Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 14-04-2015, Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 14-04-2015 în dosarul nr. 1321/249/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 476/2015
Ședința publică de la 14 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. T.
Judecător R. R.
Grefier M. S.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de către intimatul I. pentru Situații de Urgență "B. Ș." Călărași împotriva sentinței civile nr.794 din 9 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria L. Gară în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent M. C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție LG.307/2006 PV ., nr._.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru apelantul intimat, consilier juridic S. F., în baza delegației de reprezentare nr._/08.04.2015 pe care o depune la dosar și intimatul petent M. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Părțile prezente, având cuvântul, pe rând învederează că nu au cereri de formulat excepții de invocat sau probe de administrat, solicitând judecarea cauzei.
Instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri.
Consilierul juridic, pentru apelantul intimat, având cuvântul solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate și rejudecând pe fondul cauzei să se respingă ca neîntemeiată plângerea contravențională și menținerea ca legal și temeinic procesul verbal de contravenție.
Instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că procesul verbal de contravenție nu respectă prevederile art.17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Reiterând conținutul acestui temei legal care specifică faptul că „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele prenumele contravenientului persoană fizică, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.”
Din analiza conținutului procesului verbal de contravenție se poate observa că agentul constatator a respectat toate aceste cerințe, în sensul că a indicat atât numele prenumele și calitatea agentului constatator, plt.maj.L. C., a indicat numele și prenumele contravenientului, respectiv M. C., a descris fapta contravențională reținând faptul că petentul, în calitate de utilizator al terenului în suprafață de 4,37 ha din blocul fizic_-310, nu a respectat normele de apărare împotriva incendiilor specifice activităților pe care le organizează și le desfășoară, făcând mențiune expresă la neprotejarea terenului împotriva izbucnirii și a extinderii incendiilor, a menționat și data comiterii contravenției respectiv 1 august 2014 și de asemenea procesul verbal de contravenție poartă semnătura agentului constatator.
Așadar, această mențiunea a instanței de fond, în sensul că nu s-ar respecta cerințele art.17 din O.G. nr.2/2001 sunt nefondate.
O altă critică pe care o aduce sentinței apelate este că instanța de fond în mod eronat a reținut că apărarea contestatorului orientată spre faptul incendierii și nu pe faptul protejării terenului exploatat i-ar fi imputabilă apelantului, însă această reținere este nefondată întrucât această prezumtivă confuzie în care s-ar afla contestatorul apelantul o apreciază ca o tentativă a acestuia de transferare a răspunderii contravenționale către alte persoane care în mod prezumtiv i-ar fi incendiat terenul deși, față de întregul material probator nu există nicio dovadă în sensul susținerilor contestatorului. Nu există o plângere depusă la Postul de Poliție Belciugatele, nu există nicio dovadă în sensul susținerii faptului incendierii terenului de către alte persoane decât contestatorul.
De asemenea, critică sentința apelantă și pentru că instanța de fond în mod eronat a reținut că agentul constatator ar fi precizat doar o reiterare a textului de lege, ceea ce nu este adevărat. Obligația este clar particularizată, se face o circumstanțiere a calității contravenientului, în sensul că această obligație a protejării terenului revine exclusiv exploatatorilor terenurilor agricole și agentul constatator menționează acest aspect, că M. C. în calitate de utilizator al terenului nu a protejat terenul incendiat.
Această protejare se face exact cum a specificat agentul constatator prin trimitere la textul de lege respectiv art.88 din Ordinul Ministrului Agriculturii și Alimentației prin trasarea unor brazde de protecție cu o lățime de 20 de metri față de drumuri sau masive păduroase.
La dosarul cauzei există o declarație de martor din care rezultă că acest teren incendiat se află în apropierea unei păduri, astfel riscul de extindere a incendiului este foarte ridicat, face referire expresă la faptul că incendierea terenului a avut loc la trei zile după ce s-a realizat recoltarea, deci practic contestatorul nu a prelevat aceste resturi vegetale astfel încât să preîntâmpine izbucnirea unui incendiu.
