Anulare act administrativ. Sentința nr. 787/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 787/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 25-04-2014 în dosarul nr. 8720/107/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
SENTINȚA ADMINISTRATIVĂ Nr. 787/C./2014
Ședința publică de la 25 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. P.- Președinte Secție
Grefier R. C.
Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta . SA, . SA -PRIN ADMINISTRATOR JUDICIARCASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA SPRL și pe pârâtele ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR și D. B. ÎN CALITATE DE SUCCESOARE ÎN DREPTURI ȘI OBLIGAȚII AL DGFP A., având ca obiect anulare act administrativ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic P. H. D. pentru pârâte, lipsind reclamanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Mandatarul pârâtei depune la dosar mandat de reprezentare și pentru AJFP.
Mandatarul pârâtei învederează instanței că își menține toate apărările și concluziile susținute la termenul de judecată din 04.04.2014.
Instanța lasă cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului A. în dosar nr._ reclamanta S.C. G. U. ROMANIA S.A a formulat plângere împotriva Deciziei nr.122/27.02.2012 emisa de ADMINISTRAȚIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA - Direcția generala de soluționare a contestațiilor, solicitând instanței admiterea prezentei si in consecința anularea Deciziei de impunere nr.3562/09.03.2011 si a Raportului de inspecție fiscala nr.3561/09.03.2011 intocmite de Administrația Naționala Pentru Administrare Fiscala - Direcția Regionala Pentru Accize si Operațiuni Vamale B. si exonerarea societății de plata sumelor stabilite prin aceste acte administrative fiscale, respectiv 90.929 lei (41.707 lei accize si 49.222 lei accesorii - compuse din 44.834 lei majorări si 4.388 lei dobanzi).
In fapt, cu ocazia inspecției fiscale efectuate la societate s-a reținut ca aceasta utilizează in procesul mineralogic de fabricare a varului si a sodei calcinate, cocs si antracit. Perioada supusa inspecției fiscale a fost 01.01._09. Potrivit art.175 A4 al(1) pci.2 lit.e din Leq.nr.571/2003 - Codul fiscal - nu se aplica dispozițiile privind accizarea pentru produsele energetice utilizate « in procesele mineralogice potrivit prevederilor din norme ». Organul de inspecție fiscala recunoaște ca antracitul si cocsul achiziționate de societate au fost utilizate in procese mineralogice, fiind in consecința scutite de plata accizei.
La pct.5 1.3 din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, aprobate prin HGR nr.44/2004, este menționat ca operatorii care achiziționează produse energetice in vederea utilizării in unul din scopurile prevăzute la art.1765 4 al(1) pct.2 lit.a), b) si e) din Codul Fiscal « se înregistrează la autoritatea fiscala teritoriala prin depunerea unei declarații pe propria răspundere».
De reținut ca scutirea de accize este prevăzuta de lege ca o consecința a utilizării produsului . arătate de lege si nu ca o consecința a efectuării formalităților de înregistrare fiscala.
Organul de control nu a contestat faptul ca antracitul si cocsul importat sau achiziționat a fost utilizat . arătate de lege - si care atrage scutirea de plata accizelor - dar a susținut, fara temei, ca sancțiunea pentru nerespectarea obligație de a depune declarația pe propria răspundere este calcularea si plata accizelor. In speța este vorba de antracitul si cocsul importat sau achiziționat in lunile martie si noiembrie 2007, pentru care s-au calculat de organul de control acciza (41.707 lei) si accesorii (49.222 lei). Desi a învederat ca legiuitorul nu a prevăzut ca si sancțiune pentru nedepunerea declarației pe propria răspundere atragerea plații de accize, organul de control a calculat totuși, nelegal, sumele mai sus menționate.
