Contestaţie la executare. Decizia nr. 1277/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1277/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 28791/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA C.-ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1277/RCA
Ședința publică din data de 25.09.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. L. N.
JUDECĂTOR – C. Moțîrlichie
JUDECĂTOR – A. J. N.
GREFIER – M. G.
Pe rol, soluționarea recursului în contencios administrativ având ca obiect contestație la executare, promovat de recurent contestator S. I., cu domiciliul în C., . nr. 2, județ C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 924/23.01.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, intimat fiind DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. pentru A.F.P. C., cu sediul în G., ., județ G..
La apelul nominal făcut în ședință publică când instanța a dispus strigarea cauzei la ordine se prezintă recurentul personal, care se legitimează cu BI . nr._/28.05.1979 eliberat de Miliția Municipiului C., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 pct. 2 și urm. Cod procedură civilă.
În referatul făcut asupra cauzei grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privind îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Întrebat, recurentul arată că nu mai are alte cereri, probe sau excepții de administrat cauzei decât înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, ia act de poziția procesuală a recurentului și nemaifiind alte probe de formulat și excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Având cuvântul recurentul formulează concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat, admiterea contestației și exonerarea de la plata sumei imputate, arată că nu recunoaște sumele respective, impozitele au fost achitate, deci ele sunt nelegale.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului
TRIBUNALUL
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă nr. 924/23.01.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a fost admisă în parte contestația la executare promovată de contestatorul S. I. în contradictoriu cu AFP C..
S-a dispus anularea in parte a somației nr._/26.10.2012 si titlul executoriu nr._ din 26.10.2012 cu privire la sumele de 28 lei si 192 lei si mentine restul actelor de impunere pentru suma de 436 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență următoarele:
Prin cererea inregistrata sub nr._ contestatorul S. I. a formulat contestatie la executare impotriva somatiei din 26.10.2012 pentru suma de 656 lei.
In motivarea in fapt arata ca datoreaza doar 160 lei, in urma regularizarilor si ca este pensionar si cheltuie pe medicamente 250-300 lei lunar.
La data de 19.12.2012 intimata a depus intampinare in care solicita repingerea actiunii pentru suma de 160 lei, iar pentru suma de 496 lei solicita indreptarea actelor de executare.
Analizand probele administrate in cauza, instanta constata ca titlul executoriu nr._ cuprinde doua sume-28 si 192 lei- care sunt scazute, regularizate prin procesul verbal nr._/29.05.2012.
Prin urmare, din suma de 656 lei se vor scadea sumele de 28 si 192 lei, ramanand o creanta totala de 436 lei.
Pentru aceste considerente, in temeiul art.399 si urm.Cod pr.civila instanta va admite in parte contestatia la executare.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs contestatorul.
Recurentul contestator opinează că în mod greșit instanța de fond a menținut actele de executare pentru suma de 436 lei, majorări de întârziere la un debit pe care nu-l datora și care, urmare a demersurilor efectuate la organele fiscale, i s-a comunicat că a fost”scăzut din obligațiile fiscale”, că în 2006, 2007 nu a fost anunțat că ar avea „ ceva de plată restanță la impozit”.
Intimata și-a precizat poziția procesuală prin întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Invederează intimata că urmare a anulării de către instanța de fond a titlul executoriu nr._/26.10.2012, efect al constatării împlinirii termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a debitelor principale în sumă de 28 lei și de 192 lei din titlul contestat, s-au prescris și accesoriile aferente acestora, astfel că titlu a fost modificat corespunzător în sensul restrângerii acestuia la suma de 160 lei – cheltuieli de judecată conform sent.penale nr.1968/2006, definitivă prin decizia nr.939/24.11.2006 a Tribunalului C.
Examinând hotărârea recurată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, cu raportare la disp.art.304/1 c.pr.civ., Tribunalul constată fondat recursul dedus spre soluționare.
Instanța de fond a fost investită de contestatorul S. I. cu soluționarea contestației la executarea silită declanșată de AFP C. pentru recuperarea unei creanței fiscale în sumă de 656 lei.
Demersul judiciar a fost inițiat de reclamantul contestator după ce, la 9.11.2012 i s-a comunicat titlul executoriu nr._/26.10.2012 și somația emisă la aceeași dată, emise de organul fiscal pentru suma de 656 lei, compusă din 496 lei - diferențe de impozit anual de regularizat și 160 lei – cheltuieli judiciare.
