Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 953/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 953/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 7528/288/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 953/2015
Ședința publică de la 24 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător E. M. C.
Grefier C. M. C.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de către petentul B. T. C. împotriva sentinței civile nr 3679/15.04.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul_, intimat fiind I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER BDNE, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat M. A. pentru apelantul-petent B. T. C., lipsind intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER BDNE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care
Tribunalul constată că prin cererea de apel s-a solicitat de către apelantul-petent emiterea unei adrese către CNDANR Romania-Directia Regională de Drumuri și Poduri Argeș pentru a comunica limita de viteză pe segmentul de drum menționat în procesul verbal de contravenție și emiterea unei adrese către IPJ pentru a face dovada amplasării aparatului radar, respectiv dacă era în localitate sau în afara localității.
Apărătorul apelantului-petent solicită emiterea adreselor mai sus menționate.
Tribunalul respinge solicitările apărătorului apelantului petent, ca neîntemeiate, având în vedere înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Apărătorul apelantului-petent solicită ca IPJ Arges să facă dovada că agentul constatator C. N. era operator radar la momentul încheierii procesului verbal de contravenție și de asemenea că era polițist rutier.
Tribunalul respinge solicitările apărătorului apelantului petent, ca neîntemeiate, având în vedere faptul că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale.
Apărătorul apelantului-petent arată că nu mai are alte cereri de formulat și nici probe de administrat și solicită acordarea cuvântului asupra apelului.
Tribunalul, față de împrejurarea că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de solicitat, în raport de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Apărătorul apelantului-petent solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, iar pe fondul cauzei solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție. Instanța de fond a analizat în mod greșit condițiile de formă ale procesului verbal de contravenție. S-au încălcat dispozițiile art 16 și 17 din OG 2/2001, ce duc la nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție. Măsurătorile efectuate cu aparatul cinemometric trebuia să fie efectuate de către operatori calificați. Cel care a întocmit procesul verbal de contravenție trebuia să aibă calitatea de operator radar. Nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față ,deliberând constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 01.07.2013 pe rolul Judecătoriei Rm.V. sub nr._, petentul B. T. C. a formulat, în contradictoriu cu I.P.J.Argeș – Serviciul Poliției Rutiere, plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 25.06.2013, solicitând admiterea plângerii și anularea procesului-verbal.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că măsura luată de intimat este abuzivă, fiind aplicată cu încălcarea prevederilor legale, întrucât aparatul radar nu era în funcțiune în momentul în care a depășit autovehiculul Poliției Rutiere, el fiind pus în funcțiune ulterior.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr.2/2001.
A atașat, în copie, procesul-verbal contestat.
Prin cererea depusă la data de 18.07.2013, petentul a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu și relații de la intimat.
Prin întâmpinarea formulată (fila 15), intimatul a invocat excepția necompetenței teritoriale.
Petentul nu a depus răspuns la întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.7172/30.09.2013 pronunțată de Judecătoria Rm.V. în dosarul nr._, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.11.2013.
Prin rezoluția din data de 28.02.2014, a fost fixat primul termen de judecată la data de 15.04.2014.
La data de 08.04.2014, intimatul a depus la dosar întâmpinare (filele 7-8), prin care a arătat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, solicitând să se dispună respingerea plângerii.
Au fost atașate înscrisuri (filele 9-14).
Sub aspectul probatoriului, a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 3679/15.04.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești s-a respins plângerea formulată de petent .
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut verificând legalitatea procesului verbal de contravenție că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG nr.2/2001 .
Astfel în conformitate cu disp.art.109 din O.U.G.nr.195/2002, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier.
În situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției (art.181 alin.1 din Regulament), potrivit modelului prevăzut în anexa nr.1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul.
Prin urmare, dispozițiile legale menționate nu impun ca agentul care întocmește procesul-verbal să fie același cu cel care deține atestat pentru aparatul radar și nici ca același agent constatator să fie atestat corespunzător. Important este ca agentul care desfășoară activități cu sistemul de supraveghere a traficului să aibă atestatul corespunzător, ceea ce se verifică în speța de față prin înscrisul de la fila 10 dosar.