Contestația formulata impotriva Deciziei de impunere nr.3562/09.03.2011 - emisa in baza Raportului de inspecție fiscala nr.3561/09.03,2011 - a fost respinsa prin Decizia nr. 122/27.02.2012 impotriva căreia am depus prezenta plingere. C. - din cadrul ANAF - care a soluționat contestația a reiterat, in decizia respectiva, aceleași argumente ca si organul de control respingind contestația. Decizia este vădit nelegala si neîntemeiata in contextul situației de fapt si de drept prezentata. Asa dupa cum a arătat, nici Codul Fiscal si nici Normele de aplicare nu prevăd sancțiunea calculării si plații accizelor pentru nerespectarea obligatiei de a depune declarația pe proprie răspundere, atunci cind scopul pentru care a fost utilizat produsul si care garantează scutirea a fost respectat. Este vădit neîntemeiat argumentul organului de control si respectiv a celui care a soluționat contestația, potrivit căruia societatea beneficiază de scutirea de plata accizei doar daca a depus declarația pe propria răspundere, deoarece legea nu condiționează scutirea de acciza de îndeplinirea formalităților de înregistrare fiscala.
La art.192 al.5 din Codul fiscal se prevede ca in cazul unui produs-accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza devine exigibila la data la care produsul este utilizat in orice scop care nu este in conformitate cu scutirea. Prin urmare sancțiunea calculării si plații accizelor este aplicabila daca produsul este utilizat in alt scop decit cel pentru care era scutit, ceea ce nu este cazul in speța. Nici in normele de aplicare nu este prevăzuta acesta sancțiune, desi sancțiunea respectiva este menționata in alte cazuri cind intenția legiuitorului a fost aceasta. Exemplificam cu prevederea de la pct.23.7.15 in care se stipulează expres ca nedepunerea situațiilor centralizatoare atrage anularea autorizației si plata accizelor.
In susținerea poziției sale reclamanta invocă si natura declarației pe propria răspundere impusa operatorilor economici care achiziționează produse energetice scutite de plata accizei. Declarația pe propria răspundere nu este un act administrativ, nu este emisa de autoritatea publica, este doar un act unilateral al unei persoane prin care acesta furnizează organului administrativ anumite informații. Aceasta declarație este actul prin care agentul economic isi declara intenția de a achiziționa un produs"Câre este scutit de plata accizelor. Este grava si trebuie sancționată situația in care declarația cuprinde informații incorecte sau este urmata de un comportament in dezacord cu cel asumat in fata organului administrativ. Nedeclararea acestei intenții in condițiile in care in realitate operatorul economic utilizeza produsul corespunzător legiii care garantează scutirea, nu poate avea aceeași consecința cu nerespectarea intenției si achiziționarea produsului in alte scopuri decit cele care atrag scutirea. Faptul ca nu s-a depus declarația vizează neindeplinirea unei condiții formale si nu de fond si se sancționează doar contravențional potrivit art.219 al. 1 lit.i Cod.pr.fiscala si nu atrage calcularea si plata accizelor in sarcina agentului economic.
De altfel, pentru importurile din luna martie 2007 nu se pot calcula accize si accesorii avind in vedere ca aceste importuri sunt făcute anterior publicării « Precizărilor» de aplicare a unor prevederi de la titlul VII « Accize si alte taxe speciale » din Normele metodologice de aplicare a Leg.nr.571/.2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HGR nr.44/2004 cu modificările si completările ulterioare, aprobate prin Ord.nr.522/03.04.2007 (MO nr.243/11.04.2007). La pct.1 al.2 din « Precizări » se menționează ca « Sub incidența prevederilor al(1) si (3) ale pct.5 1.3 intra si operatorii economici care efectuează achiziții de produse energetice din alte state membre sau din import" » (eliminînd accizele si accesoriile calculate pentru luna martie, ramine o suma de 6.049,75 lei - 3.035 lei accize si 3.014,75 lei accesorii -din suma totala înscrisa in actul de control de 90.929 lei. In decizia nr. 122/27.02.2012 - impotriva căreia a plingere - la pag 6, se susține ca pentru a beneficia de prevederi legale privind neaccizarea cocsului metalurgic, societatea trebuia sa indeplinesca cumulativ trei condiții: sa se înregistreze la autoritatea fiscala in calitate de operator cu produse accizabile, sa depună declarația pe propria răspundere si respectiv sa utilizeze cocsul in procese mineralogice. In Raportul de inspecție fiscala nr.3561/09.03.2011 la pag.3 se mentioneza ca « începind cu data de 27.11.2007 societatea a beneficiat de scutire de la plata accizei ca urmare a depunerii « Declarației de propria răspundere ».Este vădit caracterul netemeinic si totodată nelegal al interpretării data de organul care a soluționat contestația, privitor la cumularea celor 3 condiții pentru a beneficia de scutirea accizei.