Însuși contestatorul recunoaște în mod explicit în cuprinsul plângerii contravenționale că nu a luat nicio măsură în sensul protejării terenului și că aceste resturi vegetale au rămas pe acest teren și nu au fost înlăturate.
P. aceste considerente solicită admiterea apelului iar în subsidiar solicită admiterea apelului, să se modifice în tot sentința apelată și să se dispună convertirea amenzii contravenționale în avertisment.
Intimatul petent, având cuvântul este de acord cu sentința instanței de fond. Solicită respingerea apelului.
Instanța declară dezbaterile închise și reține dosarul în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei L. Gară sub nr._ /17.09.2014, contestatorul M. C., cu domiciliul în satul Cojești, ., a solicitat în contradictoriu cu intimata I. P. SITUAȚII DE URGENTA "B. Ș." CĂLĂRAȘI cu sediul in ., Municipiul Călărași, județul Călărași, anularea procesului verbal . nr._ din 13.08.2014.
În motivare a arătat că pe suprafața de 4,37 ha pe care o utilizează în blocul fizic_ - 310 pe care a avut cultivat grâu, a crescut iarba pe care a cosit-o în vederea obținerii unei cantități de fân necesar creșterii animalelor pe care le deține . După uscarea fânului respectiv rezultat, un grup de cetățeni de etnie romă din satul Piteasca, . au pătruns pe suprafața cosita cu căruțele în scopul de a fura nutrețul respectiv,totodată agresându-l atât verbal, cât și fizic pe tatăl acestuia, M. D., care păzea nutrețul respectiv. După ce au încărcat fânul respectiv, au dat foc miristei, probabil în scopul de a șterge urmele furtului respectiv.
Precizează că nu se consideră vinovat cu nimic pentru declanșarea incendiului ce s-a produs, mai mult el, fiind cel prejudiciat atât prin furtul cantității de nutreț pe care o cosise, cât și prin aplicarea amenzii ce face obiectul cauzei.
În drept și-a întemeiază plângerea pe dispozițiile art.31, alin.1 din O.G.R.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor.
În dovedire a solicitat proba testimonială, propunând în calitate de martori pe: M. D. cu domiciliul în satul Cojești, ., S. M. cu domiciliul în satul Cojești, ..
La cerere s-au anexat în copie: înștiințarea de plată nr._/01.09.2014, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/13.08.2014.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei.
La data de 28.10.2014 intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenționale, ca fiind neîntemeiată și menținerea procesul-verbal de constatare și de sancționare a contravențiilor ., nr._ din 13.08.2014 ca fiind legal și temeinic întocmit.
În motivare se arată că petentul a fost sancționat pentru încălcarea prevederilor: art. 44 pct. IV lit. e) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu amendă în cuantum de 5000 lei. Precizează că această contravenție constă în aceea că petentul. în calitate de utilizator al suprafeței de 4,37 ha din blocul fizic_-310 nu a respectat normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităților pe care le organizează sau desfășoară, contrar prevederilor art. 21 lit. c din Legea nr. 307/2006. coroborat cu art. 88 din O.M.A.A, nr. 121/2000, neprotejând astfel terenul utilizat împotriva izbucnirii si dezvoltării incendiilor.
