angajării răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora, considerente pentru care criticile aduse sentinței de către recurentă că în mod greșit s-a admis excepția inadmisibilității sesizării și respinsă sesizarea ca inadmisibilă, sunt nefondate, instanța de judecată nu mai putea fi sesizată cu încheierile Curții de Conturi.
Dispozițiile privind competența materială a instanțelor judecătorești, sunt de strictă interpretare și cum potrivit dispozițiilor legale imperative mai sus arătate nu mai este de competentța instanței de contencios administrativ sesizările Curții de Conturi, criticile recurentei aduse sentinței sunt total nefondate.
legii, invocată de recurentă, este o excepție de la principiul neretroactivității legii civile noi și principiul aplicării imediate a legii civile noi, potrivit cărora, de îndată ce a fost adoptată, legea nouă se aplică tuturor situațiilor ivite după intrarea în vigoare, excluzând aplicarea legii vechi.
legii, invocată de recurentă, este o excepție de la cele două principii enumerate mai sus, care înseamnă aplicarea, un timp oarecare, a legii vechi, deși a intrat în vigoare legea nouă, însă pentru a-și găsi aplicabilitatea această excepție, ea trebuie să fie stipulată în mod expres în lege. Ori Legea nr. 217/2008 nu face referire în niciun articol la aplicarea în continuare a art. 31 din Legea nr. 94/1992 în forma inițială, nemodificată, excepția fiind de strictă interpretare și aplicare.
Nu pot fi reținute nici celelalte aspecte, invocate de recurentă, în sensul că o hotărâre a Curții de Conturi a stabilit o soluție tranzitorie, intrucțiuni privind valorificarea actelor de control finalizate în trimestrul IV al anului 2008, în baza cărora camerele de conturi au sesizat instanța de judecată cu privire la prejudiciile constatate în timpul controlului.
Forța juridică a unei legi, impune ca aceasta să poată fi modificată sau completată printr-un act normativ de aceeași forță juridică precum legea, nu o hotărâre a Curții de Conturi să modifice o lege.
In nici un caz, actele emise de organisme ale statului (instrucțiuni, regulamente), date în aplicarea legii, nu pot modifica sau completa norme instituite în cuprinsul legii și normele de tehnică legislativă instituie obligativitatea respectării legii în forma în care a fost adoptată, așa cum prevăd dispozițiile art. 56 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, astfel că pentru toate aceste considerente criticile recurentei sunt nefondate.
Așa fiind, recursul formulat se privește ca nefondat și în temeiul disp. art.312 al. 1 pr.civ. va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B,--24, Sector 1, cod poștal -, împotriva sentinței nr.257 din 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ II, în contradictoriu cu intimați pârâți PRIMARIA COMUNEI - comuna, Cod poștal -, Județ P, - comuna, nr. 594, Cod poștal -, Județ P, - comuna, nr. 583, Cod poștal -, Județ P, - comuna,-, Cod poștal -, Județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 07 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
Fiind plecată din instanță
semnează Președintele instanței
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. EC/DD
f- Tribunalul Prahova
7 ex/9.10.2009
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