In drept,art.218 din OG nr.44/2004; art. 1,8,10 si 11 din Leg.nr.554/2004.
Pârâta Agenția Naționala de Administrare Fiscala, (A.N.A.F.), a depus prezenta întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii formulata de reclamanta . SA, ca neîntemeiata, având in vedere următoarele:
La baza întocmirii Deciziei de impunere nr._.03.2011 a stat Raportul de inspecție fiscala nr.3561/09.03.2011, ambele acte fiind emise, de către DIRECȚIA REGIONALA PENTRU ACCIZE SI OPERAȚIUNI VAMALE B.. Împotriva Deciziei de impunere nr.3562/09.03,2011, emisa de către DIRECȚIA REGIONALA PENTRU ACCIZE SI OPERAȚIUNI VAMALE B., reclamanta . SRL a formulat contestație, care a fost soluționata prin Decizia nr.122/27.02.2012 emisa de către Agenția Naționala de Administrare Fiscala - Direcția generala de soluționare a contestațiilor. Soluția pronunțata de către Direcția Generala de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscala, prin Decizia nr. 122/27.02.2012, a fost de respingere ca neîntemeiata a contestației formulata de . SA împotriva Deciziei de impunere nr. 3562/09.03.2011 emisa in baza Raportului de inspecție fiscala nr. 3561/09.03.2011 emise de Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale B., pentru suma totala de 90.929 lei din care suma de 41.707 lei reprezintă accize si suma de 49.222 lei reprezintă majorări de intarziere/dobânzi aferente.
In ceea ce privește fondul cauzei, prin care s-a solicitat anularea Deciziei nr. 122/27,02.2012 emisa de către Agenția Naționala de Administrare Fiscala - Direcția generala de soluționare a contestațiilor: Referitor la suma totala de 90.929 lei din care suma de 41.707 lei reprezintă accize si suma de 49.222 lei reprezintă majorări de intarziere/dobânzi aferente, cauza supusa soluționării a fost, daca pentru importurile/achizițiile intracomunitare de cocs metalurgic si antracit efectuate in perioada 02.03._07, reclamanta poate beneficia de exceptare de la plata accizelor in condițiile in care nu s-a înregistrat la autoritatea fiscală centrală in calitate de operator economic cu produse accizabile si nu a depus la autoritatea fiscala teritoriala declarația pe propria răspundere, privind scopul în care urmează a n achiziționate produsele respective, conform Hotărârii Guvernului nr. 213/2007 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. S71/2003 privind Codul fiscal, care intra In vigoare la data de 02.03.2007.
Reclamanta . SA a importat, cu declarațiile vamale nr. I 602/11,03.2007 si nr. I 649/23.03.2007, antracit si cocs metalurgic de la societatea Profikom din Ucraina si a efectuat 5 achiziții intracomunitare de cocs de la societatea Metrolex din Polonia, care au fost utilizate in procesul mineralogic de fabricare a varului si sodei calcinate. Cocsul metalurgic si antracitul au fost incadrate la codul NC 2704, respectiv codul NC 2701, incadrari necontestate de reclamanta. Organele vamale au constatat ca, in perioada 02.03._07, reclamanta a derulat importurile/achizițiile de cocs metalurgic si antracit fara a se fi înregistrat ca operator economic cu produse accizabile si fara a depune la autoritatea fiscala teritoriala declarația pe propria răspundere, privind scopul în care urmează a fi achiziționate produsele respective, asa cum prevede art. 175A2 din Legea nr, 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările si completările ulterioare si pct. 5 1.1 alin 2, respectiv pct 5 1.3 alin 3 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, si au stabilit in sarcina contestatoarei accize.
