Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1301/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1301/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 22004/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1301/2015
Ședința publică de la 23 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. P.
Judecător C. D.
Grefier M. L.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de petentul M. C. B. împotriva sentinței civile nr. 6373/23.06.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimat fiind I. G. AL POLITIEI ROMANE - BIROUL DE POLITIE A 1, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că la dosar s-a depus prin serviciul registratură, la data de 13.03.2015, întâmpinarea formulată de intimata.
Tribunalul reține că este investit cu judecarea cauzei în lipsă, că apelantul petent a fost citat la domiciliul procesual ales (la avocat) și că pentru apelantul petent s-a depus delegație din partea avocatului B. D.. Totodată, reține că dosarul este strigat la ordine și că nu s-a depus vreo cerere de lăsare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată .
Tribunalul constată că întâmpinarea este depusă peste termenul legal de 15 zile de la data comunicării apelului, situație în raport de care instanța îi dă eficiență de concluzii scrise.
Tribunalul reține că este investit cu judecarea cauzei în lipsă ( fila 4), situație în raport de care rămâne în pronunțare asupra apelului.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față,
Constată că prin plângerea contravențională înregistrată la data de 11.10.2013, petentul M. C. B. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului, anularea procesului verbal . nr._/26.09.2103.
În motivare, petentul a arătat că în ziua de 26.09.2013, în jurul orelor 21,30, a fost oprit de un echipaj de poliție și i s-a verificat alcoolemia cu etilotestul. După câteva minute, testul ieșind negativ, agentul de poliție s-a întors cu procesul verbal completat, comunicându-i că a fost fotografiat conducând fără centură de siguranță.
Aspectul este nereal iar organul constatator trebuie să dovedească această stare de fapt.
În dovedire a solicitat administrarea probei testimoniale.
La data de 28.02.2014, intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 115-118 C. pr. civ., Legea nr. 180/2002, OG 195/2002, art. 19 alin. 3 din OG 2/2001.
Prin sentința civilă nr. 6373/23.06.2014 a Judecătoriei Pitești a fost respinsă plângerea ca nefondată, reținându-se în esență următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/26.09.2103, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 160 lei și două puncte de penalizare pentru săvârșirea contravențiilor prev.de disp. art.36 alin.1 și 3 din O.U.G.nr.195/2002 republicată și sancționate de art.99 alin.2 rap la art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din O.U.G.nr.195/2002, întrucât la data de 26.09.2013, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe Autostrada București-Pitești, km 115, fără a purta centura de siguranță. Procesul-verbal a fost semnat de către petent cu mențiunea „cu eventuale obiecțiuni”.
Cu prioritate, judecătorul fondului a verificat aspectele de formă ale procesului verbal și a constatat că acesta este legal încheiat, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni cv. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În cauza de față, dat fiind că este vorba despre o contravenție constatată de agentul constatator, instanța de fond a apreciat că faptele constatate personal de agentul de poliție sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Depoziția martorului audiat în cauză a fost înlăturată, ținându-se cont că este angajatul petentului și este subiectiv. S-a reținut de asemenea, că nu se poate stabili cu certitudine dacă persoana respectivă a fost de față în momentul constatării faptei.
Cu această motivare, prima instanță a respins plângerea.
Împotriva sentinței civile de mai sus a declarat apel petentul care a invocat netemeinicia sentinței sub aspectul înlăturării depoziției martorului audiat nemijlocit de instanță. Martorul s-a aflat împreună cu petentul în autoturism atunci când a fost oprit în trafic, fiind angajat în calitate de sofer la societatea apelantului. În ziua respectivă, autovehiculul său s-a defectat, astfel că a plecat acasă împreună cu petentul.
Sarcina probei aparține organului constatator, iar contravenientul se bucură de protecția conferită de prezumția de nevinovăție aplicabilă în materie contravențională.
Apelul a fost întemeiat pe disp.art.466 Cod procedură civilă.
Deliberând asupra apelului civil de față, tribunalul reține următoarele:
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008). Prezumție de nevinovăție impune următoarele condiții: instanțele să nu pornească de la premisa că petentul contravenient a săvârșit fapta ce i se impută; sarcina probei revine organului constatator; îndoiala este în beneficiul contravenientului. Nu trebuie uitat însă că, în dreptul nostru contravențional, procedura soluționării unei cereri privind o plângere contravențională este reglementată în mare parte de codul de procedură civilă și că procesul verbal de contravenție este un act administrativ, astfel încât unele elemente ale principiului prezumției de nevinovăție nu trebuie absolutizate, existând posibilitatea, cu respectarea proporționalității mijloacelor folosite și scopul legitim urmărit să funcționeze și alte prezumții de fapt și de drept, și în favoarea organului constatator (cauza Blum c.Austriei).
Într-adevăr procesul verbal are forță probantă și valoare de adevăr relativă până la proba contrară.
În speță însă așa cum susține apelantul, această probă contrară s-a realizat. Depoziția martorului audiat nemijlocit de instanță și în condiții de contradictorialitate, sub prestare de jurământ, este în concordanță cu apărările formulate de petent în plângerea contravențională. Martorul a arătat că la ieșirea de pe autostradă, în zona Podul Viilor, petentul a fost oprit de poliție, i s-a testat alcoolemia iar testul a ieșit negativ, însă ulterior a fost sancționat pentru că nu ar fi purtat centura de siguranță. Martorul a susținut că atât el cât și petentul au avut centură de siguranță și că nu li s-a imputat acest lucru la momentul opririi in trafic.
Faptul că martorul este angajat al petentului nu poate să conducă la înlăturarea unei declarații pe care acesta a dat-o în fața instanței sub prestare de jurământ.
Reținând acest considerent și faptul că s-a făcut dovada contrară celor reținute prin procesul verbal, tribunalul apreciază că soluția primei instanțe este netemeinică, astfel că în baza art.480 Cod procedură civilă va admite apelul, va schimba sentința cu consecința admiterii plângerii și anulării procesului verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de petentul M. C. B. domiciliat în P., Tineretului, nr. 1, ., . împotriva sentinței civile nr. 6373/23.06.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimat fiind I. G. AL POLITIEI ROMANE - BIROUL DE POLITIE A 1, cu sediul în Petresti, sat Ionesti ., jud. Dâmbovița.
Schimbă sentința în sensul că admite plângerea și anulează procesul verbal . nr._/2013.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Aprilie 2015.
Președinte, A. M. P. | Judecător, C. D. | |
Grefier, M. L. |
Red. A.M.P
Dact. NE/ 4 ex
12.05.2015
Jud.fond. D.I.S.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 494/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2083/2015.... → |
|---|