Greșit, judecătorul fondului a admis în parte contestația, opinând că actele execuționale trebuie anulate doar în referire la suma de 220 lei – reținut a fi fost regularizată, scăzută din obligațiile fiscale, prin procesul verbal nr._/29.05.2012.
Analiza relevă că instanța de fond nu a observat că însăși intimata prin întâmpinare, susține că „ executarea silită a început temeinic și legal, potrivit cu dispozițiile art.141 alin.1 Cod procedură fiscală”, pentru creanța de 160 lei, despre care pretinde că nu executarea nu a fost criticată de către contestator și solicită ca în ceea ce privește creanța de 496 lei, reprezentând diferență impozit anual de regularizat și accesoriile aferente, să se dispună îndreptarea actelor de executare potrivit art.174 alin.3 C.pr.fiscală coroborat cu art.404 alin.1 c.pr.civ., raportat la disp.art.141 alin.4 și art.46 OG.92/2003.
Tribunalul constată că actele execuționale contestate au fost emise de intimată cu nesocotirea prescripțiilor legale ce guvernează materia executării silite.
Contrar susținerilor intimatei, recurentul contestator a contestat acte de executare – titlul executoriu și somația emise la 26.10.2012, pentru recuperarea sumei de 656 lei, cu referire la întreaga sumă, deci a criticat și obligația de plată a sumei de 160 lei.
Art.174 alin.3 din OG.92/2003 se dispune:
„Dacă admite contestația la executare, instanța, după caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării înseși, anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată”.
Nu pot fi primite apărările intimatei, care solicită instanței să procedeze la îndreptarea actelor de executare, soluția care se impune fiind aceea a lipsirii lor de eficiență juridică.
Prin art. 141 alin.1 din OG.92/2003 se dispune că: http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp918520/_.HTM - #„Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu”, în vreme ce art.44 din OG.92/2003 consacră obligativitatea comunicării actului administrativ fiscal.
http://10.16.60.51/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp918520/_.HTM - #În speță, în titlul executoriu emis la 26.10.2012 și comunicat recurentului constatator la 9.11.2012, greșit a fost menționat cuantumul sumei datorate - 656 lei, de vreme ce însăși organul fiscal constatase, prin procesul verbal 433.103/29.05.2012, că pentru suma de 587 lei (220 lei impozit anual de regularizat *367 lei – majorări de întârziere), se împlinise termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.
Aspectul invederat de intimată, prin întâmpinarea depusă în recurs, respectiv că „titlul executoriu s-a modificat corespunzător, în sensul restrângerii acestuia la suma de 160 lei reprezentând cheltuieli judiciare conform sentinței penale nr.1968/18.09.2006 a Judecătoriei constanța, definitivă prin decizia nr.939/24.11.2006 a Tribunalului C.” nu este în măsură să acopere nelegalitatea actului execuțional.
Noul titlu executoriu emis sub același număr și datat tot 26.10.2012 – anexat întâmpinării înaintate la dosarul cauzei la 9.07.2013 (f.8-10), nu poate constitui un titlu valabil pentru recuperarea datoriei pretinse, de 160 lei, de vreme ce colectarea creanțelor fiscale trebuie realizată, după cum se dispune prin art.131 din OG.92/2003, în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept ”.
Pentru considerentele de fapt și drept, ce preced, în temeiul art.312 c.pr.civ, va fi admis recursul, modificată sentința recurată în sensul admiterii contestației la executare, cu consecința anulării actelor de executare contestate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul promovat de recurent contestator S. I., cu domiciliul în C., . nr. 2, județ C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 924/23.01.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, intimat fiind DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. pentru A.F.P. C., cu sediul în G., ., județ G..
Modifică sentința, în sensul că;
Admite contestația la executare și anulează actele de executare din dosarul de executare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.09.2013.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
A. L. N. C. Moțirlichie A. J. N.
GREFIER,
M. G.
Jud.fond. B. I.
Tehnored.jud.A. N.
2 ex./09.10.2013
| ← Pretentii. Sentința nr. 4119/2013. Tribunalul CONSTANŢA | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1524/2013.... → |
|---|