Referitor la achizițiile intracomunitare de cocs metalurgic efectuate de reclamanta, in perioada 02.03._07, va rugam sa rețineți ca, . SRL pentru a putea beneficia de prevederile legale privind neaccizarea cocsului metalurgic, trebuia sa îndeplinească cumulativ trei condiții, si anume: - sa se inregistreze la autoritatea fiscală centrală in calitate de operator economic cu produse accizabile conform pct. 5A1.1 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, astfel cum au fost modificate de Hotărârea Guvernului nr. 213/2007; - sa depună la autoritatea fiscala teritoriala declarația pe propria răspundere, privind scopul în care urmează a fi achiziționate produsele respective, conform pct. 5A1.3 alin 3 din același act normativ, in vigoare incepand cu data de 02.03.2007; - sa utilizeze cocsul metalurgic in procese mineralogice.
Din analiza documentelor aflate la dosarul contestației administrative, rezulta ca, reclamanta nu s-a Înregistrat ca operator economic cu produse accizabile si nu a depus declarația pe propria răspundere privind utilizarea cocsului metalurgic . de la plata accizelor, astfel ca intervine obligația de plata a accizelor aferente cocsului metalurgic achiziționat din Polonia si Ucraina in perioada02.03._07. In același sens este si punctul de vedere al Direcției de Legislație in Domeniul Accizelor exprimat ., transmis cu adresa nr._/02.04.2009, unde se precizează: Vin ce/e prezentate de dv. rezulta ca societatea nu s-a conformat prevederilor 5*1.1 si nici celor de la pct. 5*1.3 de la titlul VII din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/2004, cu modificările ulterioare, in ceea ce privește obligația înregistrării ca operator economic cu produse accizabile si a înregistrării declarația pe propria răspundere privind utilizarea produsului energetic accizabil, respectiv a cocsului, . de Ia plata accizelor. In aceasta situație întrucât nu s-au respectat cerințele de mai sus, care sa asigure regimul de exceptare de la plata accizelor, intervine obligația de plata a acestora." De asemenea, in același sens este si adresa Direcției de Legislație in Domeniul Accizelor nr._/15.11.2010.
Reclamanta este specializată in fabricarea de produse chimice si trebuia să cunoască exigențele unor astfel de operațiuni si formalitățile legale care trebuie îndeplinite pentru exceptarea de la plata accizelor la achiziționarea intracomunitară/importul de cocs metalurgic si antracit, necunoașterea formalităților legale neabsolvind de culpă societatea reclamanta. Referitor la susținerea reclamantei că, scutirea de accize este prevăzută de lege ca o consecință a utilizării antracitului si cocsului . scutite prevăzute de lege si nu ca o consecința a efectuării formalităților de înregistrare fiscală, se retine ca operatorul economic nu poate profita de beneficiul legii fara îndeplinirea cumulativa a condițiilor legale privind neaccizarea cocsului metalurgic, or având in vedere faptul ca dispozițiile legale în materia exceptării de la plata accizelor nu au fost respectate, asa cum s-a arătat mai sus, in mod legal organele vamale au stabilit obligațiile in sarcina societății contestatoare. Având in vedere cele precizate, va rugam sa rețineți faptul ca, aceasta contestație administrativa a fost respinsă ca neîntemeiată pentru suma de 41.707 lei reprezentând accize. Având in vedere cele mai sus, precum si faptul ca in sarcina reclamantei a fost reținut ca datorat debitul in suma de 41. 707 lei reprezentând accize, aceasta datorează si majorările de intârziere/dobanzile in suma de 49.222 lei aferente accizelor, reprezentând măsură accesorie, conform principilului de drept "accesorium sequîtur principale" potrivit căruia accesoriul urmează soarta principalului, drept pentru care contestația administrativa a fost respinsa ca neintemeiata si pentru acest capăt de cerere.