Potrivit art.121 alin 2 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002 aprobat prin HG nr.1391/2006, nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Astfel, coroborând dispozițiile art.121 alin.2 cu cele ale art.181 alin.1 din H.G. nr.1391/2006, se reține că în cazul în care depășirea vitezei a fost constată cu un aparat radar, însă pentru constatarea și sancționarea contravenției, s-a folosit de către agentul constatator un alt model, sancțiunea nulității procesului-verbal nu se va reține dacă în cuprinsul actului constatator încheiat se indică . radar cu care s-a făcut înregistrarea, precum și numărul de înmatriculare al autoturismului pe care era montat. În cazul în care această cerință legală a fost îndeplinită de către agentul constatator, există posibilitatea de a se verifica dacă aparatul radar îndeplinea cerințele legale pentru a putea fi considerat un mijloc tehnic certificat de atestare a depășirii vitezei legale.
Procesul verbal de constare a contravenției . nr._ din data de 25.06.2013 a fost întocmit pe modelul prevăzut în anexa 1A din actul normativ mai sus menționat, indicându-se datele de identificare ale aparatului radar utilizat, respectiv PYT_ date ce concordă cu cele înscrise în buletinul de verificare metrologică aflat la fila 12 dosar, din care reiese și numărul de înmatriculare al autoturismului pe care era montat aparatul (Dacia L. nr._ ). În acest fel, au fost respectate dispozițiile pct.5.2.1. din NML 021-05, conform cărora: în buletinele de verificare metrologică, eliberate în urma verificărilor inițiale și a verificărilor periodice ale cinemometrelor montate pe mașini, care funcționează în regim staționar, sau atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, trebuie să se menționeze marca și numărul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, legalitatea cinemometrului fiind valabilă numai pe autovehiculul pe care acesta era montat la momentul efectuării verificării metrologice.
Intimatul a făcut dovada că aparatul radar avea efectuată verificarea metrologică și a fost montat pe o anume autospecială, obținerea verificării metrologice fiind consecința îndeplinirii cerințelor tehnice de funcționare a aparatului radar.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Însă, față de dispozițiile art. 121 alin. 2 din H.G. nr.1391/2006, referitoare la constatarea nerespectării regimului de viteză stabilit conform legii cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, se reține că deși procesul-verbal de contravenție se bucură de forță probantă până la proba contrară (probă ce incumbă de regulă petentului), există și situații când sarcina probei este răsturnată, procesul-verbal nefiind valabil decât dacă este însoțit de dovada săvârșirii contravenției, dovadă de natură tehnică, în prezenta speță.
În cauză însă, această prezumție de temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție nu a fost răsturnată. Dimpotrivă, fotografia efectuată de aparatul radar și depusă la fila 9 din dosar confirmă situația de fapt reținută de organul constatator cu privire contravenția săvârșită. Rezultă cu claritate numărul de înmatriculare al autoturismului, precum și faptul că acesta circula în localitate cu viteza de 109 km/h. Nu poate fi reținută apărarea petentului că ar fi depășit autovehiculul intimatului, din moment ce din planșa foto rezultă că mașina poliției se afla staționată, pe acostament.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel petentul criticând-o pentru următoarele motive:
1.- În mod greșit instanța de fond a respins apelantului cererea de amânare a cauzei în vederea angajării unui avocat, fiind astfel privat de dreptul de apărare garantat de .art. 24 din Constituția României.
2.- În mod greșit instanța de fond nu a admis toate probele propuse în cererea de probatoriu.
În cadrul acestui motiv de apel și apelantul invocă următoarele apărări .
1.- Instanța nu a verificat dacă procesul verbal de contravenție îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 181 alin.1 din HG nr.1391/2006, astfel cum este prevăzut în anexa 1 D.
Astfel, se susține de către apelant că deși instanța a analizat îndeplinirea acestei prime condiții și a observat că forma procesului verbal nu este identică cu cea din Anexa 1 D în mod greșit a apreciat că acesta îndeplinește condițiile de formă prevăzute în anexa 1 D.
2.- În mod greșit instanța de fond a reținut că de vreme ce fapta nu se constată cu propriile simțuri, ci prin aparatul radar, agentul constatator care a întocmit procesul verbal poate să fie un alt agent de poliție,decât cel care a constatat fapta.
3.- Procesul verbal nu este lizibil și nu se stinge temeiul de drept ce sancționează fapta incriminatoare ,ceea ce atrage sancțiunea nulității procesului verbal astfel întocmit.