Mai precizează referitor la singura obiecțiune formultă de petent în sensul că nu s-ar face vinovat de săvârșirea contravenției, dat fiind că un prezumtiv grup de cetățeni de etnie rromă i-ar fi furat nutrețul și ar fi dat foc miriștei, obiecțiune pe care o califică drept o excepție a lipsei calității de contravenient, solicită de a o respinge ca neîntemeiată, în considerarea următoarelor aspecte: petentul nu a fost sancționat pentru faptul că ar fi incendiat suprafața de teren pe care o deține, în speță tarlaua de 4,37 ha din Blocul fizic_-310, dat fiind că această fapta excede cadrului contravențional, se înscrie în sfera penală și organele abilitate în acest sens vor cerceta și stabili dacă în fapt a fost sfârșită o infracțiune, acest aspect excedând competențelor conferite de lege organelor de control din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „B. Ș." al județului Călărași; în speță, petentul a fost sancționat contravențional în considerentul prevederilor art. 44 pct. IV lit. e) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, temei legal care stipulează :„constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează: cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei: e) nerespectarea de către persoanele fizice și juridice utilizatoare a prevederilor art. 21 lit. b) și c) ", iar art. 21 lit. c) din aceleași act normativ stipulează că: „utilizatorul are următoarele obligații principale: c)să respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităților pe care le organizează sau le desfășoară”; petentul a fost și sancționat pentru nerespectarea normelor de apărare împotriva incendiilor pentru suprafața de teren pe care o deține, respectiv nereglementarea modului de execuție a lucrărilor cu foc deschis la arderea miriștilor, în speță prin „luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți, astfel cum se stipulează de către legiuitor în art. 97 alin. (3) teza a II-a din O.M.I.R.A. nr. 163/2007 pentru aprobarea normelor generale de apărare împotriva incendiilor.
Se mai arată că reglementarea modului de execuție a lucrărilor cu foc deschis este specificat în mod expres în Ordinul Ministerului Agriculturii și Alimentației nr. 121/2000 privind aprobarea „normelor de prevenire și stingere a incendiilor specifice sectoarelor din domeniul de competență al Ministerului Agriculturii și Alimentației", care prevede la art. 86 lit. a) din Secțiunea 2.1.1.6., secțiune care are titulatura „Reguli la efectuarea secerișului și la recoltarea cu combine din lan", că: „Lucrările vor începe prin protejarea lanurilor față de drumuri, masive păduroase și
căile ferate cu care se mărginesc: b) protejarea se face prin realizarea unor fâșii paralele arate, paiele și cerealele recoltate de pe acestea fiind evacuate în afara acestor fâșii. Lățimea fâșiilor de izolare va fi de 20 m față de drumuri și masive păduroase și de 50 m față de calea ferată.”( extrasul din O.M.A.A. nr. 121/2000 fiind anexat ca înscris probatoriu la prezenta întâmpinare).
Precizează că petentul recunoaște implicit faptul că la data incendierii terenul în discuție era acoperit de resturi provenite de la procesul de recoltare a grâului și că nu a procedat la ararea acestuia, în scopul prevenirii extinderii focului la vecinătăți, deși această obligație îi incumbă în exclusivitate, în virtutea prevederilor art. 44 pct. IV lit. e, art. 21 lit. c) din Legea nr. 307/2006, art. l pct. 4 lit. e) din H.G. nr. 537/2007 coroborat cu art. 97 alin. (1), (3) și (4) din O.M.I.R.A. nr. 163/2007 și art. 86 lit. a) din O.M.A.A. nr. 121/2000.
Menționează faptul că identitatea contravenientului a fost certificată în urma măsurătorilor GPS efectuate de către reprezentantul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA).În urma măsurătorilor GPS s-a identificat blocul fizic_-310, în cuprinsul căruia se află terenul incendiat aparține contestatorului M. C., acesta figurând în evidențele APIA ca utilizator al terenului incendiat, astfel cum reiese din extrasul măsurătorilor GPS ale Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, depuse ca înscris probatoriu la prezenta întâmpinare.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 86 lit. a) din Secțiunea 2.1.1.6. a O.M.A.A. nr. 121/2000 privind aprobarea „normelor de prevenire și stingere a incendiilor specifice sectoarelor din domeniul de competență a M.A.A."; art. 1 pct. 4 lit. e) din H.G. 537/2007, an. 97 alin. (1), (3) și (4) din O.M.I.R.A. nr. 163/2007, art. 26 alin. (3) din O.G. 2/2001, art. 21 lit. c) și art. 44 pct. IV lit. e) din Legea nr. 307/2006.
Dovada întâmpinării înțelege să o facă cu următoarele înscrisuri: procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor ., nr._ din 13.08.2014; dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului-verbal și a înștiințării de plată; Extras O.M.A.A. NR. 121/2000; măsurătorile GPS făcute de A.P.I.A..