Prin cererea înregistrată în Dosar nr._/107/2012 reclamanta . SA a formulat, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ FINANȚELOR PUBLICE A. contestație împotriva Deciziei nr. 42/03.05.2012, arătându-se că motivarea acțiunii este aceeași cu cea din dosar nr. 8720/107.2012.
Prin încheierea de la termenul de judecată din 01.02.2012 pronunțată în dosar nr._ instanța a dispus conexarea dosarului_/107/2012 la dosar nr._ .
Prin sentința administrativă nr. 2389/C./2013 pronunțată în dosar nr._, Tribunalul A. a admis excepția lipsei calității de reprezentant, invocată din oficiu și, în consecință: a anulat acțiunea principală formulată de reclamanta . SA în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și a anulat acțiunea conexă formulată de reclamanta . SA împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ FINANȚELOR PUBLICE A., reținându-se, în esență că, după . ridicarea dreptului de administrare directorul executiv nu are legitimare procesuală pentru a formula acțiuni in numele debitoarei.
Prin Decizia 6583/2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr._ a fost admis recursul declarat de reclamanta recurentă . SA Ocna M. împotriva sentinței administrative nr. 2389/C./2013 pronunțată de Tribunalul A. - Secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, a fost casată sentința atacată și a fost trimisă cauza spre rejudecare instanței de fond, instanța de control judiciar reținând în esență că formularea unor acțiuni împotriva deciziilor de soluționare a contestațiilor administrative relative la deciziile de impunere reprezintă un act de administrare a patrimoniului, astfel că, în dezacord cu instanța fondului, Curtea reține că directorul executiv al reclamantei are legitimare procesuală pentru a formula în numele reclamantei acțiunile deduse judecății.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului A. în dosar nr._ .
Pârâtele au depus la dosar toate înscrisurile care au stat la baza emiterii actelor atacate.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamanta . SA își are sediul în Ocna M., jud. A., având ca principal obiect de activitate – „fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază”.
În cursul anului 2009 reclamanta a fost supusă unei inspecții fiscale, având ca obiect plata accizelor, perioada supusă verificării fiind: 01.01.2007 – 09.06.2009.
Prin Raportul de inspecție fiscală nr. 3561/09.03.2011 s-a reținut că, începând cu data de 27.11.2007, reclamanta a beneficiat de scutire de la plata accizei aferentă cantităților de antracit și cocs achiziționate, ca urmare a depunerii la Ministerul Economiei și Finanțelor a „Declarației pe proprie răspundere în ceea ce privește produsele energetice cocs și antracit utilizate în procesul mineralogic de fabricație a varului și sodei calcinate, în conformitate cu art. 175/4 al. 1, pct. 2 lit. e din Codul Fiscal.
În același Raport de inspecție fiscală s-a mai reținut că, în perioada martie – octombrie 2007 (deci anterior datei de 27.11.2007 când reclamanta a început să beneficieze de scutire de la plata accizei aferentă cantităților de antracit și cocs achiziționate) reclamanta a efectuat două importuri din Ucraina de cocs și antracit și respectiv cinci achiziții intracomunitare de cocs din Polonia. Produsele achiziționate de reclamantă, de la societățile din Ucraina si Polonia, reprezintă cocs metalurgic si antracit încadrate la codul NC 2704, respectiv codul NC 2701
Organele fiscale au procedat la calcularea accizei datorate pentru cantitățile de cocs și antracit achiziționate în perioada în care societatea nu a avut înregistrată la autoritatea competentă declarația de proprie răspundere, precum și la calculul majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen către bugetul de stat a accizelor, rezultând că reclamanta are de plată către bugetul de stat suma totală de 90.929 lei, sumă compusă din acciza în valoare de 41.707 lei pentru produsele energetice și accesorii în sumă totală de 49.222 lei (majorări de întârziere – 44.834 lei și dobânzi - 4388 lei).