Instanța nu a analizat cu prioritate și nu există la dosar nici o probă care să dovedească că sectorul de drum pe care a circulat se află în localitate și nu în afara acesteia .
Se mai susține de către apelant că proba cu înregistrarea video este obținută de o persoană necalificată ceea ce atrage incidența NML 021-2005.
Sub aspectul sarcinii probei și a prezumției de nevinovăție apelantul arată că nu poate fi de acord cu afirmațiile instanței pentru că potrivit jurisprudenței CEDO. Acest gen de contravenție intră în sfera” acuzațiilor în materia penală”, al cărui principal efect este acela al recunoașterii garanțiilor specifice în materia penală din art. 6 din Convenție, printre care fi prezumția de nevinovăție .
În consecință ,apelantul arată că procesul verbal nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, nu se bucură de prezumția de adevăr.
În aceste condiții, petentul care se bucură de prezumția de nevinovăție nu este obligat să-și dovedească nevinovăția,sarcina probei căzând în sarcina agentului constatator, orice îndoială profitând persoanei acuzate de săvârșirea contravenției potrivit principiului în dubio pro reo .
Ori, din considerente nu rezultă că intimata a probat în vreun fel că apelantul în momentul în care a fost depistat că circula cu 109 km /h se află pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km / h.
Pentru aceste motive se solicită admiterea apelului .
În apărare, apelantul solicită următoarele probe:
Intimata trebuia să facă dovada în primul rând că agentul constatator face parte din categoria subofițerilor de poliție „ special abilitați” în sensul dat de art.15(2) din OG nr. 2/2001, că este un polițist rutier .
OUG nr. 195/2002 stabilește competența de emitere a procesului verbal de contravenție, în cazul contravențiilor e rutiere, la art. 109 :”Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României ,de către polițiștii de frontieră”.
Se solicită efectuarea unei adrese către IPJ Argeș prin care să se înainteze înscrisul doveditor că agentul constatator C. N. este polițist rutier la data încheierii procesului verbal, 25.06.2013.
Intimata trebuia să facă dovada că agentul constatator avea pregătirea specializată de a utiliza aparatul radar specificat în procesul verbal de contravenție, respectiv de operator calificat cu atestat valabil la data faptei.
Petenta să depună întreg materialul probator.
Buletin de verificare metrologică inițială și periodică a cinemometrului identificat în procesul verbal contestat, valabil la data de 25.06.2013.
Aprobarea de model cinemometrului montat pe auto cu nr._ .
Înregistrarea video și planșe foto .
Se solicită efectuarea unei adrese către CNADNR România – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Argeș să comunice limita de viteză pe segmentul de drum cuprins în procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 25.06.2013 în care a fost depistat în trafic.
Sî se înainteze o adresă că INML București prin care să comunice dacă la momentul efectuării periodice a cinemometrului utilizat la măsurarea vitezei au fost aplicate prevederile art. 3.1.1. lit. b din NML 021/2005, iar în caz de afirmativ, să înainteze documentația ( fișa tehnică) întocmită în acest sens, în baza căreia a eliberat buletinul de verificare metrologică prin carte se atestă că aparatul radar a fost declarat „ admis” precizând totodată valoarea convențional adevărată luată în calcul la momentul verificării normei legal menționate anterior.
Prin întâmpinare, intimata solicită respingerea apelului ca nefondat cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței contestate .
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate și în raport de probatoriul administrat în cauză, tribunalul va constata următoarele:
Primul motiv de apel prin care s-a susținut de către apelant că i s-a încălcat dreptul la apărare prin respingerea cererii de amânare a cauzei pentru a-și angaja apărător nu este întemeiat .
Astfel, prin cererea trimisă prin fax la instanța de fond în data de 15.04.2014 ,dată la care instanța a rămas în pronunțare, apelantul petent a solicitat amânarea cauzei pentru a-și angaja un avocat cu motivarea că nu cunoaște nici un avocat de la Pitești pe care să-l angajeze .
Din cuprinsul procesului verbal de înmânare a citației ( fila 6 dosar fond) tribunalul va reține că apelantul petent avea cunoștință de primul termen de judecată din data de 07.03.2014, dată la care a primit citația .