În cauză instanța a adminsitrat la solicitarea părților proba cu înscrisurile de la dosar, iar la solicitarea contestatorului și porba testimonială, fiind audiat martorul S. M..
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.794/2014, Judecătoria L. Gară a admis plângerea formulată de contestatorul M. C. în contradictoriu cu intimatul I. pentru Situații de Urgență "B. Ș." Călărași.
A anulat procesul-verbal de contravenție ., nr._ /13.08.2014.
P. a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 13.08.2014 a fost întocmit de catre un agent constatator din cadrul intimatei procesul -verbal ., nr._ prin care s-a constatat săvârșirea de către contestator a contravenției prevazute de art.44, pct.IV, lit.e din Lg nr.307/2006. S-a retinut in procesul-verbal ca in data de 01.08.2014 (ora 13) contestatorul în calitate de utilizator al suprafeței de 4,37 ha din blocul fizic_-310 nu a respectat normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activitătilor pe care le organizează sau desfășoară, contrar prevederilor art.21 lit.c din Lg nr.307/2006 coroborat cu art.88 din OMAA nr.121/2000, neprotejând astfel teernul utilizat împotriva izbucnirii și dezvoltării incendiilor.
Având în vedere că procesul-verbal a fost comunicat contestatorului 01.09.2014, instanța constată că plângerea a fost formulată înlăuntrul termenului de 15 zile de la comunicare, prev de art.31, alin.1 din OG nr.2/2001, fiind depusă recomandat la poștă la 16.09.2014.
Examinând procesul –verbal prin prisma dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța constată că acesta nu a fost întocmit cu respectarea normelor legale a căror încălcare atrage nulitatea absolută
Dispozițiile anterior precizate, care prevăd că lipsa mențiunilor privind fapta săvârșită atrag nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se constată și din oficiu, trebuie interpretate prin prisma rațiunii instituirii acestei sancțiuni. Astfel faptă săvârșită trebuie să fie suficient descrisă, să cuprindă acele elemente care să facă posibilă verificarea de către instanță a încadrării in textul de lege și a temeiniciei procesului verbal.
În plus toate elementele ce vizează modalitatea concretă de săvârșire a faptei trebuie să se regăsească în chiar cuprinsul procesului-verbal, nefiind permisă, sub aspectul condițiilor de legalitate, completarea acestuia cu elemente extrinseci.
Or, în speță din modul lacunar de descriere al faptei este imposibil de stabilit corecta încadrare a faptei și temenicia procesului-verbal. Astfel fără a indica vreun element concret (ci doar obligația generica de a proteja terenul utilizat împotriva izbucnirii și dezvoltării incendiilor, luând masurile specifice activităților pe care le organizează sau desfășoară) cum ar natura activității desfășurate și măsurile concrete pe care contestatorul ar fi trebuit să le ia raportat la natura activității și pe care nu le-a respectat, agentul constatator face trimitere în cuprinsul descrierii faptei la doua texte de lege art.21 lit.c din Lg nr.307/2006 și art.88 din OMAA nr.121/2000.
Mai mult primul text citat, la rândul sau nu indică în concret obligațiile utilizatorului unui imobil, ci face referire la obligația generică de a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităților pe care le organizează sau le desfășoară. Sub acest aspect se observă ca descrierea faptei nu face altceva decât să reproducă acest text legal care prevede presupusa faptă ilicită și care face referire la o obligatie generica.
In privința celui de-al text legal la care se face referire, menționat mai sus (si care spre deosebire de primul nu mai este reprodus in cuprinsul descrierii faptei), instanța constată că acesta face parte, potrivit mențiunilor, din OMAA nr.121/2000, insa acest Ordin al Ministrului Agriculturii și Alimentației, astfel cum este publicat in Monitorul Oficial, cuprinde doar patru articole, primul articol prevăzând ca prin intermediul acestui act normativ se aproba Normele de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților din sectoarele agricole, cu mențiunea de subsol ca “normele vor fi puse la dispoziție celor interesați de Ministerul Agriculturii și Alimentației”(nefiind prin urmare publicate sau aduse la cunostinta larga a publicului .).