În baza Raportului de inspecție nr. 3561/09.03.2011 a fost emisă Decizia de impunere nr.3562/09.03.2011 pentru suma totală de 90.929 lei.
Prin Decizia nr. 122/27.02.2012 ANAF – Direcția generală de soluționare a contestațiilor respinge ca neîntemeiată contestația formulată de . SA împotriva Deciziei de impunere nr. 3562/09.03.2011 emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. 3561/09.03.2011, încheiate de reprezentanții Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale B..
Ulterior, prin Decizia nr. 42/03.05.2012 emisă de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A. a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de reclamanta . SA pentru suma de 10.811 lei (compusă din suma de 10.744 lei accesorii calculate ca urmare a neachitării sumelor cuprinse în Decizia de impunere nr. 3562/09.03.2011 și 67 lei – diverse contribuții sociale).
Referitor la obligația reclamantei de plată a accizei aferentă achizițiilor efectuate în perioada martie – octombrie 2007, instanța reține următoarele: art. 175 alin 3 lit h din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, in vigoare in perioada 01.01._07 stipulează: (3) Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt: h) cărbune și cocs cu codurile NC 2701, 2702 și 2704.
Având in vedere ca produsele achiziționate de reclamantă, de la societățile din Ucraina si Polonia, reprezintă cocs metalurgic si antracit încadrate la codul NC 2704, respectiv codul NC 2701, acestea se înscriu in grupa produselor energetice pentru care se datorează accize.
Mai departe, art. 175/4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, in vigoare in perioada 01.01._07, stipulează: Excepții (1) Prevederile privind accizarea nu se vor aplica pentru:2. următoarele utilizări de produse energetice și energie electrică: e) procesele mineralogice, potrivit prevederilor din norme.
Începând cu data de 02.03.2007, Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal au fost modificate si completate prin Hotărârea Guvernului nr. 213/2007 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial nr. 153/02.03.2007. astfel:
3. După alineatul (1) al punctului 5/1.1 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
(1) Operatorii economici autorizați pentru extracția cărbunelui și operatorii economici producători de cocs se vor înregistra în calitate de operatori economici cu produse accizabile, la autoritatea fiscală centrală. înregistrarea se face pe baza cererii prevăzute în anexa nr.2.
(2) Intră sub incidența prevederilor alin. (1) și operatorii economici care efectuează achiziții intracomunitare sau importă astfel de produse, exigibilitatea accizelor luând naștere la momentul livrării produselor respective către beneficiari,
4. Punctul 5/1.3 va avea următorul cuprins: Norme metodologice: 5/1.31...]
(3) Operatorii economici care achiziționează produse energetice, altele decât cele prevăzute la alin. (2) al art. 175 din Codul fiscal, în vederea utilizării în unul dintre scopurile prevăzute la art, 175*4 alin. (1) pct 2 Iii a), b) și e) se înregistrează la autoritatea fiscală teritorială prin depunerea unei declarații pe propria răspundere, întocmită în 3 exemplare, privind scopul în care urmează a fi achiziționate produsele respective. Din cele 3 exemplare, cu numărul de înregistrare la autoritatea fiscală, unul se păstrează de către beneficiar, altul de către furnizor, iar al treilea de către autoritatea fiscală.
(4) Atât în cazul autorizației de utilizator final, cât și al declarației pe propria răspundere, numărul autorizației sau declarației atribuit de către autoritatea fiscală teritorială va fi precedat de indicativul RO urmat de indicativul județului. Acest număr este cel care, în cazul prevăzut la alin. (1), se comunică antrepozitului fiscal furnizor de către beneficiar, în vederea înscrierii în căsuța 4 a documentului administrativ de însoțire.