Așadar, tribunalul va constata așa cum în mod corect a reținut și prima instanță ,că petentul a avut timpul material necesar pentru a-și angaja un avocat din raza Baroului Argeș ,deși nu era necesar, putea să-și angajeze un avocat și de la Baroul V., unde își are domiciliul ,astfel că va aprecia că această critică este formulată cu rea credință .
Și motivul doi de apel prin care se susține că procesul verbal a fost întocmit pe formularul 1 A și nu pe 1 D astfel cum prevăd disp.art. 181 din HG nr. 1391/2006, tribunalul va constata că deși este întemeiat, nu este de natură să conducă la constatarea nulității procesului verbal de contravenție pentru că în cuprinsul procesului verbal a fost consemnată . numărul aparatului radar, precum și numărul de înmatriculare al autospecialei poliției pe care acesta era montat, astfel că instanța a avut posibilitatea reală de a verifica dacă aparatul radar folosit la constatarea contravenției este unul și același cu cinemometrul pentru care s-a depus la dosarul cauzei buletinul de verificare metrologică .
Astfel că, în speță așa cum în mod corect a reținut și prima instanță au fost respectate disp.art. 5.2.1. din NML 021-05 care prevăd că în buletinul de verificare metrologică eliberat în urma verificărilor inițiale și a verificărilor periodice ale cinemometrelor montate pe mașini, care funcționează în regim staționar, sau atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, trebuie să se menționeze marca și numărul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, legalitatea cinemometrului fiind valabilă numai pe autovehiculul pe care acesta era montat la momentul efectuării verificării metrologice.
Intimatul a făcut dovada că aparatul radar avea efectuată verificarea metrologică și a fost montat pe o anume autospecială, obținerea verificării metrologice fiind consecința îndeplinirii cerințelor tehnice de funcționare a aparatului radar.
Și critica prin care se susține că în mod greșit instanța de fond a reținut că fapta nu s-a constatat cu propriile simțuri ci cu aparatul radar este nefondată pentru că într-adevăr, constatarea vitezei cu care se circulă pe drumurile publice nu se poate face direct de agentul de poliție care întocmește procesul verbal de contravenție ci cu un mijloc tehnic verificat și omologat metrologic, respectiv cu cinemometru cum este cazul în prezenta speță.
Tribunalul va reține că este corect raționamentul petentului care susține că viteza cu care acesta a circulat i-a fost comunicată agentului de poliție care a întocmit procesul verbal de contravenție prin stație de către operatorul radar pentru că nu ar fi posibil în mod real să se întâmple altfel .
Și susținerea prin care se arată că procesul verbal nu este lizibil și nu se distinge care este temeiul de drept care sancționează fapta reținută în sarcina sa nu este fondat, pentru că din cuprinsul acestuia se poate distinge temeiul de drept respectiv art. 102 alin.3 lit. e din HG nr. 1391/2006.
Și critica prin care se invocă că din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că sectorul de drum pe care a fost depistat apelantul se afla sau nu în afara localității nu este fondat .
Astfel, deși în cuprinsul procesului verbal de contravenție s-a menționat ca loc al săvârșirii contravenției DN 7 localitatea Drăganu ,apelantul petent,deși a semnat procesul verbal de contravenție și a arătat că nu a circulat cu viteza menționată în cuprinsul acestuia ,nu a contestat sectorul de drum pe care a fost depistat.
De asemenea, în registrul de abateri radar ( fila 10 dosar fond) se menționează că petentul la fost depistat pe raza localității Drăganu la km 128.
Și motivul prin care se invocă că înregistrarea video este obținută de o persoană necalificată este nefondată pentru că intimata cu înscrisul aflat la fila 11 dosar fond a făcut dovada că agentul N. M. care a manevrat aparatul radar cu care s-a constatat viteza de deplasare a auto condus de petent are atestat operator radar.
Pentru aceste considerente, tribunalul în temeiul art. 480 C.pr.civ. va respinge apelul ca nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D EC I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de către petentul B. T. C. domiciliat în mun. Rm.V., ., ., ., CNP._ împotriva sentinței civile nr 3679/15.04.2014 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul_, intimat fiind I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER BDNE cu sediul în mun. Pitești, ., jud. Argeș.
Definitiva.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Martie 2015
Președinte, A. D. | Judecător, E. M. C. | |
Grefier, C. M. C. |
Red, A.D.
Tehn D.T. 4 ex.
07.04.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 4444/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 660/2015.... → |
|---|