Descrierea faptei nu corespunde așadar exigențelor art.17 din OG nr.2/2001, agentul constator nefăcând altceva decât să reproducă un text legal care prevede o obligatie generica și sa faca trimitere totodata la un alt articol dintr-un act normativ nepublicat, fără indicarea vreunui element concret care să permită instanței verificarea legalității întocmirii procesului-verbal și nici a temeiniciei .
Poziția contestatorului, care denota o totala confuzie cu privire la fapta de care este „acuzat”, este de fapt un argument in plus in ceea ce privește insuficienta descriere a faptei. Astfel toata apărarea contestatorului se concentrează asupra declanșării incendiului, petentul afirmând ca acesta este un act deliberat al unor persoane cu care el a intrat anterior in conflict, teza sa fiind susținută de martorul propus, audiat de instanța.
Împotriva sentinței civile nr.794/2014, pronunțată în dosarul nr._ , în termenul prevăzut de art.468 alin.1 C.proc.civ. a declarat apel apelantul I. pentru Situații de Urgență "B. Ș." al jud.Călărași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
1. Se arată că, în mod greșit a apreciat instanța de fond că descrierea faptei nu corespunde exigențelor art.17 din OG 2/2001, reținând că agentul constatator a reprodus un text legal cuprinzând o obligație generică, făcând apoi trimitere la alt articol dintr-un act normativ nepublicat, fără indicarea vreunui element concret.
Susține apelantul că agentul constatator a făcut toate mențiunile impuse de art.17 din OG 2/2001, descrierea faptei conținând elemente concrete care să fie supuse analizei instanțelor (citează apelanta toată descrierea faptei consemnată în procesul-verbal atacat).
2. Se arată că instanța de fond și-a însușit aprecierea intimatului-petent (că incendiul ar fi fost provocat de persoane cu care acesta se afla în conflict).
Se precizează că M. C. a fost sancționat pentru nerespectarea normelor privind reglementarea modului de execuție a lucrărilor cu foc deschis, la arderea miriștilor, pentru ca focul să nu se propage și în vecinătate.
Subliniază apelantul că reglementarea modului de execuție a lucrărilor cu foc deschis este specificat în Ordinul Ministerului Agriculturii și Alimentației nr.121/2000, fiind adus la cunoștința agricultorilor prin acțiuni de popularizare a măsurilor de apărare contra incendiilor.
Se arată că petentul-intimat recunoaște că, la momentul incendierii terenul în discuție era acoperit cu resturi provenite de la procesul de recoltare a grâului și că l-a arat, în scopul prevenirii întinderii incendiilor la vecinătăți.
Se face precizarea că identitatea contravenientului s-a realizat după identificarea terenului incendiat (măsurătorile fiind realizate de APIA).
Apelantul arată că se folosește de proba cu acte administrată la instanța de fond.
În cauză a formulat întâmpinare intimatul M. C., acesta solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond.
Susține intimatul că în mod eronat s-a sancționat lipsa mențiunilor privind fapta săvârșită, detaliile expuse în apel neputând fi deduse din descrierea insuficientă făcută faptei de agentul constatator prin indicarea textului cuprinzând obligația generică de respectare a normelor PCI, în funcție de activitățile desfășurate.
Cea de a doua referire la prevederile OMAA 121/2000 nu lămuresc cu nimic descrierea faptei concrete, normele emise în aplicare ordinului nefiind publicate în Monitorul Oficial.
Își reiterează poziția de nerecunoaștere a săvârșirii faptei, expunând aspecte ale stării conflictuale cu un grup de rromi din Comuna Grădiștea ..