(5) Autoritățile fiscale teritoriale vor ține o evidență a operatorilor economici prevăzuți la alin. (1) și (3) prin înscrierea acestora în registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe $ite-ul Ministerului Finanțelor Publice a listei cuprinzând acești operatori economici, listă care va fi actualizată lunar până la data de 15 a fiecărei luni.
(7) în înțelesul prezentelor norme, prin procese mineralogice se înțeleg procesele clasificate în nomenclatura CAEN sub codul Dl 26 «fabricarea altor produse din minerale nemetalice», în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 3037/90 din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităților economice în Comunitatea Europeană.
Având în vedere dispozițiile legale incidente reiese că pentru a putea beneficia de prevederile legale privind neaccizarea antracitului și cocsului achiziționat reclamanta . SRL, trebuia sa îndeplinească cumulativ trei condiții, si anume: - sa se înregistreze la autoritatea fiscală centrală in calitate de operator economic cu produse accizabile; - sa depună la autoritatea fiscala teritoriala declarația pe propria răspundere, privind scopul în care urmează a fi achiziționate; - sa utilizeze produsele procese mineralogice.
Din probele administrate în cauză reiese, fără dubiu, că, reclamanta nu a îndeplinit decât ultima conduiție, respectiv a utilizat antracitul și cocsul achiziționat din Ucraina și Polonia în procesul mineralogic de fabricare a varului și sodei calcinate.
Chiar societatea în cauză recunoaște implicit în acțiunea principală că nu s-a înregistrat la autoritatea fiscală centrală in calitate de operator economic cu produse accizabile și că nu a depus la autoritatea fiscala teritoriala declarația pe propria răspundere. Având în vedere că reclamanta . SRL este o unitate care desfășoară activități de fabricare a produselor chimice utilizând în procesul de fabricație produse accizabile nu poate invoca în bebeficiul său ignorarea formalităților legale impuse de legislația fiscală pentru acordarea anumitor beneficii legate de plata accizelor.
În cauză, nu trebuia ca legiuitorul să prevadă o anumită sancțiune pentru nerespectarea cumulativă a condițiilor care în ipoteza îndeplinirii lor duc la neaccizarea antracitului și cocsului achiziționat, o asemenea prevedere fiind superfluă. Legiuitorul a prevăzut expres condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a se beneficia de neaccizare, iar consecința firească a neîndeplinirii cumulative este aceea a înlăturării respectivului beneficiu.
Instanța mai reține că reclamanta nu a adus nicio critică referitoare la calculul penalităților și nici raportat la suma de totală de 67 lei – diverse contribuții sociale, menționată în Decizia nr. 42/03.05.2012 emisă de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A..
Având în vedere cele mai sus expuse, instanța va respinge acțiunea principală formulată de reclamanta . SA pârâtei ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR și va respinge acțiunea conexă formulată de reclamanta . SA în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. în calitate de succesoare în drepturi și obligații a DGFP A..
Văzând și dispozițiile art. 274 C.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea principală formulată de reclamanta . SA citată la sediul din Ocna M., .. 1, jud. A. precum și prin administrator judiciar CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA SPRL cu sediul în Cluj N., . Center, nr. 48, . împotriva pârâtei ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR- cu sediul în București . sector 5.
Respinge acțiunea conexă formulată de reclamanta . SA în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. – cu sediul în B., .. 7 în calitate de succesoare în drepturi și obligații a DGFP A..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare care se va depune la Tribunalul A..
Pronunțată in ședința publica din 25.04.2014.
Președinte, A. C. P. Președinte Secție | ||
Grefier, R. C. |
Red. Tehnoredact. PAC.
6 ex./ 29.04.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 121/2014. Tribunalul ALBA | Pretentii. Sentința nr. 948/2014. Tribunalul ALBA → |
|---|