În cauză apelantul a depus răspuns la întâmpinare combătând apărările cuprinse în întâmpinare cu următoarele motivații:
1. S-a făcut o descriere corespunzătoare faptei contravenientului, fiind respectate exigențele art.16 alin.1 teza a IV-a din OG nr.2/2001;
2. Obligația legală încălcată de intimat nu este una cu caracter generic ci prezintă caracter de particularitate, adecvat activității de prevenire și combatere a incendiilor;
3. Referitor la faptul că OMAA 122/200 se arată că cele 4 articole prezentate sunt un extras din actul normativ pe care fie instanța, fie intimatul puteau să-l solicite a fi depus la dosar, conform art.286 alin.2 și 5 C.proc.civ.;
4. Se mai arată că petentul-intimat a recunoscut că nu și-a respectat obligațiile stabilite prin lege, în sensul că nu a tras brazde de protecție pe terenul său.
Analizând sentința apelată, în raport de actele și lucrările dosarului și de motivele de apel invocate, reține tribunalul următoarele:
Prin sentința civilă nr.794/09.12.2014, pronunțată de Judecătoria L. Gară în dosarul nr._, s-a admis plângerea contravențională formulată de petentul M. C. împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/13.08.2014 încheiat de lucrători din cadrul ISU Călărași la data de 13.08.2014, apreciind instanța de fond că procesul-verbal a fost încheiat cu încălcarea prevederilor legale imperative prevăzute de art.17 din OG 2/2001.
Instanța de fond a reținut că asemenea încălcare la descrierea faptei, în sensul că lipsesc elementele ce vizează modalitatea concretă de săvârșire a faptei, nefiind discutabilă completarea cu elemente extrinseci, astfel încât procesul-verbal atacat se descriu fapte prin trimitere la dispozițiile art.21 lit.c din Legea 307/2006 și ale art.88 din OMAA nr.121/2000, atrăgând sancțiunea prevăzută de OG 2/2001.
Prima critică cuprinsă în apelul apelantului I. pentru Situații de Urgență "B. Ș." Călărași, va fi îndepărtată, instanța de fond reținând corect că modul lacunar de descriere a faptei face imposibilă încadrarea în norma de drept, lipsa oricărui element concret fiind conținutul obligațiilor încălcate de petent echivalând cu lipsa mențiunii privind fapta, pentru încălcarea căreia OG 2/2001 prevede sancțiunea nulității absolute a actului (art.17).
2. Își însușește, tribunalul apreciază că este insuficientă precizarea faptei prin trimitere la două texte din acte normative, mai ales că despre Normele de prevenire, stingere a incendiilor specifice activităților din sectoarele agricole (conform art.1 teza 1 din OMAA 121/2000) se prevede că vor fi puse la dispoziția celor interesați MAA.
În raport de faptul că, prin actul normativ care aprobă normele se prevede o modalitate originală de ajungere a lor la cunoștința „celor interesați” prin „punere la dispoziție”, capătă consistență sporită și rigurozitate considerentele instanței de fond privind cazul de nulitate absolută prevăzută de art.17 din OG 2/2001.
Mai apreciază că este lipsit de relevanță aspectul că, contravenientul M. C. a fost identificat în urma măsurătorilor făcute de APIA (conform acestora fiind identificat în teren lotul utilizat de contravenient) câtă vreme subzistă lacunele privind descrierea faptei, respectiv ca conduita sau omisiunea îndeplinirii oricărei obligații reprezintă elementul material al faptei contravenționale, agentul constatator consemnând că Main C. „nu a respectat normele de prevenire contra incendiilor specifice acțiunilor pe care le organizează sau le desfășoară”.
P. aceste motive, considerând că apelul formulat de apelantul I. pentru Situații de Urgență "B. Ș." Călărași este nefondat, urmează a-l respinge.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.480 alin.1 C.proc.civ.
Respinge apelul declarat de apelantul I. pentru Situații de Urgență "B. Ș." al jud.Călărași împotriva sentinței civile nr.794/2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei L. Gară.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Aprilie 2015
Președinte, G. T. | Judecător, R. R. | |
Grefier, M. S. |
Red.R.R.
J.F.A.M.S.
Tehnored.M.S.
Exp.4/26.06.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 690/2015.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 345/2015. Tribunalul... → |
|---|
